Istoric
În 2003 apărea în New York flash-mob-ul, ca o adunare ‘spontană’ într-un spațiu public a unui grup de oameni unde se întâmpla ceva apoi mulțimea se dispersa. Scopul? Distracție, satiră, artistic. S-au adunat într-un magazin de jucării 500 de persoane care au început să se roage la un dinozaur ca la un zeu. Au mers la Macy’s și au pretins că locuiesc în comun dorind să cumpere un covor al iubirii. Din 2005-2006 a devenit instrument corporate de marketing.
Curând întâlnirile se făceau peste tot. Și au devenit, evident, uneori modalitate de protest sau de a transmite un mesaj. O dizidență simpatică, cu subversivitatea unui țânțar într-o noapte de august.
În 2004 în jurul cortului de Universitate unde se strângeau semnături pentru Adrian Năstase (Bombonel), 100 de oameni s-au adunat pentru a mânca bomboane. Au venit și televiziuni. PeSeDeii nu erau acolo.
Tot pe atunci, un jurnalist denunțase circuitul știrilor și cenzura din TVR (ce surpriză, cenzură la TVR!?). Câteva zeci de persoane s-au strâns în fața TVR în flash-mobul ‘ciocu’ mic și joc de glezne‘. Ca participant trebuia să ai gura acoperită și să te miști pe loc. Durată flash-mob? 1-2 minute, cu pregătire, mișcare și plecare.
Jandarm contemplând
Intră în scenă cea mai de elită instituție de paznici de zi și noapte și faptele lor de arme și eroism. Dap. Chiar ei. ‘Inițiativa și respectarea indicațiilor’ fiind caracteristica armatei de bătăuși jandarmilor, a început goana după participanții la flash-mob și împrăștierea lor:
– Bă, ia-l pe ăla!
– Saltă-i!
– Ține-i!
– Ce faci aici, bă?
– De ce v-ați adunat mă într-o adunare neaprobată?
– Actele la control! Ce căutați aici?
– Eveniment artistic.
– Ce eveniment, bă. E adunare neaprobată.
Reglementări în vremea pandemiei
Avem o lege. Legea 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Care lege lasă la latitudinea Guvernului măsurile efective (numere de persoane adică) în funcție de evoluția situației. Este, adică, un cadru la care se adugă măsurile.
Capitolul II Măsuri sectoriale
[…]
Secţiunea 1 Domeniul economic
Articolul 5
(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
a) restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;Articolul 65
[…]
Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:
j) nerespectarea interdicțiilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a) de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;
k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);
l) desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a);Articolul 66
Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) șiș);
Orice acțiune publică de pe 10 august 2020 este reglementată de HG 553 15/07/2020 (HOTĂRÂRE nr. 553 din 15 iulie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19), care conține 3 anexe. Anexa 3 (MĂSURI pentru diminuarea impactului tipului de risc) este ce de interes.
Articolul 1
[..]
1. Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit pct. 2-11.6. Activitatea instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producție de film și audiovizual, precum și evenimentele culturale în aer liber pot fi desfășurate în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.
[…]
7. În condițiile pct. 6, organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleași familii, iar organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum și cu purtarea măștii de protecție.11. Se interzice participarea la evenimente private în spații deschise, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 50 de persoane și cu respectarea regulilor de distanțare fizică.
Dar…
Articolul 2
1. În interiorul localităților se interzic circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.
Flash-mob în vremea pandemiei
Deci (1) nu avem o încadrare legală a unui flash-mob şi (2) e la latitudinea autorităților să decidă aplicarea de amenzi în funcție de situație. Cunoscând deja elita paznicilor de zi si noapte jandarmii, e evidentă pentru toată lumea reacția la un flashmob care îi are ca subiect. Dacă nu, amintiți-vă din istoria recentă cazul amendării unui surdomut pentru scandări obscene și nerenunțarea la proces, cererea către o domnișoară de a da jos tricoul pe care scrie m*ie psd, cântarea cu Eminescu. După 16 ani retardul e tot la locul lui.
Ei bine, s-a pus de un flash mob în vremea pandemiei. Alegere greșită după părerea mea pentru că virusul nu se uită dacă e flash-mob sau distracție. Apoi, dacă totuși aș vrea să organizez mâine un flash-mob, aș consulta un avocat. Și, eventual, l-aș lua cu mine. Dar ăsta sunt eu.
Premise:
– ‘Bagă site-ul de cultură la dubă!‘
– chiar daca sunt 6 persoane în grupul de flash-mob, organul de paza jandarmii vor acționa cu siguranță ‘prin metode specifice’ asupra ‘elementelor ostile’ pentru a le ‘neutraliza’;
– nu am consultat un avocat pentru a afla dacă în cazul în care evenimentul se face cu mai mult de 6 persoane, venind ca pietoni, păstrând distanța de minim 2 metri – este posibil chiar și cu invocarea unui eveniment cultural cu distanțare sau a unui eveniment privat;
– OTOH, nu am văzut poziția CCR față de protest în vremea pandemiei (dacă acest flash mob-poate fi considerat protest), care e garantat de Constituție – chiar sunt curios;
– intelopu’ clavecin a avut priveghi acasă (hello, legea?) cu șefu miliției poloției prezent la înmormântare sub privirea atentă a … da, jandarmeriei (oare i-au dat și onorul?);
– pe 12 iulie a avut loc un miting la Victoriei al celor care contestau legea carantinei, urmărit cu atenție de jandarmerie fără implicare asemănătoare.
