M1A1 Abrams la Camp Warhorse
Dupa ce anul trecut Brigada 155 Blindata (155th Armored Brigade Combat Team – ABCT) a primit 112 vehicule de lupta M3A3 Bradley, in 2013 aceasta unitate este prevazuta sa-si inlocuiasca tancurile M1A1 Abrams cu 58 de tancuri varianta modernizata M1A2 SEP V.2 . Astfel primele 6 bucati au fost livrate in data de 3 mai a.c. catre Locatia de mobilizare si antrenament a centrului de antrenament a fortelor conjugate de la Camp Shelby. Aici cei din Team Abrams se vor ocupa de formarea echipelor tehnice care vor trebui sa stapaneasca noile vehicule inaintea receptiei echipajelor de tanc.
M1A2 SEP gata de livrare
In scurt timp, Brigada 155 va fi singura din cadrul Garzii Nationale care va avea in inzestrare ambele variante de vehicule blindate modernizate, tancul Abrams M1A2 SEP V.2 si MLI-ul M3A3 Bradley.
M1A2SEP
Desi M1A1 si M1A2 SEP V.2 sunt asemanatoare in aparenta exterioara, exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste capacitatea de ducere a luptei, protectia si simplitatea operatiunilor de mentenanta intre cele 2 variante de tanc. Aparatura si interiorul tancului arata diferit iar mecanicii si echipajele trebuie sa fie antrenati in folosirea noilor sisteme, proceduri si tactici pentru a exploata noul vehicul la inaltimea capacitatilor sale.
M1 A1 Abrams
Legat de varianta M1A2 SEP (System Enhancement Package), ea constituie o evolutie suplimentara a pachetului M1A2, M1A2SEP avand doua etape la randul sau : V1 si V2.
M1A1 vs M1A2
Varianta M1A2 include urmatoarele imbunatatiri:
- Vizor termic independent pentru comandant (CITV)
- Display integrat pentru comandant
- Vizor termic pentru sofer (DTV)
- Display integrat pentru sofer
- Capacitatea de a angaja simultan 2 tinte putand deschide focul in secventa rapida, fara a fi desemnate separat.
- Turela imbunatatita cu mitraliera pentru comandant (CWS)
- Echipament de pozitionare inertiala pentru navigatie (POSNAV)
- Set de comenzi (digital control unit) si ecrane legate printr-un bus de date digital
- Sistem de control al focului imbunatatit: sistemul de control si panou afisaj ochitor
- Suspensie modernizata (bare de torsiune cu amortizoare de soc rotative)
- Stabilizare completa a sistemelor de vizare
- Sistem ambarcat de detectie a defectiunilor
- Compartimentare pentru combustibil si munitie
- Sistem radion mono-canal sol-aer (SINGCARS)
- Sistem de informatii inter-vehicular (IVIS)
Abrams M1A1 australian
Varianta de baza M1A2 a intrat in productie in 1992, cu 77 de bucati produse pentru SUA, 600 de tancuri M1 modernizate la acest standard, 315 bucati fabricate pentru Arabia Saudita si 218 pentru Kuweit.
M1A1 schita interna
In paralel cu aceasta imbunatatire, s-a lucrat la revitalizarea motoarelor-turbina AGT-1500, astfel incat sa se scada costurile de intretinere datorate imbatranirii motoarelor fabricate majoritar in anii ’80 si inceputul anilor ’90 ai secolului trecut, motorul iesind din productie in 1992. Programul a inceput in 2007 si s-a numit “Total Integrated Engine Revitalization (TIGER)” (Abrams Engine Campaign), vizand printer altele si aducerea tuturor versiunilor de Abrams la un singur standard in ceea ce priveste motorul precum si cresterea disponibilitatii tancului care a inceput sa sufere din cauza imbatranirii motorului, generand 64% din costurile totale de intretinere. Se asteapta ca in urma acestui proces sa creasca cu 30% fiabilitatea motorului.
