ACVILA 5

Ne apropiem de sfarsit…Sfarsitul portavioanelor italiene in WW II. Da, vorbim la plural, portavioanelor, fiindca Regia Marina vroia doua! Dorinta e una iar putinta alta, asa ca…vis frumos. Haideti sa „visam”!

  PORTAVION AQUILA -MARINA MILITARE ITALIANA 1955, IMPRESIE ARTISTICA

Care a fost soarta portavionului Aquila/Acvila? Ei bine, la momentul Armistitiului, 8 septembrie 1943, Acvila era finalizat in proportie de 80/89/90% conform surselor italiene si nu numai (surse oficiale Regia Marina sustin ca la Armistitiu, portavionul Acvila terminase in portul Genova testarea motoarelor asteptand montarea armamentului, sosirea Flotei ambarcate si a echipajului. Italienii sustin ca in data de 8 septembrie 1943, portavionul era prevazut a se alatura Escadrei 8 Crucisatoare aflata sub comanda amiralului Luigi Biancheri, Escadra indreptandu-se spre Portul La Maddalena, nordul Italiei, in vederea predarii navelor catre Aliati. Acvila nu a facut acest mars…Ca fapt divers, pe 9 septembrie 1943, cuirasatul Roma a fost lovit si scufundat de o bomba ghidata germana Fritz X). Repubblica Sociale Italiana/RSI nu a avut „puterea” de a finaliza Acvila aflat la Genova (RSI a fost cel de-al doilea stat fascist italian creat dupa Armistitiu, pseudo-stat marioneta a Germaniei condus de catre „Ducele Natiunii” si „Ministru al afacerilor interne” Benito Mussolini, avand capitala la Salo, orasel pe malul lacului Garda/Lago di Garda, nordul Italiei –datorita acestui fapt, RSI mai e cunoscuta drept „Repubblica di Salo/Republica de la Salo”. A avut chiar si armata…Cam la 4 divizii, unitati de stransura, aproximativ 52.000 de oameni. In Armata RSI au fost si luptatori care apartinusera celebrei Decima Flottiglia Motoscafi Armati Siluranti/Decima Flottiglia MAS/X MAS, acestia luand parte la luptele cu partizanii. Aeronautica Nazionale Repubblicana/ANR/Fortele Aeriene ale RSI aveau 3 Grupuri de Vanatoare/Fiat G.55 Centauro, Macchi MC 205 Veltro, Me Bf.109 G-6/10/12/14/K-4, Me Bf.110+escadrile de bombardiere, transport, legatura, hidroavioane. Marina Nazionale Repubblicana/MNR/Marina RSI avea in dotare cateva minisubmarine Caproni CB, portavionul neterminat Aquila, 3 submarine oceanice, crucisatorul usor Caio Mario, 18 corvete Clasa Gabbiano, 22 vedete antisubmarin/Vedetta Anti-Sommergibile/VAS, considerate a fi una dintre cele mai reusite Arme navale italiene din WW II-aproximativ 69 tone, 2 mitraliere calibrul 8 mm+30 bombe antisubmarin+2 torpile calibrul 450 mm, 21 Motosiluranti/MS/Vedete Torpiloare, si astea nave extrem de reusite, unitati X Flottiglia MAS, 3 regimente Divisione Fanteria di Marina X –unitati de elita, regimentele Scire, San Marco si Condottieri chiar au dat de furca Aliatilor). Mai mult decat atat, Marina Nazionale Repubblicana si Kriegsmarine au pus nava sub supraveghere basca ca germanii au luat/demontat/alte surse furat tot ce s-a putut de pe portavion.

PORTAVIONUL AQUILA -PLASE DE CAMUFLAJ

   Portavionul Acvila a fost avariat de raidul aerian USAAF/Grupul 454 Bombardiere/B-17/24 asupra Genovei din 16 iunie 1944.

