Aripi Romanesti : C 27J Spartan in RoAF

 C- 27 J SPARTAN reprezinta cea mai recenta achizitie in materie de aeronave, facuta de ROAF. Un numar de sapte asemenea aparate au fost comandate; trei dintre acestea aflandu-se deja intara.

                                    C 27 J Spartan in uniforma romaneasca

Avioanele comandate de catre ROAF, sunt in configuratie full-option, in ceea ce priveste sistemele de supravietuire in mediu ostil, putand desfasura misiuni de transport (personal, containere paletizate sau tehnica de lupta), MEDEVAC (prin echiparea aeronavelor cu echipamente specifice), precum si Operatiuni Speciale. Se doreste ca urmatoarele avioane sa dispuna si de sistemul de realimentare in zbor, ceea ce ar creste foarte mult capacitatile si disponibilitatea pentru o gama variata de misiuni, a FAR, inclusiv in teatrele de operatii.

Inainte de a trece la descrierea completa a aeronavei, voi trece in revista cateva mijloace tehnice utilizate in exploatarea cu succes a avionului, in speta mijloace de paletizare si containerizare tipizate (compatibile cu cele folosite de catre NATO, deci interschimbabile), de catre serviciul specializat din cadrul FAR (Serviciul Miscare –Baza 90 Transport Aerian, Otopeni):  paleta plana de transport din lemn,  paleta lada metalica de uz general (boxpaleta), containere UEO 1/ UEO 2, container NATO 1/2/3, container NATO 2S, transcontainer ISO 10/20/30/40. Mentionez faptul ca, transcontainerul, este un container de uz general a carui masa bruta maxima este de peste 10 t, prevazut cu piese de colt, cu elemente care asigura fixarea si prinderea pe mijlocul de transport.

                                                         Cockpit C27 J Spartan

În anumite cazuri se pot folosi si urmatoarele tipuri de containere: containere de uz general deschise; containere izoterme;  containere pentru marfuri lichide; containere pentru marfuri în vrac. De asemenea exista si mijloace de paletizare si containerizare speciale (specifice), altele decât cele tipizate, care sunt folosite in cadrul ROAF. Ele sunt destinate paletizarii si containerizarii bunurilor materiale din armata, care prin natura lor, forma si dimensiunile de gabarit, nu pot fi grupate în mijloace tipizate. Ca mijloace speciale se utilizeaza: palete; palete speciale; suporti; stelaje; minicontainere;  containere; sisteme de parasute cu platforma amortizoare pentru materiale si tehnica containerizata (acestea dispun inclusiv de GPS, putand fi lansate si recuperate in siguranta. La realizarea acestui sistem folosit in cadrul NATO/SUA, au contribuit si specialistii romani).

Motostivuitor pentru pista : cu o capacitate de ridicare 10 000lbs ,cu centrul de greutate la 48 inch, , avand posibilitatea de a incarca aeronave de tip C-130, C-141, C-17, C-5, C-27J SPARTAN;

Cântare pentru paleti si mijloace auto : cu capacitatea de 20.000 lbs fiecare platan;

Motostivuitor de capacitate medie (5000lbs): necesar pentru manevrarea EURO-paletilor, NATO-paletilor (dimensiuni:1200×800 mm;masa maxima 1000 Kg), usurand incarcarea -descarcarea lor din mijloacele auto dar si aranjarea lor pe paletii 463L;

Motostivuitor de capacitate 10000 lbs  pentru teren advers: destinat operarii in teren dificil, neamenajat, inclusiv in teatrele de operatiuni (Afganistan, de exemplu.);

Platforma hidraulica pentru incarcare 3 paleti de tip 463L: este necesara pentru incarcarea -descarcarea operativa a unei aeronave, dar si a paletilor cuplati(3). Aceasta platforma este folosita în general atunci când marfa depaseste dimensiunea paletului-container ISO 20);

Carucioare pentru paleti tip 463L: sunt folositi pentru transportul paletilor de la zona de formare în imediata apropiere a aeronavei ,dar si pentru transportul marfii vrac ce urmeaza a fi incarcata.

