Cu ocaziunea zilei de 15 martie, RoMilitary organizeaza, de doua ori pe saptamana, duminica si miercuri, depuneri simbolice de coroane, la monumentul ungariei mari! Astfel in cele doua zile mentionate mai sus, vom avea articole deosebite, elogioase π π Β , la adresa vecinilor nostri de la vest, a luptei lor fara precupetire, pentru formarea unei tari care in realitate nu a existat niciodata. Realitatea istorica spune ca dupa anul 1426, Batalia de la Mohacs, statul ungar a disparut de pe harta Europei devenind, pana in 1918, o simpla provinicie in cadrul mai multor imperii. Care ungaria mare ?! Dar pana la urma asta nu conteaza! Ca orice jigodie mica si maidaneza, fara pedigree si fara rude in Europa, mica-marea noastra vecina face bulbuci la gura de cate ori poate. O rusine militra, cea mai proasta tara membra NATO, acum si catastrofa economica ambulanta, halucinatile ungariei mari, raman la stadiul de simple bolboroseli spaspodice, pline de invidie si complexe de inferiritate, la adresa tuturor. Slugarnica in fata celor mari, gay-ismul de care au dat mereu dovada, doar, doar vor primi si ei un os, a creat tuturor vecinilor Ungariei un sentiment de sila si scarba, fata de vecina lor. In seria de articole care va urma vor fi prezentate nesfarsitele lupte, extrem de dure, dintre servicile speciale romanesti si cele unguresti, lupte incepute oficial odata cu Marea Unire de la 1918. Vor fi prezentate organizatiile create de unguri pentru zdrobirea spiritului national romanesc, crimele si genocidul folosite ca arme politice, impotriva romanilor! Va vom arata modul in care, de-a lungul timpului, Servicile Speciale ale Romaniei, au tinut piept si nu odata i-au facut sa muste pamantul, pe acesti viermi. SSI-ul, Siguranta, Biroul 2, iar mai tarziu Departamentul Securitatii Statului (DSS), au avut confruntari extrem de dure cu sovinismul si nebunia ungurilor. Pana acum i-am batut rau de tot. Generatie dupa generatia, in Regat sau comunism si mai apoi in democratie, Serviciile Secrete Romanesti au avut in Ungaria unul dintre cei mai aprigi dusmani. Un dusman pe viata si pe moarte, un dusman care a fost lasat mostenire de generatii de agenti romani, celor ce le-au venit din urma. Crime, genocid, rapt teritorial, toate le-au incercat ungurii si de fiecare data au muscat, intr-un final, tarana. La fel ca in 1989! In fruntea acestor lupte pe frontul nevazut s-au aflat mereu servicile de informatii si contra-informatii ale Armatei Romane! Biroul 2, DIA si acum DGIA. S-au aflat atasatii nostri militari (singurii spioni oficiali ai unui stat) si in extremis s-ar fi aflat intreaga Armata Romana. Multi dintre ai nostri au murit si probabil ca altii vor muri si ei, tot ce putem sa facem este sa le spunem macar o parte din poveste si sa inclinam usor capul, cand ne gandim la luptatorii nostri din umbra! Duminica va intra primul articol din serie!