Au trecut 5 ani de la razboiul ruso-georgian din regiunea Osetia de Sud. In 5 zile conflictul a escaladat semnificativ si contra-ofensiva rusilor a atins mai multe obiective strategice de pe intreg teritoriul Georgiei. In vara acelui an, inainte de razboi, Medvedev (presedintele Rusiei pe atunci) isi aminteste cum omologul sau georgian, Saakashvili, a intrat in birou cu ,,un sambet stralucitor”. Medvedev a spus ca ar vrea sa imbunatateasca relatiile ruso-georgiene si raspunsul lui Saakashvili a fost ca si el crede la fel.
A urmat o vizita a lui Medvedev la Casa Alba, iar atunci cand a venit discutia despre presedintele Georgiei, primele cuvinete pe care le-a auzit de la George W. Bush au fost: ,,este un tip bun!”.
Dar Saakashvili avea ambitii mult mai mari. Cu fonduri de la aliatii generosi din Vest si-a reorganizat armata, a construit noi facilitati militare, a cumparat upgrade-uri pentru tehnica mostenita de la sovietici si intentiona ca intr-un deceniu Georgia sa adere la NATO. Mai era o problema tehnica in planul presedintelui georgian, tara sa nu putea sa se integreze in NATO din cauza conflictelor din doua regiuni.
In ultima seara pre-razboi, Saakashvili a declarat in discursul sau televizat: ,,Cred ca pacea este mai importanta ca orice altceva! Pentru a salva pacea suntem dispusi la orice compromis, orice acord. Noi… vom face orice pentru a preveni violenta! Sugerez sa ne unim eforturile, sa ne uitam in urma tarii noastre, sa oprim violenta, sa ne facem un viitor mai bun, sa uitam toata experienta negativa din trecut si sa ne gandim la un viitor mai bun!”
La numai 5 ore dupa discursul lui Saakashvil, rachetele de artilerie au inceput sa loveasca (in noapte) tinte de pe teritoriul Osetiei de Sud. Aceasta miscare i-a prin cu garda jos pe oficialii de top ai Rusiei, Medvedev se afla in vacanta, iar primul ministru calatorea prin China cu ocazia Jocurilor Olimpice.
Putin a declarat la scurt timp ca autoritatile georgiene au lansat o campanie agresiva cu tancuri si artilerie in urma careia au fost ucisi mai multi osetieni si trupe rusesti de mentinere a pacii. Acest lucru este ,,trist si alarmant” de aceea a fost nevoie de un raspuns.
Medvedev si-a intrerupt vacanta si a inceput evacuarea a mii de osetieni, aducandu-i in Russia. Tot Medvedev spune ca a convocat conducatorii de elita ai Armatei Ruse pentru a discuta in legatura cu o eventuala interventie. El a declarat ca generalii s-au ferit de un raspuns direct, argumentand ca decizia poate fi luata numai de presedinte, conform Constitutiei Ruse. Medvedev sustine ca nu l-a sunat pe Putin in seara in care a luat decizia de a raspunde cu foc Georgiei, adaugand ca aceasta a fost cea mai grea decizie din viata lui si nu o doreste nici unui alt conducator de tara.
In tot acest timp, artileria georgiana a ranit si ucis sute de rezidenti ai Osetiei, numar foarte mic comparativ cu incidente similare din Siria sau Libia. Intrebarile ce care macinau trupele si polutia civila prinsa sub bombardament erau: De ce s-a ajuns atat de departe? De ce Rusia nu a intervenit mai devreme?
Medvedev a insistat tot timpul ca este datoria Rusiei sa apere civilii din interiorul Osetiei de Sud si a trebuit sa ia in considerare si contextul geopolitic mai larg. El spune ca a fost sunat a doua zi de Bush in legatura cu situatia din Georgia si Medvedev a raspuns ca sunt multi cetateni rusi prinsi in zona de conflict.
In 2008, Georgia a primit 3 miliarde de dolari ajutor din partea americanilor, ajutor ce includea uniforme si arme cu inscriptia MADE IN USA. Dupa ce „Atacul Fulger” al georgienilor a fost respins din Osetia, conducerea Georgiei a adoptat o noua poveste pentru discursul public ,,agresiunea Rusiei a impiedicat avansarea democratica a unui vecin mic dar mandru”.
Un an mai traziu o comisie a Uniunii Europene a decis ca Georgia a fost cea care a lansat atacul din Osetia de Sud, Saakashvili a spus minciuni si soldatii sai au actionat cu sadism. Unii analisti considera ca scenariul este similar cu cel din Libia, atunci cand in prima faza Gaddafi a luat proasta decizie sa-si atace oamenii.
Scenariul este insa diferit fata de Libia, Medvedev a declarat ca nu s-a pus problema schimbarii regimului Saakashvili chiar daca, personal, il considera un criminal de razboi.
Deceniile de conflict dintre Osetia de Sud si Georgia au traumatizat populatia civila ,,azi sunt trupe de mentinere a pacii, maine se transforma in unitati de asalt!”. Teroarea si foametea ii debusoleaza pe civilii din acea regiune. Conform autoritatilor, georgienii au pierdut 117 de soldati in urma ciocnirilor din Ossetia.
Dupa incetarea operatiunilor militale, a inceput un nou tip de razboi – cel mediatic. Saakashvili, un politician de noua generatie, tanar si carismatic a pornit o campanie de denigrare a Rusiei. Presa ocidentala prezenta povesti ale victimelor pentru a tine ascuns motivul pentru care razboiul a izbugnit. La o saptamana de la incetarea focului, presedintele SUA, George W. Bush, incepe sa blameze Rusia fara sa-i aduca macar o critica lui Saakashvili pentru actiunile sale: ,,Statele Unite si aliatii sai raman alaturi de georgieni si de Guvernul ales in mod democratic! Pentru actiunile sale… Rusia si-a pierdut credibilitatea in relatiile cu Lumea Libera”.
Medvedev s-a declarat surpins cum in doar o saptamana ,,albul a devenit negru si Rusia a fost tratata ca un agresor”. A fost nevoie de ceva timp, in care Rusia a muncit din greu, pentru a demonstra ca nu a atacat prima si toate comisiile ce au anchetat cazul din Georgia au ajuns la aceeasi concluzie, iar americanii au fost nevoiti sa accepte acest lucru.
Toate aceste probe nu au fost suficiente pentru ca Saakasvili sa-si schimbe tactica de manipulare adresandu-se public cu ,,invazia din parte Rusiei”, in timpul unor negocieri cu americanii pe tema fondurilor oferite ca ajutor victimelor. Documentele arata ca banii americanilor nu au fost folositi pentru reconstructia oraselor devastate ci pentru reconstructia armatei. Aceste manevre nu au ramans nesanctionate diplomatic de Moscova si tot in luna august, Rusia, recunoaste independenta provinciilor georgiene Ossetia de Sud si Abkhazia.
La 5 ani dupa razboi, Saakashvili si-a pierdut imaginea de tanar reformist, oponentii sai politici au exploatat greselile facute in trecut si in prezent controleaza Parlamentul. In urma alegerilor prezidentiale de anul acesta se asteapta ca Georgia si Rusia si inceapa o noua relatie.
Intrebat daca va accepta o reunificare a Georgiei, Medvedev a fost cam evaziv si decisiv, in acelasi timp, in finalul raspunsului spunand ca Rusia va apara mereu cetatenii rusi si interesele tarii sale. (deci NU).
NeroFlash