   Avionul SPARTAN din dotarea ROAF, este un avion de transport tactic, avand rampa de incarcare integrata in fuzelajul posterior. Avionul poate transporta 46 de militari complet echipati (34 asezati pe scaunele rabatabile de pe lateralele cabinei, iar 12 asezati pe scaune pliabile), dar in caz de necesitate numarul militarilor transportati poate ajunge la 62. De asemenea poate transporta maxim 46 de parasutisti, care pot fi lansati prin usile laterale sau trapa posterioara.

Marfa –avionul poate transporta o gama larga de paleti militari standard 463 L, de tip: HCU-E (2,74×2,23 m, in numar de trei), HCU -12 E (1,37×2,23 m, intre unul si sase). Avionul se preteaza la transportul a doua vehicule HUMVEE sau a doua vehicule usor blindate, camioane de tonaj scazut, piese de artilerie pe roti, obuziere, etc. In varianta MEDEVAC, avionul dispune de 36 de targi, sase locuri pentru personalul medical si aparatura medicala de urgenta.

Avionul dispune de sisteme de supravietuire in mediu ostil foarte performante. Dupa unele surse, sistemul DASS folosit de ROAF este net superior celui folosit de catre bulgari, lituanieni si chiar italieni. Acest sistem monitorizeaza lumea exterioara a aeronavei, informand pilotii cu privire la prioritatile si amenintarile aer-aer, aer-sol, oferind automat contramasurile indicate fiecarui tip de amenintare. In caz de nevoie, sistemul poate fi operat manual de catre piloti si cuprinde: receptoare de avertizare de radiolocatie ALR 733 V12, sisteme de avertizare apropiere rachete AAR-60 S, sisteme de avertizare la iluminare laserRALM 01 V2, dispersoare de dipoli si capcane termice cu 14 incarcaturi CFD. Toate acestea fac parte din unitatea de conducere a luptei radioelectronice de tip EWMU si au la baza tehnologie de conceptie americana. O parte dintre aceste sisteme se regasesc si pe Eurofighter Typhoon, facand astfel Spartan-ul total compatibil cu acesta. Pacat insa ca ROAF nu-si permite acest avion extraordinar!

                                     Radarul folosit de Spartan, AN/APN-241 LPCR

AN/APN-241 LPCR (Low Power Colour Radar), este un radar tactic de transport, de navigare si meteo, foarte modern si performant, ce inzestreaza aeronavele Spartan din dotarea ROAF, avand următoarele moduri de operare: Meteo, cu detectarea turbulentelor, furtunilor (WX); Zbor (WS), Mapare Teren Monopuls cu ascutirea fascicolului Doppler(SP); mod baliza pentru identificarea zonei de lansare (BCN); Păstrare date si informatii de zbor (SKE); Plan de zbor ( FP); Sistem de evitare a traficului, anticoliziune (TCAS). Radarul dispune de capabilitati SAR cu înaltă rezoluţie de cartografiere a terenului, ce permite pilotilor să execute misiuni de aterizare pe piste neamenajat, fără ajutorul sistemelor de aterizare de pe sol. Radarul AN/APN-241, dispune de tehnologie de ultima generatie de eliminare a alarmele false, nerestricţionate de altitudine. Radarul este capabil de furnizare in timp real a situatiei aeriene, in gama aer-aer, avertizand si afisand orice risc (inclusiv tinte aeriene si dimensiunile acestora, situatie meteo). Radarul este foarte avansat, usurand munca pilotilor, ajutandu-i pe acestia sa se concentreze strict pe misiune. Echipajul poate selecta modurile de lucru independente în conformitate cu cerinţele misiunii. Radarul afiseaza planul de zbor sau informaţiile TCAS pe hartă digitala, inclusiv cele legate de vreme, usurand localizarea si cunoasterea situatiei operativ-tactice, in timp real. Pilotii, atunci cand situatia din campul tactic o cere, pot pot „îngheţa”  emisiile radarului, punandu-l in mod de lucru non-emiţător, pentru mascarea si camuflarea aeronavei, obţinand astfel un avantaj tactic enorm in mediul ostil. De asemenea radarul ofera capabilitati remarcabile in ceea ce priveste patrularea maritima, acoperind o arie de peste 20 mile marine, fiind util in misiuni precum: interzicerea braconajului, contrabandei si chiar in operatiunile de cautare-salvare.