Exista surse germane care sustin ca personal Kriegsmarine s-ar fi urcat la bordul portavionului, germanii intentionand sa-l remorcheze intr-un port german in vederea finalizarii…Cert e faptul ca Acvila a fost „atacat” de catre luptatori Mariassalto/Asalt Marin, luptatori X MAS care trecusera de partea Marina Cobelligerante Italiana/MCI in cadrul Operation „Toast”/Operatiunea „Toast” desfasurata in comun cu „oameni-broasca” britanici (MCI era Regia Marina trecuta de partea Aliatilor, i se mai spunea Marina del Sud. Din Mariassalto, ca fapt divers, facea parte si Luigi Durand de la Penne, viitor amiral, participant la raidul de la Alexandria/1941, unul dintre cei mai experimentati luptatori X MAS).

Operatiunea Toast a avut loc pe 18 aprilie 1945 si viza portavionul neterminat Acvila aflat atunci la ancora in Genova, anglo-italienii temandu-se ca germanii l-ar putea remorca intr-un port german unde ar putea sa-l finalizeze, insa intentionau, cu certitudine, si blocarea portului.

ERNESTO FORZA

Distrugatorul Legionario/Clasa Soldati, vedeta torpiloare MS.74/Serie 2A si vedeta torpiloare britanica MGB 177/Clasa Higgins pleaca din Venetia spre Genova, la bordul vedetelor torpiloare fiind oamenii-broasca Mariassalto (la acea vreme se afla sub comanda Capitano di Fregata Ernesto Forza), Nicola Conte, Evelino Marcollini, Girolamo Manisco si Dino Varino+doua Chariot Mk.II/9,30 m lungime, inaltime 99 cm, greutate 2400 kg, autonomie maxima 6 ore, 2 oameni, ogiva 540 kg Torpex (inspirate de „Maiale”/Siluro a Lenta Corsa/SLC, Chariot Mk.I aparand in Royal Navy&Special Boat Service/SBS in 1942. Astea sunt alta poveste…). Unul dintre Chariot/Car a trebuit abandonat datorita defectiunii mecanice…Celalalt a ajuns la Acvila, pe portavion aflandu-se atunci personal de paza german, insa operatorii Carului, Conte si Marcollini, n-au reusit sa „lipeasca” bomba de coca, plasand-o, de voie de nevoie, sub coca. Bomba a explodat insa n-a produs daunele scontate…Totusi, portavionul Acvila s-a scufundat partial in apele putin adanci din port fapt ce i-a impiedicat pe germani sa-l remorcheze. Aliatii l-au capturat o saptamana mai tarziu cand au eliberat Genova, nava fiind semi-scufundata si „golita” de echipamente vitale, acestea fiind luate inapoi de germani…

Exista surse independente care sustin ca sovieticii si francezii au reclamat portavionul drept despagubire de razboi…Interesant, zic, insa SUA a avut „grija” sa nu se-ntample asta! Eu imi pun o intrebare existentiala…Daca e adevarat, puteau oare sovieticii sa termine portavionul in conditiile in care n-au fost in stare sa faca cuirasatele Clasa Soyuz?  Ehhh, cred ca si astia, ca si italienii, visau frumos! Nici astazi Rusia nu e in stare sa faca un portavion 100%…Marina Rusa nu va fi niciodata la nivelul US Navy, asta-i clar!

Cert e ca in 1946 americanii hotarasc sa-l ranflueze, nava fiind remorcata in 1949 in portul La Spezia unde a fost studiata de o comisie US Navy.

PORTAVIONUL ITALIAN AQUILA IN 1951

   In 1950, SUA a oferit Italiei/Marina Militare doua portavioane de escorta Clasa Independence ce datau din WW II+bombardiere torpiloare Curtiss SB2C Helldiver+vanatori Vought F-4U7 Corsair+elicoptere Sikorsky S-55, similar ofertei facuta francezilor. Ehhh, portavioane n-au luat insa au zburat in perioada 1950-1959 cam 42 de exemplare Helldiver cu baza la sol.

