14,5mm un calibru demodat?

George GMT

7 ani ago

Imagine similară

ZPU 2 x 14,5mm

Oare chiar trebuie renuntat la acest calibru, aparut cam demultisor, e adevarat? N-ar fi pacat sa dispara referinta unui nivel de protectie STANAG?

https://www.youtube.com/watch?v=56kMk1XP2fQ

Rusii au renuntat sa mai produca acest calibru, inlocuindu-l cu cal. 12,7mm, ceea ce face din noi membri ai unui club tot mai restrans de producatori de munitie 14,5×114mm, alaturi de bulgari, polonezi, unguri, ceho&slovaci, chinezi, egipteni si nord-coreeni.

Ce inseamna tragerea la infanterie cu KPV :

https://www.youtube.com/watch?v=9sqwjJtyVxY

Dar KPVT poate fi modernizat si evoluat, sau ar trebui repornit de la zero pentru o arma moderna in calibru similar? Chinezii ar putea avea raspunsul la aceasta intrebare, fiind deocamdata singurii care au incercat asa ceva.

Ar fi interesanta si o varianta Gatling? Tot chinezii ar trebui intrebati, un gatling de 14,5mm actionat electric fiind prezent pe lista dotarilor elicopterului CAIC Z-10, pentru turela de bot.

Gatling 14,5mm chinezesc, trepiedul parand fi destinat usilor laterale de elicopter

Se pare ca si ucrainenii inca incearca sa-i gaseasca o utilitate in domeniul armelor anti-material pentru lunetisti:

https://www.youtube.com/watch?v=svDmPuB4cME

Probabil ca pe viitor locul cal. 14,5mm va fi luat de catre arme cal. 20-25mm pentru vehiculele usor blindate, cam cum incearca si Iranul, cu al sau 23mm gatling:

https://www.youtube.com/watch?v=lP1_kTewjus

Sa incepem cu povestea armei, pe scurt. Totul a plecat in 1942 cu necesitatea unei arme antitanc portabile capabila sa penetreze blindajul tancurilor germane PzKpf III&IV si PzKpfw 38 (t). Pentru cartusul 14,5x114mm, simtitor superior ca si performante mitralierei DShK cal. 12,7mm (avand energie dubla) s-au dezvoltat armele antitanc PTRS si PTRD. In 1943 la Uzina Kovrov s-a incercat acest calibru pentru sistem mitraliera cu piston actionat de gaz, insa pistonul masiv si munitia de mari dimensiuni au creat probleme de functionare la introducerea corecta in camera dar si la ejectarea dupa tragere.

Vladimirov standard 1944

In mai 1943 grupul de proiectanti al biroului Kovrov au incercat reluarea unui proiect de tun automat de aviatie cu recul redus, Berezin B-20, si adaptarea lui in rol de arma antitanc. In noiembrie 1943 au inceput testele iar in februarie 1944 a fost instalat pe tripod si afet cu roti, pentru ca doua luni mai tarziu sa fie comandat un lot de 50 de mitraliere de test, iar proiectul a fost denumit „Launcher gun Vladimirov standard 1944 „sau CPV-44.

KPV-44 – versiunea pe afet cu roti

Testarea la nivelul armatei sovietice a inceput abia dupa sfarsitul razboiului in Europa. Chiar si in aceasta varianta mitraliera manifesta instabilitate in tragere din cauza reculului puternic, proiectul fiind perfectionat pana in 1949 cand a devenit cu adevarat pregatita sa intre in dotare sub denumirea de mitraliera antitanc Vladimirov (K)CPV-44. Era o arma cu recul scurt si piston asistat de gaze blocabil prin rotire, capabila sa traga cu o cadenta de pana la 600 lovituri/minut si o viteza la gura tevii de 1000m/s, avand racire cu aer si teava cromata.