A doua etapa consta in introducerea unui nou motor cu turbina care sa inlocuiasca AGT1500 pentru restul perioadei de viata a tancurilor Abrams. Investitia de inlocuire a motoarelor in parcul armatei americane este estimata la 2 mld. $ care ar genera insa economii de aproximativ 13 mld.$ pentru restul perioadei de viata a tancurilor din inventarul SUA. Pentru o perioada de 30 de ani, costurile de operare a motoarelor ar putea scadea de la 16 mld. $ actualmente, cu vechile mtoare, la 3 mld.$ cu noile turbine. In acelasi timp se vizeaza o reducere de 35% a consumului de combustibil, o scadere de 42% a numarului de piese, si o imbunatatire de 15-20% a mobilitatii vehiculului. US Army i-a desemnat pe cei de la Honeywell International Engines and Systems si General Electric sa dezvolte o noua turbina pe gaz LV100-5, care sa fie mai usoara si mai compacta, cu acceleratie mai rapida, semnatura fonica mai redusa si fara evacuare de gaze vizibila.
Modernizari M1A2 SEP
Pana in 1997 a existat si un program de reducere a costurilor de exploatare ale tancului Abrams cu aproximativ 18%, program denumit Abrams Integrated Management (AIM). Programul a fost completat in perioada 1999-2006 cu o noua faza – Abrams Integrated Management for the 21st Century (AIM XXI) pentru M1A1, program destinat tancurilor din inzestrarea brigazilor Army National Guard si care, pe scurt continea urmatoarele elemente:
- Readucerea tancului uzat la nivelul zero (ca nou) prin dezasamblarea sa, eliminarea pieselor uzate inlocuindu-le cu unele noi si reconditionarea carcasei.
- Modernizarea motorului
- Blindaj imbunatatit
- Arhitectura incorporata deschisa pentru noi imbunatatiri
M1A2 SEP video:
http://www.youtube.com/watch?v=uBWo6RiWBWw
ProgramulAbrams M1A2 SEP V1 (System Enhancement Program Package Version 1) a intrat in productie in 1999 (primul tanc livrat in septembrie) si are imbunatatiri ulterioare ale sistemelor de pe M1A2, in special legate de electronica si senzori, in special pentru detectarea si identificarea tintelor – FEP (Firepower Enhancement Package) :
- Microprocesoare noi
- Ecrane color plate
- Extinderea capacitatii de memorie
- Interfata soldat-masina imbunatatita (SMI)
- Un nou sistem de operare care este proiectat sa ruleze aplicatia Mediul Comun de Operare al Armatei (ACOE) – care asigura compatibilitatea cu Arhitectura de Comanda si Control a armatei, pentru a putea partaja informatii tactice,comanda si control cu toate componentele sistemului de lupta al armelor combinate.
- Un generator auxiliar protejat de blindaj pentru sistemele tancului si senzori
- Un sistem de gestiune termica pentru furnizarea racirii electronicii si incintei echipajului
- Transmisie imbunatatita
Abrams in Irak
Legat de blindaj, s-a inclus uraniul saracit in camasa de grafit, ceea ce genereaza un plus de protectie echivalent a 610 mm de RHA (Rolled Homogeneous Armor). In prezent toate tancurile varianta M1A1 in serviciu activ au fost aduse la acest nivel de blindaj, care reprezinta a 3-a generatie a blindajului Chobham. Majoritatea M1A2 SEP au fost obtinute modernizand tancuri preluate din stocul US Army, acesta reducandu-se in consecinta: 240 tancuri nou construite, 300 M1A2, un numar necunoscut de M1 si M1IP, precum si 400 cele mai vechi M1A1, toate aduse la standardul M1A2 SEP. M1A2 SEP V1 reprezinta si baza de plecare pentru vehiculul pod de asalt M104 Wolverine.
ABV breacher
In acelasi timp exista programul Forta XXI FBCB2 (Battle Command, Brigade and Below) demarat in iunie 2004, prin care DRS Technologies a instalat pe vehiculele M1A2 Abrams si M2A3 Bradley sisteme incluzand computere mai robuste pentru extinderea interoperabilitatii si a constientei situatiei tactice de la nivel de brigade la cel al soldatului, care va fi folosita conjugat cu Internetul Tactic al Armatei SUA.
Abrams vedere de sus (in dreapta tancului se vede RWS CROWS al comandantului iar in stanga scutul transparent pentru protectia incarcatorului)
Ultima versiune de upgrade aflata in productie pentru M1 Abrams este nivelul M1A2 SEP V2 ( Systems Enhancement Package Version 2 Reset program), care creste fiabilitatea si rezistenta tancului M1 Abrams, modernizare aplicata prin 2 contracte diferite ale US Army Tacom cu General Dynamics Land Systems. Primul contract, semnat in noiembrie 2007, se refera la aducerea a 240 tancuri M1A2 SEP V1 la V2, ceea ce inseamna sisteme de vizare si afisaje imbunatatite si un telefon pentru infanterie, iar aceasta faza se pare ca s-a incheiat in 2009.