Interesant e faptul ca Marina Militare a incercat sa finalizeze portavionul Acvila insa dificultatile financiare si redirectionarea cu prioritate a fondurilor catre Aeronautica Militare a anulat totul (Aeronautica Militare se caznea in anii *50/sec.XX sa intre in era reactoarelor, si asta cerea multi, multi bani…Existau proiecte autohtone precum Ariete Aerfer si Aerfer Sagittario, Aermacchi MB-326/326G, dar si intentia de dotare&fabricare loco sub licenta Starfighter F-104/Aeritalia F-104S, ceea ce s-a si facut). Marina Militare Italiana, conform surselor oficiale, avea asa-zisul „Plan B”, creionat in perioada 1952-1953, perioada in care portavionul fusese oficial casat asteptand taierea in La Spezia –conform documentelor oficiale, intentiona ca dupa 1960 portavionul sa fie echipat cu tehnologie moderna, in speta radare&sonare americane si alte sisteme de bord, armament AA, anti-submarin si anti-nava modern, catapulte cu abur, sistem de cabluri arestoare american si Flota ambarcata similara portavioanelor US Navy (McDonnell Douglas A-4G Skyhawk, Vought F-8E Crusader, elicoptere Sikorsky S-58, Grumman S-2 Tracker/ASW –pe astea, italienii chiar le-au zburat in perioada 1957-1978, 45 de exemplare –si Grumman E-1 Tracer/AEW. Intentiona chiar echiparea portavionului cu varianta navalizata a Fiat G.91 „Gina”, varianta numita G.91R6, niciodata realizata). Dar n-a fost sa fie…Nu inca!

Ei bine, Regia Marina vroia si al doilea portavion, nava botezata la momentul aparitiei deciziei Falco/Soimul/1941, ulterior Sparviero (Vrabia???)/1942-1945 (mda, ma-ntreb, ce o fi avut Regia Marina cu numele astea de pasari!!??). Al doilea portavion trebuia finalizat in 1943 insa zero finalizare! Urma a fi obtinut prin conversia navei de linie oceanice MS Augustus… MS Augustus/32650 tone/215 m lungime/putere instalata 28.000 CP/viteza maxima aproximativ 38 kmh/1675 pasageri nu era nicicum sora cu SS Roma/Portavion Aquila, in perioada 1926-1941 executand croaziere pentru compania Navigazione Generale Italiana. Ideea celui de-al doilea portavion ia venit staff-ului Regia Marina in 1936, MS Augustus urmand a fi convertit in portavion de escorta Falco/Soimul, idee abandonata rapid…

MS AUGUSTUS

Si a venit anul 1941 cu tragedia Matapan. Ca si in cazul Aquila, Regia Marina si-a adus aminte de proiectul Falco/ex-MS Augustus. Proiectul conversiei a fost facut de acelasi inginer naval Luigi Gagnotto, nava fiind rebotezata Sparviero/1942. In septembrie 1942, MS Augustus a fost dus in Santierul Naval Ansaldo din Genova. In mare transformarea era similara Aquila insa nu s-a facut nimic…Nava nici macar n-a fost pusa pe cala pana la Armistitiu, la acea vreme inca se lucra la „decopertare” in vederea realizarii puntii de zbor!

DESIGN SPARVIERO -1942

  Sparviero urma a avea urmatoarele caracteristici: portavion de escorta, 30.418/30.408 tone; lungime 232,50 m/202,40 m; latime 29,40 m/25,20 m; pescaj 7,39 m; putere instalata 28.000 CP/21.000 kW,4  motoare MAN Diesel; 4 elice; viteza maxima 37 kmh; echipaj 1420 oameni/107 ofiteri; armament 8 tunuri calibrul 135 mm/45 calibre sau 6 Ansaldo calibrul 152 mm/45 calibre+12 tunuri 65 mm/64 calibre+22 tunuri calibrul 20 mm/65 calibre+mitraliere antiaeriene/numar necunoscut; blindaj punte cuprins intre 70-80 mm; 46 de aeronave ambarcate -34 sau 16 vanatori+9 bombardiere-torpiloare. In 1944 erau planificate pentru Sparviero, conform surselor italiene, 25 Reggiane Re.2001C/Catapultabile sau 30 Reggiane Re.2001OR; suprafata hangar aeronave 3750 mp; punte de zbor 150 m lungime/25 m latime; doua lifturi, doua catapulte K-252; rezerva interna de combustibil necunoscuta. Nava a fost capturata de germani pe 9 septembrie 1943. Pe 5 octombrie 1944, nava a fost sabordata de catre germani pentru a bloca accesul in portul Genova. Avea sa fie ranfluata in 1946 fiind casata pana in 1951.