Filmul de azi:
Concluzii
Se remarcă modul de operare:
– alerta în care au intrat agenții de pază de elită jandarmii la apariția grupului;
– echivalarea oricărui eveniment cu un protest, jeap amendă, legea 55 – până la urmă sunt cele mai boante unelte din trusa de scule și nu sunt recunoscuți pentru intelect sau tact;
– lipsa măștii la câțiva din elita paznicilor, atunci când nu e ținută sub nas dar ei constată contravenția şi aplică legea (jumătate din ei o poartă totuși) – hilar, nu?;
– tupeul paznicului jandarmului (împinge și e nevinovat; chiar cere să nu fie împins – tehnică standard de bătăuș, văzută de nenumărate ori);
– apelul la ‘legislația 55’ făcut de responsabil;
– comportamentul diferit față de 12 iulie și mitingul contra legii carantinei – acolo nu era despre onoarea lor … hâc și clondirul cu mastică;
Dat fiind că au fost mai multe evenimente similare dar numai la unul s-a întâmplat asta, concluzia de final e una și e limpede: buzele jandarmeriei sunt mereu pregătite și se mulează pe orice posterior (Carmen Dan, Liviu Dragnea, Marcel Vela, oricine numai să fie); atâta vreme cât există un posterior de dezmierdat, se va executa programul de dezmierdat și obediență cu toată ființa. Și să nu vină cineva să facă flashmob să se tulbure șefu’. Că dacă se supără șefu, se strică planurile, șustele, șmenurile, șușanelele, învârtelile instituției. Şi ne întrebăm cum a fost posibil 10 august? Oricând e posibil din nou cu o combinația câştigătoare forță brută + lipsă consecințe + obediență.
În loc de final
Dar rădăcinile sunt mai adânci.
La 18 Martin – două zile după plecarea mea de la Balş – au fost foarte grav bătuţi învăţătorii Constantin Poenaru (cu 8 ani de serviciu, definitiv, inteligent, muncitor, fără nici o pedeapsă) şi Chiril Pretorian (cu 19 ani de serviciu, definitiv), cari n-aveau nici cea mai mică vină.
Pe bietul Constantin Poenaru l-au scos din clasă doi jandarmi (dintre care unul sergent) şi în faţa elevilor şi a sătenilor l-au luat la palme, pretinzându-i să stea drept, cu căciula în mână, milităreşte, în faţa lor. După ce i-au tras 7 – 8 palme, l-au dus la Balş, unde – sub ochii căpitanului de jandarmi – l-au bătut de 6 ori cu ciomegele pe spate, ţinându-l patru inşi de mâini şi de picioare.
În urmă şi-au bătut joc de el punându-l să joace şi jucând jandarmii peste corpul lui.
(Raportul revizorului şcolar din Romanaţi către Ministerul Instrucţiunii, 22 mai 1907, în Ion Gheorghiu, Maria Totu – “Culegere de texte privind Istoria Modernă a României”, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1977, p. 310)
În celelalte știri, cei patru cavaleri ai obedienței (‘colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică‘) încă se luptă să scape; după cererea de recuzare a judecătorului (neaprobată) au invocat necompetenţa Curţii de Apel Bucureşti şi au cerut mutarea cauzei la Tribunalul Bucureşti. DIICOT le-a mai câștigat câteva zile. Timpul trece, faptele se prescriu, organul rămâne organ virgin. Standard clasic. Dar probabil schema e alta. Cavalerii supunerii vor fi datori actualilor conducători dacă scapă. Schema alternativa e ca cei patru să fie doar folosiți în lupta PSD-PNL, decizia şi scandalul actual fiind doar modul in care e aruncat nămol în PNL cu mâna DIICOT.
Actualizat pentru a adăuga o schemă alternativă la final.
Iulian
Surse:
1. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225620
2. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/228191
3. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/228194
4. https://romania.europalibera.org/a/protest-%C3%AEn-pia%C8%9Ba-victoriei-al-celor-care-contest%C4%83-legea-carantinei/30722227.html
5. https://epochtimes-romania.com/news/momente-tensionate-in-fata-mai-jandarmii-impiedica-un-flash-mob-menit-sa-marcheze-momentul-10-august–304191
5. https://www.contributors.ro/de-ce-sa-scriem-despre-lucrurile-care-dor/?fbclid=IwAR0lw-P4qWwiusTsoFJCLZsAS6GdHfbyvEqC3tVggJpybMy1L2m3wqzwRG8