Obuzierul francez este foarte bine reprezentat pe frontul ucrainean, pana la inceputul lunii octombrie 67 de unitati fiind livrate fortelor terestre ucrainene. Conform presei franceze, pana acum, cinci au fost distruse in lupta si doua avariate. Alte obuziere vor fi livrate in perioada urmatoare.
Piesele de artilerie ajunse in Ucraina au fost donate de mai multe tari europene, inclusiv Franta si au dovedit ca sunt arme de razboi adevarate, facand cu succes fata ritmului infernal de lupta la care ucrainenii le-au supus.
Ca date generale, CAESAR are o raza de actiune de 40km si poate sustine sase lovituri pe minut pentru scurta perioada de timp. Bineinteles ca razboiul intensiv din Ucraina, mai ales la nivel de artlierie, a facut ca anumite lectii sa fie invatate si drept urmare CAESAR Mk II va intra in productia de serie incepand cu 2026. Astfel, camionul Arquus 6×6 va avea un motor mult mai puternic fata de Mk I, 460cp fata de doar 215cp. Cabina va fi protejata impotriva armelor de infanterie si a minelor, camionul va avea o cutie de viteza automata iar obuzierul va beneficia de un nou sistem de conducere a focului.
Fortele terestre franceze vor inlocui in totalitate CAESAR Mk I cu MK II.
Daca privim dotarea cu artilerie auto-propulsata de origine NATO a ucrainenilor, americanii sunt pe primul loc cu M 109 Paladin, 90 de vehicule fiind deja livrate. Dezavantajul Paladinului este insa cunoscut: raza de doar 20km cu proiectile normale.
Pe locul trei se afla polonezii cu al lor AHS Krab cu 53 de obuziere deja pe front, in timp ce germanii au livrat in jur de 28 de PzH 2000, alte 12 unitati urmand sa fie donate de Qatar. In acelasi timp nemtii au promis Ucrainei 36 de RCH 155, o parte din ele donate de Berlin, o parte cumparate de Ucraina.
Au mai primit ucrainenii si AS 90 de la britanici, ceva Archer de la suedezi, plus obuziere tractate, fiecare ce-a avut prin curte, inclusiv modele sovietice cu care aparatorii stiau ce sa faca.
Acum, pe langa pierderile normale inregistrate in lupta in fata rusilor, mai apare si problema imensa a sustinerii acestei intregi menajerii de obuziere care au in comun doar munitia, in rest sunt extrem de diferite. Unele sunt pe sasiu de camion, altele senilate si per total un cosmar logistic.
Mai stim de asemenea ca artileria este principala arma in Ucraina, alaturi de drone, si stresul operational la care sunt supuse obuzierele trebuie sa fie enorm, iar resursa pe care o au tunurile in sine se erodeaza vazand cu ochii cu atat mai mult cu cat majoritatea obuzierelor nici nu erau noi cand au sosit.
Putem presupune ca au fost trimise pe front si tevi pentru inlocuire dar cum rata de foc sare de 100 de lovituri in 24 de ore lucrurile sunt probabil dramatice, daca ne gandim ca sunt obuziere a caror teava este gandita pentru 2000 de lovituri adica mai putin de o luna de lupte. Chiar daca obuzierele care folosesc tunuri germane similare celui de pe PzH 2000 se lauda cu o anduranta de mult peste 2000 de lovituri – unele surse sustin ca se poate ajunge si la 10 mii – totusi nu putem sa nu ne gandim cate din obuzierele trimise de NATO in Ucraina mai sunt astazi functionale si gata de lupta.
In materie de artilerie conteaza sa ai munitie la dispozitie dar mai conteaza si sa ai suficiente tevi de tun, mai ales intr-un razboi in care artileria trage intr-un ritm infernal.
Dar pe de alta parte, in spatele frontului, se poate ajunge la concluzii importante, imposibil de tras pe timp de pace cand faci instructie in poligon. Si vedem ca germanii si-au reorientat eforturile catre RCH 155, un sistem artileristic similar cu PzH 2000 dar pe roti nu pe senile, vedem cum francezii au trecut rapid la CAESAR Mk II, iar britanicii au renuntat la AS 90 in favoare RCH 155. Ii mai vedem si pe polonezi care cumpara obuziere pe senile cu sutele de bucati, avand in minte sa ajunga la sute de unitati operationale.
Mai observam si ca americanii au pus ERCA deoparte cu tot cu tunul ei de 58 de calibre si vor acum sa cumpere un obuzier gata dezvoltat, pe roti sau senile.
Asadar lectiile sunt predate pe viu in Ucraina si cine are minte sa inteleaga ce se intampla acolo ia masuri in consecinta.
Lectia nr 1 – Sa ai obuziere la tine in curte, intr-un numar suficient, sa nu astepti razboiul ca sa comanzi atunci;
Lecatia nr 2 – Sa dispui de o rezerva de proiectile semnificativa dar mai ales sa ai propria linie de productie pentru munitie, sa nu stai in mila altuia;
Lectia nr 3 – Sa ai suficiente tevi de rezerva sau si mai intelept propria ta uzina unde sa le fabrici.
Sigur ca lectiile sunt mult mai multe si tin de tactica si strategia frontului dar degeaba ai tu idei savante si mari generali in fata hartilor daca nu ai: obuziere, munitie si tevi de tun.
Adevarat ca n-ar fi rau sa detii intre granitele tale si o fabrica de pulberi, iar eu nu inteleg cum comanda superioara a Armatei Romane doarme noaptea cand Romania nu are o fabrica de pulberi.
GeorgeGMT