Dl. Radu Golban
CONTEXTUL
Dupa ce descoperirea domnului Radu Golban a generat o serie de controverse si agitatii in general superficiale la nivelul opiniei publice din Romania, precum si o abordare cel putin suspecta la nivelul cercurilor de decizie din Romania (adica votul senatorilor romani impotriva infiintarii unei comisii de analiza pe aceasta tema), autorul a reusit sa-si duca mai departe lupta, ajungand sa expuna in plenul Parlamentului European problema datoriei provenite din soldul neacoperit al unui tratat premergator celui de-al 2-lea razboi mondial, datorie de 19,5 miliarde de euro neachitata nici astazi de Germania fata de Romania. Trebuie insa sa recunoastem ca doar BNR a acceptat o discutie deschisa pe acest subiect in martie 2012, in urma unei scrisori deschise a domnului Radu Golban catre guvernatorul BNR Mugur Isarescu, desi punctul de vedere al Bancii de stat a fost: “In completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, va informam ca au fost identificate documente suplimentare in legatura cu problematica supusa atentiei de catre dumneavoastra, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civila. Din analiza acestora nu rezulta insa existenta unei creante a BNR fata de Casa Germana de Compensatie”.
Bundestagul initial parea sa abordeze mult mai serios problema, insa in cele din urma lucrurile s-au “calmat”. Iata cateva intrebari din textul interpelarii din Bundestag, depusa in 23.08.2010 de Ulla Jepke :
“Cerem guvernului federal sa respunda urmatoarelor Intrebari (sunt 8 intrebari- n.m DP)
-Are guvernul federal stiinta despre continutul articolui 28 din Tratatul de Pace de la Paris si despre faptul ca aceasta clauza de renuntare nu se refera la obligatiile de plata rezultate din angajamentele si acordurile care au fost inainte de starea de razboi?
-Ia guvernul federal in considerare orice solduri rezonabile raportate sau o versiune actualizata si, daca da, care este modul juridic in care acestea isi motiveaza punctul de vedere (va rugamsa aduceti articole relevante din acord sau cu alt temei legal)?
-Au discutat oficialii Republicii Federale dupa 1949 vreodata cu guvernul roman, problema unei posibile continuari a acordurilor economice existente?”
Expunerea in plenul PE a avut loc in 10 mai anul curent, domnul Golban fiind insotit si de unii europarlamentari si ziaristi romani. Aici aveti textul integral in limba romana al cuvantarii domniei sale, la finalul articolului de mai jos:
A se vedea si alte 2 discursuri de acompaniere a dezbaterii, si anume:
- Discursul lui Klaus Thorner (contextul intelegerii romano-germane din 1934).
SANSA:
Si acum, ca tot se vorbeste de cat de mult va prejudicia relatia Romaniei cu Germania un astfel de gest de reparatie istorica, eu cred ca, din contra, aceasta este o sansa de a relansa relatiile cu Germania, prin constituirea unui program masiv de investitii care sa fie in beneficiul ambelor tari, creand un parteneriat pe termen lung! Iar acest program ar putea sta la baza parteneriatului strategic romano-german care a tot fost trambitat in ultimii ani insa nu a fost inca semnat.
Romania are nevoie disperata de investitii in domenii pornind de la infrastructura, la retehnologizare, cercetare si ecologizare. Doar caile ferate romane, cu o lungime a retelei de aproximativ 20.000km ar avea nevoie de aproximativ 8 miliarde de euro pentru a functiona la standardele prevazute, ca sa nu mai vorbim de cat ar costa noi proiecte, care sa includa si o retea de trenuri de mare viteza!
O optiune care ar trebui analizata ar fi crearea unor firme mixte romano-germane, cu capital majoritar privat, firme in care statul german va investi o anumita cota de pana la 49% si care va fi apoi trecuta in patrimoniul statului roman, ca actionar minoritar. De asemenea, poate fi vorba si de firme germane care deja si-au manifestat intentia de a investi in Romania, firme dispuse sa accepte o astfel de participatie de stat germano-romana. Aceste firme isi vor deschide activitati pe teritoriul Romaniei, in zone stabilite de comun acord, de preferinta zone defavorizate: Botosani, Vaslui, Jiu, Balan, Tulcea, Salaj, Satu-Mare, Hunedoara, etc. Statul roman se va obliga sa creeze poli de investitii legati de axe de transport si utilitati, o parte din infrastructura putand fi realizata cu participatie romano-germana in contul aceleiasi datorii dar si cu cota-parte din fonduri europene.
O alta varianta ar fi co-finantarea de proiecte europene romanesti de catre statul german in cadrul cotei stabilite initial pentru participatia statului roman.