Al 2-lea contract, inceput in februarie 2008, este unul multianual si are in vedere aducerea la standard SEP V2 a celor 435 de tancuri M1A1 ramase in stocurile US Army.
Mitraliera cal.50 – pozitia comandantului
Sistemul CROWS II (sistem telecomandat de conducere a focului pentru arma secundara) este tot parte a programului SEP V2, permitand echipajului sa angajeze tinte fara a iesi din interiorul protejat al tancului. CROWS II are precizie crescuta prin detectia distantei cu ajutorul laserului si poate fi operat in orice conditii cu ajutorul senzorilor. Sistemul dispune de o rezerva de 5 ori mai mare de proiectile pentru mitraliera cal.50 fata de sistemele anterioare. S-a prevazut ca 370 de sisteme CROWS II sa fie livrate ca si kit-uri care vor fi instalate in cadrul modernizarii SEP V2.
Abrams vs T-72
CROWS II video: http://www.youtube.com/watch?v=vq8VBPtLr9g
Pentru a ne clarifica putin in legatura cu sistemele de arme secundare ale M1 Abrams, iata optiunile existente, putandu-se ajunge la 3 mitraliere:
- O mitraliera calibrul .50 (12.7 mm) M2HB in fata trapei comandantului. Pe versiunile M1, M1IP si M1A1, aceasta arma are afet alimentat electric si poate trage folosind un vizor 3× , numita si turela comandantului (Commander’s Weapon Station – CWS), putand opera cu trapele echipajului inchise. Pentru M1A2 siM1A2 SEP, arma are un afet operabil manual, implicand folosirea cutrapa comandantului deschisa. Kit-ul TUSK permite montarea unei M2HB sau a lansatorului de grenade Mk 19 pe un afet telecomandat CROWS (similar cu Protector M151 de pe Stryker ), insa actualmente se foloseste un set de scuturi transparente. Varianta AIM (M1A1 Abrams Integrated Management) are si vizor termic pentru aceasta arma .
- O mitraliera M240 de 7.62mm in fata trapei incarcatorului, montata pe o patina pe partea dreapta, existand variante echipate cu scut de protectie (Transparent Armor Gun Shield ) si echipament de vedere pet imp de noapte.
- O a 2-a mitraliera M240 cal. 7.62mm montata coaxial la dreapta tunului, fiind ghidata de sistemele de control si vedere ale tunului.
- Poate exista o a 2-a mitraliera coaxiala M2HB cal.12.7mm montata chiar deasupra suportului tunului in platforma telecomandata, ca parte a kit-ului TUSK.
Abrams M1A2 cu lama de buldozer si CROWS, alaturi de un Bradley
General Dynamics Land Systems lucreaza la imbunatatiri ulterioare standardului M1A2 SEP V2, cum ar fi Continuous Electronics Enhancement Program (CEEP), dar si la un kit de protectie in zone urbane, Tank Urban Survivability Kit (TUSK), care a fost deja instalat in diverse varietati pe tancurile aflate in misiuni in afara SUA.
Abrams in zona urbana
CEEP reprezinta o noua evolutie a sistemelor digitale de pe tancul M1 care va fi aplicata standardului SEP, introducand diagnostic distant, comenzi si monitorizare a vehiculului prin wireless, utilizabile si de catre personalul debarcat. De asemenea se vor adauga afisaje individuale imbunatatite pentru echipaj, marind comunicarea membrilor echipajului, si un sistem de baterii care va elimina nevoia unui generator auxiliar, facand posibila activitatea la bordul tancului cu semnatura fonica redusa.