PORTAVIONUL SPARVIERO -1942

SPARVIERO SABORDAT LA GENOVA 1944

Si asta a fost tot…O poveste trista, zic, despre Regia Marina…Dar daca ar fi fost finalizate cele doua portavioane, acestea ar fi impus respect in Mediterana nefiind cu nimic mai prejos decat portavioanele Royal Navy. Cel putin Aquila, fiind portavionul ajuns aproape de finalizare, a demonstrat ca industria italiana de atunci, taras-grapis cum se putea, cu resurse pe sponci si provocari nemaintalnite, beneficiand de asistenta tehnica germana limitata (nici germanii n-aveau experienta in ceea ce priveste portavionul), ar fi putut crea ceea ce Italia&Regia Marina nu vazuse/avusese pana atunci, Portavionul. Multi experti si istorici se intreaba daca Italia ar fi inceput constructia portavioanelor inca de la inceputul anilor *30/sec.XX, cum ar fi schimbat ele razboiul in Mediterana?

PORTAVIONUL GIUSEPPE GARIBALDI IN 2004

   Intr-o nota “optimista” pentru potenta Regia Marina&Regia Aeronautica, zic, un ofiter din Royal Navy a spus dupa Armistitiu cuvinte dificil de digerat de catre unii istorici militari italieni si in ziua de astazi (de inteles, zic…Parca rusii recunosc Lend Lease…): “Pregatirea aviatorilor si marinarilor Regia Marina, disciplina si dorinta de a lupta a acestora este mult sub cea a germanilor, de o valoare incomparabil mai mica. Chiar si atunci cand au luptat cu curaj si oarecare succes, au evitat intr-un final confruntarea prelungita si situatiile dificile. E poate stilul de lupta mediteraneean, insa pentru mine e mult mai simpatic decat frenezia luptei teutonilor” (n.a.Asa erau porecliti germanii de catre Aliati). In fine, nu vom stii niciodata cum ar fi putut inclina balanta razboiul in Mediterana cele doua portavioane, insa stim ca Marina Militare Italiana a asteptat pana pe 30 septembrie 1985 primul sau portavion, Giuseppe Garibaldi/551…

O alta poveste, desigur!

 

    WW

 

 

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.

https://www.moore.army.mil › …

http://www.combinedfleet.com › ..

https://comandosupremo.com › …

http://navypedia.org › italy

https://www.marina.difesa.it › supplementi › Sup..

https://collezioni-online.museoscienza.org › …

https://www.marinai.it › comunica › roma › roma

Fiat G.50 Freccia | Plane-Encyclopedia

http://www.tuttostoria.net › …

13 comentarii:

  1. 1950.
    Italia are bani putini. Mai precis bani americani. Reconstrucția civilă e prioritatea
    Deși cu sărăcie difusa, exportă grau deja în USA.
    In 1955 vor înlocui grâul exportat cu pasta. ( și sucul de roșii. De la materii prime agricole, trec rapid la produse agricole prelucrate. Se câștigă mai bine / unitatea de produs)
    În același an incep construcția primei autostrăzi. A1. Va dura 10 ani. Loturile legate între ele și date în funcțiune rapid. 740 km.
    In 1965 incep italienii a doua autostrada strategică. A14. O vor termina in 1975. Și asta lunga peste 700 km.
    Aceste date , pentru a pricepe ce probleme au avut și ce priorități după război .
    Din acest motiv , de priorități , primul portavion apare doar in 1985. Când și economic au ajuns ( oficial, statistice internaționale ) , a cincea putere economică mondiala.

    6
  2. In contextul Mediteranei controlată de englezi, mă întreb oare cum intenționau italienii să folosească cele două portavioane?

    Te rog, WW, dacă în timpul documentării ai găsit informații – din surse italiene sau terțe – despre planurile strategice ce aveau în gând să le împlinească (și) cu cele două portavioane, poate că ar fi interesant de știut. Eu cred ca se gândeau la o consolidare în Africa de Nord, însă contextul militar nu le era deloc favorabil, mai ales după 1943 iar din Mediterana n-aveau cum să treacă de Gibraltar… îți mulțumesc pentru articol: este o lectură savuroasă, așa cum ne-ai obișnuit!