In modul WX(meteo), radarul foloseşte un ARINC 708A, cu afişaj color şi este capabil de a detecta şi afişa caracteristicile vremii (meteo prin intervenţie), la o rază de până la 593 km. Turbulenţe pot fi detectat şi expuse la o rază de până la 93 km. În modul WS(Zbor), radarul oferă până la 90 de secunde de avertizare a tintelor, eliminand alarmele false, inclusiv audio, dacă este necesar. In mod SAR, radarul foloseşte cartografiere monopuls, pentru toate gamele şi azimuturile, avand o acuitate mai mare de peste 10 ori decat sistemele folosite in prezent, folosind emisii de inalta rezolutie Doppler (eroarea circulara este de maxim 31 m).

                                               Plansa de bord C27J Spartan

Navigatia se face cu ajutorul GPS, doua statii TACAN (DME), doua statii VOR/ILS/MB, indicator al directiei automat ADF de joasa frecventa, doua sisteme de distributie a datelor aerodinamice DADS si doua altimetre radar.

Sistemul TACAN / DME converteşte electronic timpul scurs de la decolare, prin măsurarea duratei de timp dintre transmiterea unui semnal radio la staţia de la sol şi primirea semnalului de răspuns. Distanţa este măsurată pe o pantă descendenta de la aeronavă la statia de sol şi este denumit în mod obişnuit slant-gama de la distanţă, apreciind distanta la sol curenta. Sistemul este capabil să urmărească până la patru staţii de sol şi comunica cu doua posturi simultan, lucrand inclusiv cu sistemul de navigaţie inerţial (INS).

Avionul este dotat si cu urmatoarele sisteme: pilot automat digital (2 sisteme), sistem de evitare a coliziunilor aeriene TCAS-II, sistem de evitare a coliziunii cu solul GCAS, inregistrator de bord, sistem video de cabina, unitate de transfer date.

TCAS (Sistemul de Alertă Trafic şi Evitare a Coliziunii) – este un sistem care reduce riscul de ciocnire a aeronavelor în aer. TCAS funcţionează independent de Serviciul de Trafic Aerian şi are rolul de a informa şi recomanda manevre echipajului în cazul apropierii altei aeronave. Este un sistem care se bazează pe comunicarea dintre două/sau mai multe aeronave, aflate într-un conflict de trafic, cu ajutorul unor transpondere. TCAS II furnizează consiliere de traffic pilotilor Spartan, şi recomandă manevre de evitare pe verticală, avand două moduri de afişare în cabină: recomandare pentru manevra de evitare a coliziunii (RA – Resolution Advisory) şi atenţionare de trafic în vecinătatea aeronavei (TA – Traffic Advisory). Sistemul monitorizează spaţiul aerian din jurul aeronavei, interogând transponderele aeronavelor aflate în perimetrul de lucru al acestuia. Datele primite de la trasponderele aeronavelor interogate, ajută sistemul să furnizeze următoarele informaţii: distanţa dintre aeronave, direcţia relativă, altitudinea şi viteza pe verticală a aeronavei interogate și viteza de apropiere a aeronavei interogate. Dacă sistemul apreciază că spaţiul în care aeronava se poate considera în siguranţă este încălcat, va furniza o atenţionare de trafic TA, pentru a face cunoscut pilotilor că în vecinătate se află o aeronavă. Dacă aeronava continua apropierea, sistemul va emite o indicaţie RA pilotilor, pentru obţinerea sau menţinerea unei distanţe sigure faţă de aeronava străină. Sistemul montat pe Spartan poate monitoriza mai multe aeronave in zbor, fiind compus dintr-un panou de control MODE S/TCAS, transponder Mode S, calculatorul TCAS, antene, panou de vizualizare a traficului şi de sugerare a unei rezolvări şi un sistem audio de alertă. Informaţiile de la panoul de control Mode S/TCAS sunt transmise calculatorului prin intermediul transponderului Mode S. TCAS- II foloseşte o antenă direcţională montată în partea de sus a aeronavei, care primeşte date despre distanţa şi altitudinea aeronavelor interogate, aflate deasupra aeronavei. O antenă omnidirecţională de transmisie şi recepţie este montată în partea de jos a aeronavei, pentru a putea furniza distanţa şi altitudinea aeronavelor aflate sub aeronavă.