Evolutia M1Abrams – tabel (sursa Wikipedia)
|
M1 |
M1IP |
M1A1 |
M1A2 |
M1A2SEP |
Produs |
1979–85 |
1984 |
1986–92 |
1992 -> |
|
Lungime |
32.04 ft (9.77 m) |
||||
Latime |
12 ft (3.7 m) |
||||
Inaltime |
7.79 ft (2.37 m) |
8.0 ft (2.4 m) |
|||
Viteza max. |
45 mph (72 km/h) |
41.5 mph (66.8 km/h) |
42 mph (68 km/h) |
||
Raza |
310 mi (500 km) |
288 mi (463 km) |
243 mi (391 km) |
||
Masa |
61.4 short tons (55.7 t) |
62.8 short tons (57.0 t) |
67.6 short tons (61.3 t) |
68.4 short tons (62.1 t) |
69.5 short tons (63.0 t) |
Armament principal |
|||||
Echipaj |
4 (comandant, tragator, incarcator, sofer) |
Abrams cu kit TUSK
Kit-ul de supravietuire in mediu urban pentru tanc – TUSK (Tank Urban Survivability Kit) este un program care se poate aplica majoritatii versiunilor de M1 Abrams, fiind usor de aplicat pe teren fara a fi nevoie de intoarcerea tancului intr-o facilitate de productie sau depozit specializat. Acesta contine urmatoarele elemente:
- Turela telecomandata pentru mitraliera cal.50 a comandantului (Commander’s Remote Weapons Station), care poate fi manuita din interiorul vehiculului
- Scut pentru protectia incarcatorului la mitraliera de 7,62mm (Loader’s Armored Gun Shield -LAGS).
- Vizor termic pentru incarcator (Loaders Thermal Weapon Sight – LTWS) – ofera posibilitatea de a localiza si angaja tinte pe intuneric din interiorul turelei
- Abrams Reactive Armor Tile (ARAT) Skirts – fuste laterale din seturi de placi de blindaj reactiv.
Abrams cu Tusk – vedere laterala
- Blindaj pentru partea din spate contra RPG (Abrams Rear Protection Unit Armor Kit) – vopsit cu o vopsea rezistenta la temperatura (din 2003).
- Telefon pentru infanterie (Tank Infantry Phone -TIP) – permite conlucrarea cu infanteria din apropierea tancului
- Camera video sofer pentru partea din spate a tancului
- Un nou scaun protejat pentru sofer.
- Camera la 360° pentru comandantul tancului.
- Counter Sniper/Anti-Materiel Mount (CSA-MM) – afet cu mitraliera M2 cal.50 cu lumina punctiforma de cautare cu Xenon deasupra tunului. Mitraliera poate trage foc cufoc sau automat, fiind dirijata de computerul balistic al tancului.
- Cutie de distributie a energiei (Power Distribution Box – PDB).
- Scutul incarcatorului, turela telecomandata si telefonul pentru infanterie ar putea intra in productia de serie a noilor variante ale M1 Abrams
http://www.fprado.com/armorsite/abrams.htm
In august 2006 General Dynamics Land Systems a primit o comanda de 505 kit-uri Tusk pentru a fi instalate pe tancurile trimise in zone de conflicte.
Abrams M1A2 SEP in uzina
Alte modernizari avute in vedere ar fi inlocuirea sistemului electric de comenzi ale tancului cu fibra optica, ceea ce ar putea usura vehiculul cu pana la 2t, dar si inlocuirea tunului actual, L44, cu versiunea germana L55 disponibila pentru Leopard2. Insa comparatiile facute cu privire la comportamentul proiectilelor actulmente in uzul M1 Abrams nu releva diferente semnificative intre cele 2 lungimi ale tevii, deci pe termen scurt aceasta modernizare nu se justifica.
Abrams M1A1 al USMC
In paralel cu dezvoltarea vehiculului, se are in vedere inlocuirea proiectilelor M830A1, M1028 si M908 cu un proiectil multirol configurabil pe trei roluri diferite – Advanced Multi-Purpose (AMP): detonare la impact, intarziata si explozie in aer. Se prevede ca acest proiectil sa fie folosit impotriva bunkerelor, infanteriei, blindatelor usoare si obstacolelor, putand distruge echpe anti-tanc dincolo de 500m.
Pe ansamblu, fortele terestre ale SUA (United States Army si United States Marine Corps ) au primit in inzestrare 8,725 de tancuri Abrams M1, dintre care US Army detine:
- 1,547 M1A2 si M1A2SEP
- 4,393 M1A1
- 2,000 M1 (versiunile M1/A1probabil imputinate de noi upgrade-uri catre M1A2)
Mai multe date despre M1A2 aici:
http://www.fas.org/man/dod-101/sys/land/wsh2010/16.pdf
M1A2SEP video:
http://www.youtube.com/watch?v=EwgIDmiIEw0
www.youtube.com/watch?v=MEE3MS7JDhI
www.youtube.com/watch?v=FtSf-Zvuhgs
M1A2 SEP
Desi se dezvolta o versiune M1A3 a Abrams pentru viitorul Ground Combat Vehicle (GCV), este foarte probabil ca M1A1 sa ramana in serviciul US Army cel putin pana in 2021 iar M1A2 pana prin 2050.
