Nammo North Star 1 si 2 – Sursa:NewSpaceWatch.com
Tehnologia motoarele racheta cu combustibili hibrizi mai face un pas spre prima liga a lansatoarelor spatiale.
Pana recent a fost folosita in practica doar de organizatiile private gen SpaceDev sau ARCA si de grupurile studentesti, marile companii consemnand conceptul in laboratoare.
Nammo Raufoss, unul dintre cei mai mari producatori de rachete europeni, a anuntat la inceputul anului planurile pentru o familie de rachete ce vor folosi motoare racheta hibride.
Familia va fi compusa din doua rachete sonda North Star 1 & 2, in doua trepte, si un lansator sub-orbital North Star Launch Vehicle, in trei trepte.
Nammo North Star Launch Vehicle – Sursa:NewSpaceWatch.com
Etajele familiei North Star sint scalate plecand de la acelasi element de baza, simplificandu-se astfel la maximum intregul proiect.
Lansatorul sub-orbital este proiectat sa plaseze un nanosatelit de 10kg pe o orbita LEO de 350km altitudine, primul zbor fiind programat pentru 2020, cu lansare de pe poligonul Andoya, Norvegia.
Ar fi de remarcat ca Nammo s-a orientat spre o tehnologie bazata pe peroxid de hidrogen, similara cu cea experimentata de ARCA pentru lansatorul Helen.
Optiuni motoare racheta hibride – Sursa: Norway.org
Odata cu renuntarea la dificila metoda de lansare din balon si la controversatul sistem de stabilizare, ARCA a abandonat insa si motorul racheta hibrid, preferand sa inceapa un proiect de motor cu combustibili lichizi, mai puternic dar si mult mai complex si care va necesita mai mult timp pentru a fi pus la punct.
Ramane de vazut daca metoda de scalare a tractiunii folosita de Nammo, prin alaturarea mai multor motoare intr-un manunchi va da rezultate mai bune si mai rapide.
Mai ramane de mentionat ca in Romania se desfasoara si alte cercetari in domeniul motoarelor racheta hibride dar folosind o tehnologie diferita.
Well … Problema ARCA este ca are un PR bun, dar care se arunca sa speculeze mult prea departe. Este necesar si obligatoriu sa gandesti la teluri mari si indepartate intr-un astfel de domeniu, dar trebuie sa parcurgi toti pasii pana la concretizarea unui concept. Se pare ca nordici in cel mai pur spirit nemtesc au inteles asta. Nu pot sa nu remarc ca pana si Burt Rutan a inteles asta si ARCA trebuia sa fi invatat pana acum, dar ei merg pe principiul „ce-o da Domnul” … si la propriu nu doar la figurat.
Stiu ca daca va citi acest comentariu domnul @nemotoujour se va lua de mine. Eu nu critic ARCA pentru ca exista ci pentru ca a luat unele decizii strategice si de conceptie in mod gresit. Ca agentie privata tot respectul din partea mea, mai ales ca altii nu au avut curajul sa faca ce au facut ei pana acum.
Sa revenim la problema din articol :
Exista doua variante de MRCH : PRIMA cea prezentata in articol in care avem carburantul solid si comburantul lichid si A DOUA inversa, in care avem carburantul lichid si comburantul solid.
Este posibil ca PRIMA varianta sa fie mai stabila decat A DOUA. Totusi A DOUA ar putea avea cateva avantaje (parerea mea proprie si personala si pentru care merita sa discutam). Este vorba de posibilitatea folosirii MRCH ca generator de combustibil gazos si fierbinte pentru un Motor Stato-Racheta cu Combustibil Hibrid. Cel putin pentru prima treapta ar fi un avantaj teribil ca o parte insemnata a tractiunii sa fie realizata pe baza unui fluid de lucru pe care de fapt nu il iei la bord. ARCA ar fi avut nevoie de o varianta de acest gen pentru lansatorul lor. Paranteza …
(Stiu ca ideea cu balonul a fost adusa in cadrul ARCA de o persoana cu care nu s-au inteles pana la capat si care nu le-a dat toate detaliile de a o pune in practica. D-aia nici nu a mers, dar nici nu au incercat sa o studieze complet pentru a avea o solutie viabila. Stiu ca Sorin Dinea este si nu este incantat de folosirea Efectului Coanda, dar este posibil sa nu-l fi inteles pe deplin, sa nu stapaneasca aparatul matematic aferent dimensionarii si care fara documente din arhiva Henri Coanda trebuie dedus de la zero. D-aia ARCA vrea un IAR-111 cu MRC(L/H) si nu incearca o varianta de propulsie MSRC(L/H). Eu cred ca pana la realizarea lui IAR-111 vectorul suborbital si cel orbital ar trebui testate cu batranele noastre MIG-uri care inca pot prinde vreo 2 M la nevoie.)