Statul roman ar trebui in primul rand sa stabileasca domeniile de interes pentru aceste investitii, domenii care sa fie corelate cu strategia de dezvoltare economica pe termen mediu si lung a Romaniei, fiind extrem de important ca aceste investitii sa aduca in tara tehnologie de ultima ora si activitate de cercetare.
Cumuland efectul unui astfel de program, implementabil pe 10-15 ani, in functie de calendarul negociat de parti, ar rezulta investitii directe de aproximativ 40 de miliarde de euro in economia romaneasca, urmate probabil de alte zeci de miliarde generate de investitii colaterale sau de publicitatea din jurul programului de investitii sau infrastructura.
Dar oare va fi cineva, la nivelul statului roman, care sa sustina initiativa domnului Golban si sa clarifice in primul rand acuratetea datelor si soldul ramas pentru ca mai apoi sa deschida discutiile cu Germania in virtutea unui viitor parteneriat strategic (cititi si
Relaţiile româno-germane: un bilanţ fără rezultate anunţate)? Sau ne vom complace in aceeasi atitutdine de pana acum, plangandu-ne insa ca Romania nu mai reuseste sa atraga investitii si sa se dezvolte?
Sa nu uitam ca si in perioada interbelica Germania a exercitat presiuni si a influentat oameni politici din Romania pentru ca datoria stabilita la sfarsitul Primului Razboi mondial, in urma ocupatiei germane, sa nu mai fie platita integral!
Cert este ca domnul Golban a lansat o invitatie comisiei grecesti care a calculat recent suma despagubirilor datorate de Germania Greciei in urma celui de-al doilea razboi mondial si este foarte probabil ca acestia sa viziteze Romania in urmatoarele luni.
Cele cateva zeci de miliarde de euro care depind de reglementarea acestui sold al Germaniei alaturi de alte 30-40 de miliarde de euro din fondurile europene alocabile Romaniei sunt printre putinele variante de a atrage investitii masive de peste 100 de miliarde de euro in economia romaneasca pe o perioada de 10 ani! O sansa unica pe care nu avem dreptul sa o irosim!
Un astfel de program poate fi cheia saltului economic si tehnologic al Romaniei, pentru a ne alinia macar la media europeana a PIB-ului pe cap de locuitor, tinand cont de previziunile sumbre ale demografiei si implicit ale fortei de munca in tara noastra.
Deci ce vom alege?
Marius Zgureanu
suntem mici noi ii iertam pe toti krivoirog 1 milliard,cuba nichel sute fidel nea zis pas,irak sute nea pus john sai iertam iar ailaltia au zis ca nuuu,etc da la plata suedia si dupa 70 de ani au luat bani nu gluma dupa ce ala nu cred ca a platit cinstit taxe pe chibrite nu vad un politician DEMN SI PATRIOT .democratia e pt dulai nu pt catei .as fi mindru sa se reuseasca ceva ca dupa cite imi spunea profesoara mea de istorie prin 84 unde sa mai pomenit ca soldatii germani sa trimita acasa pachete iar hitler normal ca nus platea tot petrolul la timp doar avea zeci de mii de soldati aci ca instructor cica da era armata de ocupatie
AVEM NEVOIE DE OAMENI COMPETENŢI,DEMNI ŞI PATRIOŢI PENTRU A SE IMPLICA ÎN RECUPERAREA ACESTOR DATORII DIN PARTEA GERMANIEI,FAŢĂ DE STATUL ŞI POPORUL ROMÂN.
SPER CA D-NUL RADU GOLBA,SĂ FIE ALES EURPARLAMENTAR PENTRU A PUTEA COOPERA MAI BINE CU STATUL GERMAN ŞI A RECUPERA DATORIILE FAŢĂ DE ROM’NIA !
Trebuie sa fim altfel ca pana acum in relatiile internationale pentru ca am dat gres in cei 23-24 de ani care au trecut. Aceasta este o oportunitate sa iesim din conul de umbra in care am intrat. Trebuie sa speram si sa investim incredere in oameni capabili sa ne reprezinte cu cinste si demnitate in Parlamentul European.
Toata lumea e ofticata ca nemtii nu vor sa ne plateasca datoria, dar Muller e cel mai vandut iaurt in Romania, ciocolata Schogetten are spatiul de expunere cel mai mare (probabil tot din cauza vanzarilor) si masinile nemtesti sunt cele mai vandute in Romania, atat noi cat si second si evident. Eu imi pun problema daca meritam sa ne plateasca nemtii datoria …
Va dati seama cate tancuri leopard a7, ifvuri puma, avioane tornado, elicoptere tiger, investitii si locuri de munca ar fi putut sa genereze o negociere romano-germana pe tema datoriei externe? cat transfer tehnologic? cedarea unor piete de desfacere ptr unele produse etc? of ce tampenie ca suntem condusi de tradatori.