CPV(T)-44, versiunea pentru vehicule

CPV-44 a primit denumirea de „mitraliera Vladimirov monocalibru cal.14,5mm pentru infanterie. E drept, la 49-52 de kg fara afet (care si el cantareste 39kg – tripod sau 105 kg afet cu roti), nu este chiar o mitraliera portabila, pentru infanterie, motiv pentru care s-a si scos din dotarea infanteriei, fiind inlocuita de cal. 12,7mm. Versiunea pentru uzul pe tancuri si blindate, KPVT, a avut ca si modificari declansarea electrica, culata scurtata si ejectia modificata a tuburilor spre in fata si la distanta crescuta.

Montura navala KPV: MTPU

Mitraliera poate fi alimentata cu banda metalica cu dezintegrare de 40 respectiv 50 de lovituri, munitia pastrandu-si capacitatea letala la distante de pana la 8km iar distanta maxima de tragere fiind considerata 9km in timp ce distanta de tragere eficace este de maxim 3km.

Pentru a continua povestea evolutiei armei cu evenimente recente, chinezii, dupa ce au produs o copie denumita Type 58, au introdus din 2002 o evolutie: QJG 02 (seamana cu o rescalare la calibru superior a mitralierei W-85 cal. 12,7mm) :

QJG 02 – pe trepied antiaerian, masa totala 75kg

Operarea celor 2 variante de trepied este manuala, cu ajutorul unor volane, trepiedul este dotat cu amortizoare de recul in leaganul monturii tunului dar si cu un vizor telescopic.

QJG 02 pe trepied cu profil jos, dezasamblabil in 5 pachete de sub 20kg fiecare

Se mai observa frana de gura diferita dar si absenta camasii dublura perforate pentru disipatie termica din jurul tevii, specific KPV-ului. QJG 02G este varianta de export a mitralierei, avand in plus posibilitatea de a instala roti detasabile afetului.

Tot QJG02, dar demontata (foto)

Munitia cal. 14,5x115mm are o putere de penetrare semnificativa, fiind preferata in cazul atacarii tintelor blindate munitiei cal. 20×83,5mm sau celei 23x115mm, ultima fiind un hibrid intre munitia cal. 14,5 si cea 23x152mm sovietica, hibrid cu putere exploziva mai mare decat cea cal. 14,5mm.

Atunci cand se vorbeste de rezistenta unui elicopter de atac la munitii cal. 20, 23 sau 30mm , este vorba de cele explozive, ceea ce inseamna ca impactul unui glont cal. 14,5x114mm este bine mai puternic, in cazul in care reuseste sa loveasca zburatoarea (mai greu de realizat fata de explozive, care « spreiaza » in proximitate).

Munitia de tip B-32 penetranta incendiara de 64g cu miez de carbura-tungsten pleaca cu 976m/s si este capabila sa penetreze 32mm de blindaj laminat omogen de otel (RHA) la unghi de 90° si distanta de 500m, in timp ce nou dezvoltata munitie chinezeasca DGJ02 cu penetrator de tungsten pleaca cu 1250m/s, penetratorul paraseste sabotul pe la 200 m si strapunge 20 mm de blindaj la unghi de 50° si distanta de 800m. Un al doilea tip de munitie chinezeasca, antiaeriana de tip DGE02 (perforanta si inalt exploziva: HEI), este capabila sa penetreze la distante de 1km o placa de blindaj de 15mm la unghi de 30°, in timp ce la distante de 300m dupa ce penetreaza 2 mm de otel, mai poate penetra pana la 1,2 mm de otel producand 20 de fragmente urmata de explozie si formarea a 75-95 fragmente incendiare. Pentru referinta, carcasa de baza a unui transportor blindat are grosimi ale tablei variind intre 15-40mm, la BMP-1 fiind in jurul a 6mm, completat pe alocuri cu 5mm.

