Suntem datori cu o zi de doliu national pentru ceea ce s-a intamplat acum 81 de ani!
Ceea ce s-a pierdut atunci, nu s-a mai recuperat niciodata! Nu avem dreptul sa uitam!
Doamne ajuta-ne sa putem repara, macar moral, nedreptatea comisa atunci!
Anexa secretea a Pactului Ribbentrop-Molotov
Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940
În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o dată şi deschis în faţa întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritatea de Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alăturată. Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale
U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. şi România. Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.(A. Vianu, C. Buşe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, vol. II (1939–1945), Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976, p. 49–52)
Răspunsul guvernului român din ziua de 27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelenţa sa d-l Molotov, preşedintele Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru Afacerile Străine, excelenţei sale d-lui Davidescu, ministrul României la Moscova.
Fiind însufleţit de aceeaşi dorinţă ca şi guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînţelegere între U.R.S.S. şi România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat şi în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală şi de comun acord a tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic.
În consecinţă, guvernul român cere guvernului sovietic să binevoiască a indica locul şi data ce doreşte să fixeze în acest scop.
De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovie tic, guvernul român îşi va desemna delegaţii şi nădăjduieşte că conversaţiunile cu reprezentanţii guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere şi prietenie între U.R.S.S. Şi România. (A. Vianu, C. Buşe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, II (1939–1945), Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976, p. 49–52)
Nota ultimativă a guvernului sovietic din noaptea de 27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. consideră că răspunsul guvernului regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primeşte propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia şi partea de nord a Bucovinei. Însă cum ministrul României la Moscova, d. Davidescu, a explicat că răspunsul menţionat al guvernului regal al Românei însemnează accedarea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind această explicaţie a d-lui Davidescu, propune:
1. În decurs de patru zile, începând de la ora 14, după ora Moscovei la 28 iunie să evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.
2. Trupele sovietice, în acelaşi timp, să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.
3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea-Albă.
4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.
5. Să se numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai guvernului român şi U.R.S.S., câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor din Basarabia şi partea de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic insistă ca guvernul regal al României să răspundă la propunerile sus menţionate nu mai târziu de 28 iunie ora 12 (ora Moscovei). (A. Vianu, C. Buşe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, II (1939–1945), Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976, p. 49–52)
Răspunsul guvernului român din ziua de 28 iunie 1940
Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să accepte condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic.
Guvernul român ar dori totuşi ca termenele de la punctul unu şi doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor şi inundaţiilor care au stricat căile de comunicaţie.
Comisia mixtă instituită la punctul 5 ar putea discuta şi rezolva această chestiune.
Numele reprezentanţilor români din această comisiune vor fi comunicate în cursul zilei. (A. Vianu, C. Buşe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, II (1939–1945), Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976, p. 49–52)
Ce a urmat, e istorie!