Abrams in asteptare
M1A3 se prevede a se concretiza in prototip incepand cu 2014 iar primele livrari prin 2018 sau 2019. Printre elementele specifice, M1A3 va avea probabil un nou tun de 120mm, mai usor, roti de drum suplimentare cu suspensie imbunatatita, senile mai rezistente, blindaj maiusor, armament de precizie cu bataie lunga, senzori de detectie laser si infrarosu, precum si un nou computer de bord cu transmisie pe fibra optica, care ar putea scadea si mai mult masa vehiculului.
Interesant de retinut ca nici evolutiile M1A2 si nici M1A3 nu prevad deocamdata sisteme de protectie activa hard-kill, desi exista deja versiuni dezvoltate in SUA iar israelienii au inceput deja sa-si echipeze tancurile cu sistemul Trophy. Oare care este motivul acestei optiuni? Este atat de performant blindajul Abrams-ului sau tactica armatei americane va incerca sa evite implicarea in situatii de lupta care sa necesite astfel de sisteme, desi in multe cazuri lucrurile pe campul de lupta nu ies asa cum au fost planuite .
Abrams in hala
Armata SUA dorea inchiderea temporara, intre 2013-2016, a fabricii de tancuri Lima, cu scopul de a economisi peste 1 miliard de dolari, urmand a re-deschide fabrica in 2017. General Dynamics Land Systems a obiectat sustinand ca inchizand fabrica s-ar creste costurile pe termen lung, estimand costul inchiderii la 380 mil.$ iar al re-deschiderii 1,3 mld. $. Probabil ca pentru 2013 Senatul este de acord cu alocarea a 272 mil.$ pentru a putea continua operatiile de productie.
Evolutia familiei M1 Abrams
http://www.youtube.com/watch?v=f3QI0-tkimo
In urmatorii 10-15 ani este foarte probabil ca M1 Abrams cu modernizari sustinute sa ramana o bestie de lupta greu de egalat, desi proiecte mai noi au inceput sa apara. Insa chiar si pentru tancuri ca Armata sau Altay este nevoie de aproape 10 ani ca ele sa intre in inzestrare in numar semnificativ, sa devina produse mature iar echipajele sa se deprinda cu ele.
Marius Zgureanu
Surse:
Armyrecognition.com, Armyguide.com, Globalsecurity.org, Defense-update.com, Wikipedia, Fprado.com, Inetres.com.
Ar fi costisitor (din toate punctele de vedere) de facut un tanc care sa fie folosit si pe post de artilerie si AA?
Pai se refoloseste sasiul si se adapteaza alta turela cu alte arme – vezi si:
http://www.rumaniamilitary.ro/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata
AA-ul Ghepard foloseste spre exemplu sasiul de Leopard1
PZH-2000 (artilerie autopropulsata) – foloseste sasiul de Leopard2…
Polonezii folosesc sasiu de T55 sau T-72 ca purtator de rachete AA
Nu stiu daca ti-am inteles bine sensul intrebarii…
Nu, nu ai inteles bine 🙂
Ma refeream la tanc, cum il stim toti, sa poata inclina „tzava” ca pzh-2000 de exemplu + rachete AA cum sunt pe Gepard ce le au nemtii, 3 in 1 😀
Sau ca pe Tunguska.
Nu merge asa, ca cerintele sunt diferite.
chiar si Tunguska sau Ghepard, au blindaj usor la turela si aceasta este suprainaltata, ca sa adaposteasca radarul si alte sisteme extra fata de tanc. Blindajul este mai redus la AA sau artilerie, deoarce acestea de obicei nu actioneaza chiar in prima linie, nefiind expuse la lovituri directe de 120mm. Altfel adaugand si sistemele extra si inaltimea turelei cu blindajul de tanc, turela ar deveni foarte grea pentru sasiu si greu de rotit cu viteza.
La fel si Artileria – PZH are o turela cu blindaj subtire fata de LEO, dar mai inalta, pentru a permite alta elevatie a tunului, un stoc mai mare de proiectile de calibru mai mare decat cele AT, si o operare usoara la foc rapid.