                                                 Humvee descarcat din Spartan

Pilotii au la dispoziţie trei moduri în care pot folosi TCAS-ul: Standby, Numai TA şi Automat. Aceste moduri sunt folosite de TCAS pentru a determina nivelul sensibilităţii. Când se află în modul standby, TCAS nu transmite interogări. În mod normal, modul standby este utilizat când aeronava este la sol. În modul TA, sistemul foloseşte toate funcţiile de supraveghere şi furnizează TA, dar nu şi RA. Modul TA este folosit la aterizări şi la altitudini mici pentru a nu crea confuzie. Când pilotii selectează modul Automat, sistemul reglează nivelul de sensibilitate în funcţie de altitudinea aeronavei.

GCAS (Automatic Ground Collision Avoidance System) –este un sistem anticoliziune, ce evita complet automat coliziunea dintre aeronava si solul. Sistemul ia în calcul o mulțime de factori, cum ar fi greutatea, viteza, cifrele de performanță ale avionului, poziția avionului, precum și harta digitală a terenului, toate acestea pentru a determina poziția relativă a avionului față de pământ. Sistemul poate initia manevre salvatoare autonom, în cazul în care mai sunt cel putin 1.5 secunde până la impact, iar pilotii nu au făcut nici o manevră evaziva sau de evitare a impactului.

In cabina avionului se gasesc cinci afisaje color multifunctionale cu cristale lichide cu dimensiunea de 152×203 mm, pe care sunt afisate situatia de zbor, informatii de navigatie, interfata cu pilotul automat, informatiile de la motor si avertizarile de la bord, putandu-se monta cate un HUD pentru fiecare pilot (acesta se prinde de tavanul cabinei in dreptul ambilor piloti). Informatiile radar sunt integrate cu harta mobile a terenului, iar cabina este compatibila NVG.

Sistemul de propulsie este format din doua motoare turbopropulsoare Rolls-Royce AE 2100D2, fiecare cu o putere instalata de 3460 kW (4640 CP). Elicele sunt de tip Dowty R391/6-132-F/10, cu sase pale si diametrul de 4,11 m, extrem de silentioase. Mentenanta motoarelor este usoara, astfel ca schimbarea unui motor dureaza mai putin de 8 ore.