Un proiect similar KPVT a fost BRG-15 MILO cal. 15.5x115mm (ulterior x106mm), cu alimentare duala, pentru inlocuirea Browning M2, insa Fabrique Nationale au oprit dezvoltarea la inceputul anilor ’90. Ca si comparatie, munitia cal. 15,5mm dezvolta la gura tevii o energie mai mult decat dubla (40kJ) comparativ cu 18kJ ai cal. 12,7mm sau 30kJ ai 14,5mm sovietic. Sa ne reamintim ca munitia cal. 20x102mm dezvolta la gura tevii 60kJ, in timp ce cea 25×137 mm APDS-T (M791) dezvolta 107,5kJ, favorizand penetrari de pana la 20mm RHA la distante de 0,4km.

BRG-15 MILO

Teava lui BRG-15 era ghintuita iar munitia era incarcata pe o banda de plastic, operatorul putand comuta intre cele doua benzi. Mitraliera atingea o cadenta de 600 lovituri/minut, tuburile fiind aruncate dedesubt. Cantarind 60kg neincarcata, BRG-15 era destinata si infanteriei intr-o versiune cu tripod, teava usor demontabila putand fi schimbata rapid in teren.

Diferente .50 cal. (12.7×99mm) vs .61 cal. 15.5x106mm al BRG-15

Munitia pleca cu 1055m/s la gura tevii, avea o distanta eficienta de 2km iar la 1km putea “toca” blindaj STANAG 4569 nivel 4 balistic, care rezista unui 14,5mm clasic.

Schema interna a proiectilului Steyr FSDS cal. 15,2mm

Tot in calibrul 15, dar de aceasta data 15.2×169mm, este arma semiautomata anti-material austriaca Steyr IWS 2000. Are teava lisa si lanseaza cu 1450m/s in sabot o sageata penetratoare de carbura-tungsten / uraniu saracit de 207mm lungime, capabila sa penetreze la 1 km distanta un blindaj RHA de 40mm (fata de 25×137 mm APDS-T care strapunge 20mm RHA la distante de 0,4km). Arma de 18kg foloseste un sistem de recul lung ca si cel al «shotgun » -urilor, teava avand o camasa cu amortizor de recul hidropneumatic dar si frana de gura iar corpul armei este din plastic rezistent la tensiune si polimeri ultrausori. Teava este detasabila iar magazia cu 5 cartuse se introduce pe dreapta armei, la unghi de 45 grade inspre in jos.

Steyr IWS 2000

La originea IWS 2000 se afla proiectul Steyr AMR 5075 cal. 14.5mm, care foloseste penetrator de tungsten stabilizat cu aripioare, lung de 200mm si cu diametrul de 5,56mm.

Glontul cu sabot detasabil si penetrator pentru Steyr AMR/IWS

In cazul armei sudafricane antimaterial NTW-20, aceasta poate fi folosita in doua calibre :

20×83,5mm MG151 pentru putere exploziva, munitia fiind trimisa cu 720m/s si 28,5kJ la iesirea tevii;
14,5x114mm, pentru penetrare, iesind la gura tevii cu 1080m/s si o energie de 30,67kJ.

Tot in Africa de Sud, cei de la Truvelo au o gama recent aparuta de arme antimaterial in calibrele: 12,7x99mm, 14,5x114mm, 20x42mm si 20×110 Hispano.

CMS 14,5x114mm

Si pentru a incheia cu o arma portabila in « adevaratul » calibru 20mm (adica 20x110mm Hispano, deci aproape aceeasi lungime a cartusului ca si la 14,5mm), sa ne uitam putin la RT-20-ul croat al companiei RH-Alan, arma care a intrat in paine in perioada razboiului yugoslav, aflandu-se in inzestrare fortelor croate la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut. O arma similara este cea finlandeza Helenius APH-20.

RT-20 antimaterial

Dupa cum se vede in imaginea de mai sus, pe langa sistemul de amortizare cu frana de gura, arma este echipata si cu un tub de contrabalansare «reactiva» cu gaz extras din teava principala in momentul tragerii, situat deasupra tevii si conectat la mijlocul lungimii acesteia, sistemul fiind similar tunurilor /aruncatoarelor fara recul. Dezavantajele gazelor aruncate spre in spate: nu poate fi folosita in spati iinchise, ca trebuie luate masuri speciale in tragere – ca si la aruncatorul reactiv si ca jetul respectiv iti poate trada pozitia in teren.