„Interesant de retinut ca nici evolutiile M1A2 si nici M1A3 nu prevad deocamdata sisteme de protectie activa hard-kill, desi exista deja versiuni dezvoltate in SUA iar israelienii au inceput deja sa-si echipeze tancurile cu sistemul Trophy. Oare care este motivul acestei optiuni? Este atat de performant blindajul Abrams-ului sau tactica armatei americane va incerca sa evite implicarea in situatii de lupta care sa necesite astfel de sisteme, desi in multe cazuri lucrurile pe campul de lupta nu ies asa cum au fost planuite.”
Trei lucruri sunt in joc aici. 1. US Army TACOM si in general comunitatea de tanchisti sunt confidenti in nivelul de protectie care este oferit la ora actuala de Abrams in versiunea HA (heavy armor – plasa de uraniu saracit)…cu mici incidente care sunt atribuite norocului – un incident in specific care este investigat de Team Abrams fiind produs in Iraq de un RPG 29 (se presupune) care a penetrat initial o „fusta blindata” care acoperea trenul rulant, iar apoi a penetrat coca tancului exact la punctul de sudura dintre doua placi de blindaj Chobham – acest lucru a dus la instalarea de ERA pe fustele de blindaj care acopera trenul de rulant. 2. US Army incearca sa protejeze o anumita baza industriala – Raytheon dezvolta un system propriu, Quick Kill, care probabil se afla in testare initiala in momentul de fata. Bazat pe rezultatele testelor probabil ca acest sistem va fi achizitionat. US Army a fost foarte refractara sa testeze Trophy pe vehicule de tip Stryker in Iraq si Afghanistan pentru a nu fi fortata se achizitioneze sisteme Trophy in detrimentul Raytheon. 3. Se lucreaza la ora actuala la o noua generetie de blidaj Chobham care are o parte „activa” si care consta din formarea unui camp electric pe placile de blindaj si care ar putea ajuta la distrugerea proiectilelor de tipul HEAT sau HESH, dar care probabil nu vor avea nici un efect asupra proiectilelor APDS-FS.
In Congress (din motive politice) a fost introdus un document de finanatare r&d a unui nou tank by 2017 pe care US Army nu il doreste. Poti sa eleborezi aceasta tema?
Thanks
Problema nu este cu finantarea de R&D pentru M1A3 care nu este o problema pentru US Army si care este un vehicul pe care US Army il vrea incepand cu anul fiscal 2017 sau 2018. Problema este cu bugetul de achizitii care stipuleaza ca US Army trebuie sa achizitioneze in continuare tancuri noi Abrams pana in 2017 sau 2018 ca sa nu se inchida linia de productie – asta este bullshit oricum, pentru ca linia nu se inchide fiind facute modernizari in continuu la tancuri existente deja in flota US Army. Numai ca pentru aceasta munca Lima Army Tank Plant (operat de General Dymamics, dar prorpietatea US Government – government owned contractor operated -GOCO) are competitie de la Anniston Army Depot (government owned government operated) care de asemenea se ocupa de modernizari, iar cele doua instalatii concureaza pentru comenzi intre ele. Asta cu achizitia de tancuri noi este un fel de pork barrel politics in sensul ei clasic: GD face niste donatii la niste baieti in legislatura, iar acestia incearca sa bage in buget niste fonduri pentru achizitia de tancuri noi de care US Army nu are nevoie. Mai pe romaneste, un smen (dar unul legal).
Multumesc Alex pentru info despre QuickKill,
Chiar contam pe interventia ta la acest articol!
Mai am o nelamurire referitoare la pretul total nou/ refurbished pt. M1A2 SEP V.2 + Tusk… am vazut ceva date in raportul pe FY2012 insa nu-mi sunt clare anumite premise.
Depinde de ce raport ai vazut. Este posibil ca fondurile sa fie alocate intre mai multe „cosuri” de buget de genul buget de achizitie versus buget the O&M (operation and maintenance) care este folosit cateodata pentru modernizari. In afara de asta anumite achizitii si modernizari sunt finantate prin ce se numeste Army Working Capital Fund. Daca ai un link pentru acest raport, s-ar putea sa te indrum spre ceva care este mai clar.
Aici cererea d ebuget:
http://asafm.army.mil/Documents/OfficeDocuments/Budget/BudgetMaterials/FY12/abr.pdf
Era un pdf FY2012.pdf… unde erau trecute toate gategoriile de tehnica:
http://comptroller.defense.gov/defbudget/fy2012/FY2012_Weapons.pdf
ASTA E!