Avionul dispune de tren de aterizare triciclu, escamotabil, avand jamba anterioara orientabila. Rotile sunt echipate cu sistem de franare hidraulica multidisc, avand amortizoare oleopneumatice si verine reglabile, care permit ridicarea sau coborarea podelei cabinei pe verticala. Sistemul de estensie permite variaţia de înălţime a podelei marfă de 0,5 m şi o altitudine de 4,3 grade, fata de sol. Trenul de aterizare dispune de un sistem digital full-adaptiv,  anti-derapare, permitand operarea in conditii extreme de vreme, piste alunecoase, sau neamenajate, dispunand de amortizoare de aterizare, actuatori şi senzori aflati în interiorul bordajele.
Cabina dispune de un sistem de presurizare foarte modern si sigur, ceea ce permite exploatarea in siguranta la peste 10000 m. Cabina este presurizata, la o presiune diferentiala de 0,4 bari, care determina la inaltimea de 6000 m, o presiune in cabina echivalenta cu cea de la 1200m.  Sistemul de aer conditionat de la bord, se bazeaza pe ciclu simplu de separare a aerului, cu apă sub presiune, fără recirculare. Sistemul de control digital modifica/mentine temperatura atat în zona de marfă, cat şi in cabina de pilotaj, cu posibilitate de presetare si uz manual. Acest sistem asigura o temperatura minima in cabina de 18 grade C, fiind alimentat cu aer prelevat de la motor in timpul zborului si de la compresorul APU (la sol).

Avionul dispune de o unitate auxiliara de putere (APU) Hamilton Sundstrand Power Systems APS1000 T-62T-46C16, avand o putere de 113 kW/152 CP. Este instalat in gondola trenului de aterizare principal, pe partea dreapta si asigura energia necesara pentru: pornirea motoarelor, actionarea pompei hidraulice si a alternatorului, functionarea sistemului de aer conditionat la sol, functionarea agregatelor electrice si hidraulice necesare la sol in operatiunile de incarcare-descarcare. Sistemul APU asigura independenta totala avionului fata de echipamentele de mentenanta de la sol, acesta putand opera de pe orice aeroport (cu sau fara dotari specifice).

Sistemul de stingere si detectie al incendiilor este foarte modern, si se bazeaza pe senzori montati atat in aeronava cat si in sistemele acesteia, inclusivAPUsi motoare.

Rezervoarele de combustibil, atat cele din planurile extremale cat si cele din planul central, permit alimentarea aeronavei cu cantitatea de 12320 litri de combustibil, asigurandu-i o autonomie maxima de 5926 km (autonomia depinde de natura incarcaturii de la bord, cea minima fiind de 1852 km -10 tone incarcatura). In viitor se preconozeaza ca ROAF sa dispuna pe Spartan-ele sale si de o priza de realimentare in zbor rigida, ce va fi amplasata in partea stanga deasupra postului de pilotaj. Dupa unele surse, ultimele 2-3 aeronave vor veni cu acest sistem de realimentare.

Avioanele Spartan ale ROAF dispun de un sistem de generare gaze inerte la bord (OBIGGS), care previn aprinderea si explozia rezervoarelor de combustibil, atunci cand sunt lovite de AA.

Avionul dispune de urmatoarele echipamente si facilitati:

-troliu electric destinat transportului de marfă cu telecomanda;
– toaleta electrica în interior;
-bucătărie;
-containere de apă potabila şi dozatoare cu o capacitate de 22 l;
-panouri termice/acustice;
-două trolii independente cu telecomanda.

Consideram ca aceasta achizitie era necesara si utila FAR. Ele inlocuiesc pe un plan superior vechile aeronave de fabricatie sovietica AN-24/26, care aveau capabilitati reduse si mai ales nu puteau face fata razboiului modern.

Aceste aeronave sunt perfect compatibile cu C-130 (si acesta se afla intr-un amplu program de modernizare, urmand a fi achizitionate alte aparate –noi sau sh- in functie de resursa bugetara alocata), completandu-se reciproc si marind capabilitatile FAR. Romania a folosit deja aeronavele Spartan in misiuni diverse, inclusiv in repatrierea cetatenilor romani din Libia, cu succes. In acest moment RoAF detine trei astfel de aparate, urmand ca pe parcursul anului viitor sa fie primite si restul de patru bucati.

Al treilea Spartan al RoAF a sosit…

WW

Series Navigation

<< Aripi Romanesti : Vulturul si SoimulARIPI ROMANESTI: IAR 80/81, pasarile romanesti de prada din WW II >>