… am inchis paranteza. De asemeni daca tot suntem la domeniul MRCH, hai sa ne gandim la propulsoare cu adevarat mai simple si mai eficiente asa cum este ajutajul AEROSPIKE care a echipeaza inca, din cate cunosc, vectorii purtatori balistici de pe submarinele merigane (parca la rachetele TRIDENT a fost folosit ? si mai avea ceva vectorul TRIDENT … sa nu scriu gresit … „drag-resistant aerospike” care se pare ca reduce rezistenta la inaintare fara a mari prea mult gabaritul vectorului, la fel ca si un ajutaj AEROSPIKE).
Hai sa vedem ce gasim la o cautare sumara pe net :
http://www-rohan.sdsu.edu/~sharring/nlv.pdf
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=aerospike%20engine%20design%20pdf&source=web&cd=5&cad=rja&sqi=2&ved=0CFgQFjAE&url=http%3A%2F%2Fciteseerx.ist.psu.edu%2Fviewdoc%2Fdownload%3Fdoi%3D10.1.1.82.1169%26rep%3Drep1%26type%3Dpdf&ei=fiifUY6yCc7-PPbsgfAD&usg=AFQjCNFD4-5DcaNzpFaNwZw-BR5v6sIssQ&bvm=bv.47008514,d.bGE
http://www.rocket-propulsion.info/resources/articles/AIAA_02-4038-Plug.pdf
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph_reports/MR890/MR890.chap1.pdf
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph_reports/MR890/MR890.chap2.pdf
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph_reports/MR890/MR890.chap3.pdf
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph_reports/MR890/MR890.chap4.pdf
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph_reports/MR890/MR890.chap5.pdf
http://www.space-propulsion.info/resources/articles/Advanced_nozzles.pdf
http://web.mit.edu/e_peters/Public/Rockets/Rocket_Propulsion_Elements.pdf
Si am putea continua astfel de cautari. Ideea de baza este ca primul pas este cercetarea surselor de informare, compararea avantajelor si dezavantajelor pentru fiecare model conceptual de interes, alegerea modelului conceptual optim, studierea modelului conceptual ales pentru a regandi aplicatia practica, proiectarea aplicatiei practica pentru modele experimentale miniaturale de test, analiza testelor pe modelele experimentale de test, proiectarea aplicatiei practice pentru modele experimentale normale, analiza testelor pe modelele experimentale normale de test, proiectarea de modele comerciale, dezvoltarea de variante noi ale conceptului de interes pentru a acoperi cat mai bine si mai ieftin cerintele modelelor comerciale.
Norvegienii vor intai sa lansezesonde balistice si mini, micro si nano-sateliti. Asa isi pot testa MRCH-urile si conceptul de lansator. Pasul doi va fi imbunatatirea MRCH si a ajutajului propulsor. Pasul trei va fi aparitia unui lansator care poate concura cu succes SpaceX, ESA, NASA etc. Sa nu uitam ca norvegienii au o flota intreaga de platforme petroliere si unele dintre ele pot deveni foarte bune lansatoare mobile plutitoare pentru astfel de vectori in urmatorii ani.
Parerea mea proprie si personala ar fi ca ARCA ar trebui sa dezvolte un vector care sa aiba „drag-resistant aerospike” si MRCH cu „aerospike nozzle” care poate duce pentru T1 la un MSRCH si implicit la un concept IAR-111 realist cu decolarea de pe sol. Pentru MSRCH vor mai avea de studiat la concret Efectul Coanda pentru a putea defini un lansator hipersonic transatmosferic cu adevarat bun.