Marius,
Incearca aici intre paginile 124 – 149: http://asafm.army.mil/Documents/OfficeDocuments/Budget/budgetmaterials/fy14/pforms//wtcv.pdf
Aceasta este justificarea bugetului de achizitii pentru vehicule pe senile catre Congresul SUA si care descrie destul de detaliat cum sunt cheltuiti banii pe programul Abrams (vezi ca sunt doua M1 Abrams si Modernization). Daca ai si alte intrebari, intreba-l pe Geroge de email-ul meu si discutam offline.
In ce am dat eu era pe la 10 mil.$ cu tot cu piese de schimb… insa era vorba de 20 si ceva de bucati si nu eram sigur daca erau noi sau refurbished…
Linia construction cost evolueaza de la 0.189 in 2012 la 0.377 in 2014 ?! (pag. 125)
pag.118 – Abrams upgrade cost 3,23 mil.$ – unit cost.
O sa ma uit pe restul…
Multzam fain!
„Linia construction cost evolueaza de la 0.189 in 2012 la 0.377 in 2014 ?!”
Astia sunt niste bani dati GDLS pentru anumite imbunatatiri la o linie de productie de subansamble detinuta de GD in Scranton, Pennsylvania. Fonduri similare sunt alocate si pentru Lima Army Tank Plan (Lima, Ohio) care este detinut de guvernul federal, dar operat de GDLS. Costurile pe acest „line item” urca de la $1,073 milioane la $1,544 milioane. Nu este nimc iesit din comun aici, pur si simplu investitii capitale in liniile de productie.
Cand ma uit la tancul asta vad Leopard 2 ceea ce si e! Tot Germania si Rusia is dumnezeii tancurilor, pe orice tanc Nato veti vedea tunul ghituit de pe leopard,si turela usor modificata!
Eu zic sa te uiti cum arata un Leo 2 initial si dupa aceea sa vedem cine imita pe tine. Conceptia de blindaj inclinat a fost introdusa de sovietici, de care Leo 2 nu a beneficiat initial integral. Leo 2 nu dispune de nivelul de protectie oferit de Abrams sau Challenger 2, ne avand armura Chobham. Singurul lucru in comun intre Abrams si Leo 2 este armamentul pricipal, care nu este GHINTUIT, ci este o teava lisa (smooth bore)…de fapt Abrams are armament principal conceput in Germania, mitraliere concepute in Belgia si armura care a fost initial conceputa in Marea Britanie si inbunatatita de DARPA. Challneger 2 are ca armament principal (L30?) un tun ghinuit, iar Leclerc are armament principal de provenienta franceza cu teava lisa. Tunuri de conceptie Rheinmetal sunt in majoritate, dar in orice caz exclusive.
@ Alex din ce am citit protectia era mai buna initial la Abrams doar la loviturile cumulative si era mai slaba la cele sageata, din ce stiu blindajul Leo 2 era intitial la 95% din performantele Abrams A1 in conditiile in care tunul era de 120 mm la Leo2 fata de 105 mm in dotarea initiala a Abrams. Si este clar ca cele 2 tancuri aveau caiete de sarcina similare.
dar nu este nici un secret!
Amandoua au fost la baza acelasi proiect care pe urma a evoluat diferit:
https://en.wikipedia.org/wiki/MBT-70
Sfatul meu intereseazate mai bine;) majoritatea tancurilor abraham au armuraRAH (Rolled homogeneous armour) pe cand germania detine generatia a-3-a de armura otel durabil cu portiuni ceramice. Iar tunul Rheinmetall L44 de 120mm e dupa un design sovietic upgradat la L55 si mai urmat de toti aliati 😉 pune mana si mai citeste.
Rheinmetall L44 – asta cu tunul, nu o cred nici maine nici in 100 de ani daca nu imi dau un link sau o trimitere la o publicatie stiintifica adevarata.
Frate Thy toate tancurile au rolled homgeneous armor., inclusiv Leo 2…ce este intre otel este o alta mancare de cartofi. DARA (actualul Qinetiq) si DARPA sunt tatii space armor de genul Chobham care incorporeaza o matrice de aluminiu, plastic si probabil silica cu diferite tipuri de ceramica in multiple straturi si evident uraniu saracit si tungsten….si Leo 2 are ceva similar acum, dar nu este Chobham si este bazata pe straturi de otel perforat in care sunt aplicate placi ceramice, care nu ofera nici pe departe acelasi nivel de protectie care este oferit de Chobham…din cauza asta generatiile mai noi de Leo 2 folosesc „applique armor” ca sa compenseze pentru acest lucru.
Am mari dubii ca L44 sau L55 sunt bazate pe un model sovietic…Rheinmetall este tatal KwK 36 si KwK 42 (folosite pentru tancurile Tiger si Panther) si M35, deci nu cred ca baietilor le trebuie inspiratie de la sovietici. In afara de asta cred ca mai de graba sovieticii sau inspirat de la ei decat vice versa.
Dah asa zic si ei cica nu ar avea nici o treaba cu designul sovietic dar…Totusi aliati folosesc tunurile germane fabricate in tarile lor sub licenta nemteasca.
Pai le folosesc pentru este mai ieftin sa folosesti un tun performant care corespunde nevoilor gata dezvoltat decat sa dezvolti unul nou.
E abolut logic.
Initial, SUA si Germania au incercat sa faca un tanc comun, asa aparand MBT70: http://en.wikipedia.org/wiki/MBT-70. Insa proiectul a fost prea complicat si in 1970 fiecare a inceput sa lucreze la propriul proiect simplificat fata de MBT-70, cele 2 tancuri evoluand in directii oarecum diferite.
Asa au aparut Abrams si Leopard2…
MBT-70:
http://www.youtube.com/watch?v=YE7CUO0yuMo
Si aici FV4211, prototipul pentru Challenger 1:
http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=sPKLm_V2gnI&NR=1
sa nu mi spuneti ca tancu asta e de neperforat ca pana si Merkava a fost gaurita de at 29(sau ceva similar).iar merkava ca design si eventual ca blindaj ii superior lui abrams cu tot blindaju lui extra mega etc..(parerea mea).
Abramsul, ca nivel de protectie, este peste Merkava. Practic evreii nu au o forta de blindate inamica prea buna, astfel ca Merkava are alte calitati.
T90 cam cum se prezinta? Am vazut ca pana si algeria si alte bantustane au in dotare. noi chiar nu putem lua vreo 50 de bucati sa intarim trupa de TR?
T-90, conceptul vorbind, nu ar fi potrivit pt noi, dintr-un motiv extrem de simplu: rusii l-au gandit pe tactica lor, tactica care nu poate fi aplicata de Romania.
Auzi George dar oare de ce le trebe la polonezi mai multe Leoparduri? :))
Pai la ce ne-ar trebui si noua: sa aiba o forta militara de descurajare cat mai credibila. Polonia este un „pitic” intre doi colosi: Germania si Rusia, colosii care i-au mai tras-o odata. Asa ca polacii incearca sa fie cat de puternici pot sa fie. Partea cu adevarat proasta in cazul Polonie este relieful, mai mult campie si care relief ofera posibilitatea oricarui inamic un avans masiv pe mai multe directii concomitent.
Practic Polonia nu are un relief prielnic defensivei: n-are rauri, munti sau zone mlastionase si astfel este total expusa unui atac atat din Vest cat si din Est, astfel ca singura lor solutie este lupta deschisa, cu mari unitati mecanizate.
Fata de Romania necesarul de tancuri al Polonie este cel putin dublu, daca nu cumva chiar mai mare.
Poloniei i-ar prinde bine Abramsul american sau LeClerc-ul francez, datorita mobilitatii crescute fata de Leoprad 2. Si cum Rusia are la randul ei multe tancuri si unitati mari mecanizate, Polonia incerca sa-si acopere vulnerabilitatile majore datorate terenului neprielnic.
Pingback:Tanc contra tanc… optiunea romaneasca I - Romania Military
Pingback:Tanc contra tanc… optiunea romaneasca II - Merkava - Romania Military
Pingback:Conceptul de MLI Carmel, si un pic de competitie la cehi - Romania Military
Pingback:Feline - competitia suedeza si probabilitatea romaneasca - Romania Military
Pingback:Romania fata cu Leopardul - Romania Military
Pingback:Primele LEO 2A4PL receptionate si se asteapta modernizarea MI-24 - Romania Military
Pingback:Americanii si britanicii vor tancuri noi - Romania Military
Pingback:Abrams modernizate la M1A2 SEPv3 - Romania Military