Cantarind 19,2kg cu tot cu bipod, arma trage cate o singura lovitura, cu incarcare manuala, avand o bataie eficace de 1,8km, fiind denumita si «hand cannon cal.20mm ». Arma este dotata si cu un vizor telescopic montat pe partea stanga a tevii.

RT-20 in pozitie de tragere

Munitia Hispano 20mm este specifica armelor antiaeriene din al doilea razboi mondial, avand la o arma de 20kg un recul de 4 ori mai mare decat tragerea unui .50 cal dintr-o arma de 10kg.

.50 BMG (sus) vs 20x110mm Hispano (jos)

Marele avantaj al unor astfel de arme si munitii este ca ele costa o fractiune din costul unei arme antitanc dedicate, dar e de asemenea adevarat ca nu penetreaza blindaje decat pana la maxim nivel 5 STANAG 4569 balistic, adica nu este o arma cu adevarat antitanc ci o arma specializata contra blindatelor usoare si medii.

Ca sa ajungem si la turele, in ultimii ani au aparut mai multe variante de sisteme teleoperate, altele decat deja cunsocutele Rafael Mini Samson ROWS de doar 160kg si echipate cu arma cal. 14,5mm. Un exemplu este turela navala Seahawk LW a britanicilor de la MSI Defence Systems Ltd, turela care poate acomoda tun ATK cal. 30mm sau mitraliera KPVT cal. 14,5mm.

Seahawk LW cu cal. 14,5mm

Cei de la The International Golden Group (IGG) din Emiratele Arabe Unite au dezvoltat si ei o turela echipata cu arma KPVT, si anume IGG-RWS14, cu o masa de 290kg:

Dincolo de o posibila evolutie a munitiei si completare cu lovituri mai sofisticate, mai puternice dar si mai scumpe, atat in calibrul 14,5mm cat si 15,5mm, poate ar trebui reevaluat si rolul unei astfel de mitraliere. Acest calibru ar putea:

– (re)deveni arma standard (calibru minim in locul 12,7mm/.50 cal) pentru configuratii gen APC si cercetare la transportoarele blindate, desi exista tendinta de a instala tunuri calibrul 20/25/30mm in turele relativ usoare de pana in 500kg, ceea ce ar putea insemna si o configuratie limita, mai grea, pentru un APC.
– fi folosit ca si arma secundara, coaxiala, in turele medii si grele (vezi folosirea M2 Browning coaxial la Merkava sau 12,7mm la AMX-56 Leclerc), fiind oarecum nefiresc sa rotesti o ditamai turela expunand lateralele, doar pentru a folosi o mitraliera cal 7,62mm coaxial. Pentru arma de 7,62mm poti folosi o montura secundara/miniturela corelata cu vizorul comandantului sau altui membru al echipajului.

Merk III Baz cu 0.50BMG M2 coaxial

– fi folosit in rol antiaerian VSHORAD pe toata gama de vehicule, pana la tancuri, in locul celei de 12,7mm.

– fi folosit in monturi duale pe vehicule usoare 4×4 sau tractat, integrand un SCF modern, actionare electrica si un sistem de rachete VSHORAD, pe modelul evolutiei poloneze ZU-23-2 Biala/Pilica, cu care se si inrudeste. Ar fi maximul de putere de foc instalabil pe vehicule usoare.

ZU-23 Pilica, modernizat si echipat cu GROM

Datele recenta arata ca Romania inca exporta mitraliere cal 14,5mm in numere mari (peste 250 bucati in 2017) si munitia aferenta, ceea ce inseamna ca, daca nu e vorba de vanzare din stocuri, inca ar fi capabila sa le produca. Ar fi pacat sa nu dezvolte o nisa pe care inca se descurca onorabil!