    2
  3. Italienii de rand, aia care trebuiau sa lupte propriu-zis simteau ca lupta in tabara gresita-alaturi de nemti.Nu neaparat ca urau regimul lui Mussolini, dar nu voiau razboi si nu cu britanicii,Isi doreau recuperarea Nisei ,a Corsicii de la francezi dar atat.

    3
  4. Din timpurile Romei care a efectuat
    lupte pe mare uriase pe timpurile alea, Italia cam n a fost asul luptelor marine cu toate ca a avut
    cinstea descoperirii America:
    Amerigo Vespucci si Cristofor Colombo.
    Nici in WWII n au fost asa o forta marina prominenta cu toate ca au facut incercari uneori deosebite.
    Este posibil ca in WWII lucrurile au
    mers asa ca rezultat de neplacerea
    italienilor de instaurarea acelui Duce si acordul lui cu Hitler. Nici Vittorio Emanuelle, regele nu era de acord cu acest fapt si cand a fost
    prima sansa a semnat intoarcerea armelor contra fascismului ca si Romania.
    Nemotivati national Marina la fel nu prea s au straduit sa complecteze proiecte grandioase ca aceste portavioane.
    In orice caz nici o legatura cu WW care ca de obisnuit ne aduce un articol detailat, o pagina istorica care ramane scrisa si lumineaza
    o parte mai ascunsa a evolutiei
    unor vase care sunt relativ rare fata
    de flotele militare din lume si chiar
    fata de flotele comerciale care parcurg miliarde de mile marine pe marile globului.

    3
  5. * Multumim frumos pentru efortul constant ! Mai sunt niste baieti la Adevarul/Hotnews dar nu fac efortul tau de a te documenta la detaliu !
    PS noi la Marea Neagra am avut 4 distrugatoare care au aparat campuri de mine …simplificat …Delfinul …. Uralet …subtire

    2
  6. Interesanta istorie si mai putin stiuta.
    Industria navala intaliana era de prima mana a dat nave f bune si frumoase (Litorio. Roma, Vittorio Veneto Imperio, crucisetoare distrugatoare si nave de linie etc) dar se pare ca personalul era mai …..putin interesat

    3
  7. Mulțumesc WW! Interesant ca de fiecare data, și de fiecare data ma uimește cantitate de informație puțin stiuta publicului, pe care tu o reușești sa o aduci.
    Sunt câteva pre-conceptii despre italieni, venite chiar în urma celui de-al doilea război mondial, cum ca nu ar fi serioși sau ca nu ar fi războinici buni. Au fost mereu în umbra nemților și marea lor majoritate nici nu prea si-a dorit războiul. În fine, în prezent din punct de vedere al marinei militare de suprafață cred ca Italia sta cel mai bine din Europa. E adevărat nu au sub-uri nucleare ca Franța și UK, dar nici fitze mondiale, dar U-212NFS se anunta interesant. Trieste este ultima capodopera realizata de Fincantieri, clasificata LPD, dar e o nava multirole, care poate acoperii lipsa Carvour fin diferite motive https://en.m.wikipedia.org/wiki/Italian_landing_helicopter_dock_Trieste

    4
  8. Mulțumesc WW!

    1
  9. bravo!
    multumesc!

    1
  10. Bine lucrat! Nu știu dacă am spus vreodată, probabil că nu, citesc de multa vreme tot ce scrii.
    Bine, fara cafeaua de dimineață samd, cum tot observ că e moda sa specifice lumea prin unele articole.
    Citesc seara, nu pe graba. E documentar că o carte, de savurat și studiat, intelegi ideea, nu știrile de la you name it.
    Fiecare cu preferințele lui.

    1
    • Mulțumesc WW pt încă o lectura foarte interesantă.
      Italienii n-au fost ei ca nemții la spirit de lupta, dar au avut momentele lor și cel puțin la război subacvatic au fost no 1 la nivel mondial, englezii și nemții le-au copiat tacticile și echipamentele

      3
  11. Multumesc pentru informatii. Sparviero=uliul pasarar

    1
  12. Regia Marina la vizita lui Hitler la Napoli :

    https://www.youtube.com/watch?v=iHxHD0x6Gwk

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *