Asa cum probabil stiti deja, Flotila de Dunare are un loc foarte special in inima mea, desi nu am nici o treaba cu aceasta flota. Asadar cum am putea sa dotam aceste nave la un standard cat mai inalt? Ce arme ar trebui schimbate si mai ales cu ce?
Pai sa le luam pe rand. In acest moment navele noastre au in dotare tunuri AT calibrul 100mm, sisteme AA calibrul 14,5 si tunuri de 30mm tot AA, rachete tactice APRA 40 neghidate, plus rachete AA Strela 2M lansabile manual. Navele nu dispun de sistem centralizat de lupta.
Ca modernizare, tinand cont ca platforma navala este inca foarte viabila, as propune urmatoarele:
-inlocuirea tunurilor calibrul 100mm, cu tunuri Oerlikon Millennium 35mm Naval Gun System. Avantajele ar fi pe mai multe planuri. In primul rand economia de spatiu, Millenium nu are nevoie sa penetreze puntea pentru montare, capacitatea armei de a fi folosita atat AA cat si impotriva tintelor de la luciul apei sau de la tarm. Poate folosi munitie AHEAD, HEI si APDS/T, la o raza de 3500m. Ar mai fi si varianta de tun multipurpose calibrul mai mare , dar acesta ar ocupa foarte mult spatiu. O varianta low-cost ar putea fi reprezentata de pastrarea acestor tunuri si dotarea lor cu sistemul „Ciclop”, care in prezent doteza TR-85M1.
-inlocuirea APRA 40 cu LAROM ghidate, poate chiar cu rachete Extra (100km raza), poate chiar Delilah SL
-inlocuirea mitralierelor calibrul 14,5 cu baterii de rachete AA cu raza scurta, 5km, cate un lansator pe fiecare bord, turela Sandral stabilizata, cu rachete Mistral.
-pentru angajarea tintelor de pe uscat sau de pe apa, la distante mici si medii Spike ER, iar pentru distante mari racheta Spike NLOS, care poate ajunge la o raza de 25 de kilometri si care are avantajul ca poate face si cercetarea campului de lupta.
-in locul tunurilor de 30mm, putem monta turelele de pe MLI 84M, cu tot cu lansatoare de rachete
-dotarea navelor cu UAV-uri pentru cercetarea si coducerea focului, mai ales ca habitatul natural al acestor nave se afla in zone greu accesibile si cu vegetatie deasa, Delta, bratele Dunarii. Aceste UAV-uri, deloc scumpe, ar putea sa ofere navei prima linie de aparare si de atac, nava putand sta camuflata si asteptand ca inamicul sa ajunga in zona sa de lupta.
-sistem integrat de conducerea luptei si cresterea capacitatii de transport pentru trupele terestre.
Poate ca raza tunului principal vi se pare mica, dar cine a fost macar o data in Delta stie ca raza vizuala rareori poate depasi 1-2 kilometri, nemaivorbind ca pentru ca monitorul sa foloseasca un tun mai mare ar trebui sa iasa in zona deschisa, fiind astfel foarte vulnerabil in fata mijloacelor AT ale inamicului, mai ales in fata elicopterelor. Si oricum in aceasta configuratie armamentul principal al navei va fi format din rachetele AT si cele AA, tunul avand aici doar un rol secundar.
Desi aceste nave pot parea anacronice si relicve ale temerilor noastre dinspre Est, ele sunt astazi cele mai puternice forte navale de pe Dunare, iar daca le-am scoate astazi din dotare am ramane efectiv fara capacitatea de lupta in zona lagunara. Poate in viitor monitoarele si vedetele blindate vor fi inlocuite de nave mici si foarte rapide, dotate cu rachete, dar deocamdata o modernizare a lor nu pare foarte scumpa si nici imposibil de facut.
GeorgeGMT &GSG9
Salve. Ei pt ca e vorba despre ceva ce mi place si mie si de pe acilea de la mine ,unde tavariscii Dushka a fost miercuri in inspectie chiar la unitatea de marina de la Varsatura (baza flotilei de Dunare) iar apoi se are si celelate unitati ramase prin respectiva urbe. Ce o fi in legatura cu vizita respectiva , stiusecretosii din armie.
Acuma daca tot e pe de astea cu ce ar trebuii sa fie modernizate monitoarele si vedetele blindate bineinteles ca ca e doar la ce am vrea noi ,caci nu cred sa se faca ceva in acest sens, a ba da cand marii cdti de la capitala vor spune gata , la casat si cu astea.
Dar sa zic si eu o varianta :in locul turelelor cu tun de 100mm / turele de tip BMP-3 ultima varianta ( ai si tun de 100mm cu care tragi pana la 4,500m dar si pe a carui teava poti trage rachete AT pana in 5,500; ai si tun de 30mm pt trageri de AAA si la sol plus mitraliera 7,62 si lansator de grenade 40mm automat . In locul turelelor cvadruple de 14,5mm acele complexe de mitraliere automatizate de pe Strykere; iar in locul turelelor cu tunuri de 30mm cireasa de pe tort un sistem Pantsir (care in cazul Deltei dar nu numai poate asigura AAA care altminteri e mai greu de asigurat.)
Da ar fi super echiparea lor cu ceva UAV.
Da stiu e cu armament rusesc si nu mai avem voie ca suntem in nato dar daca tot ne inchipuim ca vor fi modernizate am inchipuit si eu ceva .
In locul turelei frontale cu tun de 100mm, as propune – Mark 110 57mm Naval Gun :
http://www.youtube.com/watch?v=nzBPGfCq21s
sau 127mm/64 LW Vulcano naval gun system Oto Melara, dar trebuie vazut cat spatiu are sub punte pentru magazie (s-ar putea ca rezerva de proiectile sa fie redusa):
http://www.youtube.com/watch?v=-unZOJEZjC4
Pentru AA intr-adevar sistemul de 35 mm sau chiar Viforul, similar cu ce avem pe Ghepard ar fi interesant, totul dublat de rachete AA cu raza max. 10km.
Pentru AT, AA (multirol), ar putea fi instalate sisteme A-95M cu STAR-80L, cu acrosaje mixte care sa acomodeze la nevoie si SPIKE.
http://www.rumaniamilitary.ro/proiectile-reactive-nedirijate-prnd
http://www.rumaniamilitary.ro/nimeni-nu-e-profet-in-tara-lui
Sunt curios daca in zona sistemelor APR nu s-ar putea instala ceva gen SOLTAM/ATROM cu incarcare automata… insa Oto Melara de 127mm ar fi arhisuficient.
Salut ,Marius. In niciun caz tunul de 127mm otomelara nu ar putea fi montat pe monitoare , E prea greu , se opereaza numai cu radar, spatiul de sub punte nu permite instalarea unui astfel de sistem.
Merci, si eu am vazut amplasarea magaziei din filmulet, care si ea ar ridica probleme pt. varianta cu tunul de 127mm. Eventual o turela cu autoloader de tancuri ar merge…
Apropos, GSG9, de cand te astept eu cu un articolash!
Felicitari!
ATROM 155 este mare, teava lunga, iar raza de 45km cam mare pentru zona deltei, mai degraba as folosi rachete LAROM cu submunitie, inclusiv anti-blindate de tip BAT.
In locul tunurilor de 30, am putea monta turele de Gepard dotate cu rachete AA cu raza scurta, care cred ca ar lucra bine in tandem cu turelele de pe MLI 84M, dotate cu rachete Spike.
Si turela de pe BMP-3 pare atragtoare, dar inaccesibila, in schimb turelel de pe Gepard si MLI sunt diponibile.
Se poate folosi si calibrul 105, nu doar 155mm, iar bataia de 45km poate fi utila pentru a sustine trupe aflate in adancime fata de ruta navigabila chiar si cu lovituri ghidate cu impact simultan (multiple round simultaneous impact). Poate lucra alternat cu sistemul LAROM, pentru lovituri de precizie coordonate si de drone, cand LAROM e indisponibilizat pentru incarcare. Insa lipsa de spatiu pe punte si lungimea tevii favorizeaza LAROM-urile.
Salut!. Ma gandeam ca in locul turelelor de TAB de 14.5 merg instalate turelele OWS-25R din care inca avem stocuri. Avand in vedere ca s-a testat turela asta pe TAB inseamna ca modificarile necesare sunt minore; in plus turela OWS are loc pentru rachete SPIKE. Pentru APRA – upgrade la LAROM. Tunurile de 30 upgradate la nivel VIFORUL (ideal ar fi Millennium dar nu stiu daca se potriveste ca dimensiuni si greutate in locul acela, plus ca e mai scump decat avem noi bani) .Tunul de 100 upgradat cu elemente de la TR85M1. Ultima chestie ca cireasa pe tort -un sistem de battlefield management de ultima generatie. Nu zic cum ca nu e loc de muuuuult mai bine dar ce zic eu se poate face cu bani putini cu tehnologii deja adopatate in Romania deci R&D minim si risc minim adica…posibil. Parerea mea…
In primul rand cred ca trebuie ca sa ne uitam despre ce monitoare este vorba, in al doilea rand asa cum a spus Alex, tunul de 100 de mm poate sta bine-merci la locul lui, si primi un sistem de tragere Ciclop M – pret minim in plus putere de foc marita.
Tunurile de 30 mm trebuie ca sa stea la locul lor, upgradat sistemul de tragere si eventual introducerea proiectilelor de tip AHEAD.
Din cate se pare, flota de la dunare sta destul de bine………in comparatie cu aviatia sau alle grupuri de arme. Daca in prezent se spune ca aproape 90% din doatarile armatei romane sunt perisate, in 10 ani…. maxim 15 ani, aproape 100% va fii invechita. Pacat, dar sperante de investitii de ordinul zecilor de miliarde de $ nu se intrevad pentru a putea aduce Ro Armay in mileniul III.
George, cred ca unul din noi are capacitati telepatice pentru ca de-o saptamana caut un articol unde sa scriu despre modernizarea monitoarelor. :-))))
Sa-mi scot cravata si sa-mi suflec manecile :-)))
Fiti atenti:
1. Dam jos turela de tanc de la prova, mutam barbeta (chestia aia cilindrica de sub turela) cam cu 1,5 – 2 m spre prova (cat sa nu incurce operarea vinciului ancorelor) si montam turela de mortier AMOS 2x120mm. Are raza de actiune de 1,5 km in tragere directa, 10 km tragere indirecta, capabilitati Stryx si Lahat. Mutarea spre prova are rolul de a-i deschide la maximum campul de tragere directa (aproape de 270 grade) si camp de tragere de 360 grade pentru tragere indirecta (cu tevile ridicate la cel putin 45-50 de grade sa poata trage spre inapoi, pe deasupra comenzii). Barbeta va avea inaltimea necesara pentru operarea turelei fara a necesita penetrarea puntii principale.
2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela 35mm Oerlikon Skyranger. E un Millenium cu aceleasi performante dar mult mai compact si mai usor (1,6 tone). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a-i permite tragerea orizontala pe deasupra turelei AMOS, va fi amplasata cat mai aproape de ea, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele Samson 30 mkII. Sunt mai compacte si mai bine protejate decat mkI, pot fi realimentate cu munitie din interiorul comenzii, printr-o trapa blindata. Au ca dotare standard tun automat 30mm, coaxiala 7,62, 2 rachete Spike (eventual combinatie de ER+NLOS) si pot fi completate cu AGL 40 (aruncator automat de grenade de 40mm care, pe o raza de 1500 m iti rascheteaza orice tragator ascuns in stuf, dupa copaci, dupa obstacole, plus ambarcatiuni si poate fi folosit si impotriva scafandrilor sau pentru detonarea minelor-fac bulgarii grenade antiscafandru). Amplasarea pe colturi le asigura un camp orizontal de tragere de cel putin 210 grade iar campul de tragere vertical (de la – 20 grade la + 70 grade) le permite tragerea atat antiaeriana cat si reducerea unghiului mort pentru tragerea in jos (cca 8m de nava, in lateral). Turela permite si folosirea unui calibru de 35 mm, pentru uniformizarea munitiei, dar nu e un capat de tara.
4. Tot pe comanda, in fata, intre turelele Samson, montam lansatorul de rachete AA, cu radarul de urmarire a tintelor, dotat (varianta mea) cu 8 rachete VT1mk3. Ansamblul va pivota in jurul „periscopului”. „Periscopul” va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike si Lahat).
5. Ansamblul catargului, inclusiv cabina de sub el, va fi mutat cca 1m spre inapoi si va fi rearanjat putin, pentru a permite amplasarea radarelor (navigatie, cautare AA etc). Mutarea este necesara pentru a face loc rachetelor din fata chiar in varianta folosirii altor tipuri, ceva mai lungi (RIM 116 etc).
6. Eliminarea celor doua „balconase” destinate initial pentru lansatoarele 4x Strela (balconasele au o denumire marinareasca dar nu-mi vine in minte). Mutarea cu cca 1m spre prova a celor doua „balcoane” de sub turelele 2×30 mm. Inlocuirea turelelor 2×30 mm cu turele 35mm Skyranger, amplasate cat mai la exterior pentru deschidere maxima a campului de tragere (ar fi de preferat ca axul turelei sa cada chiar pe peretele lateral al comenzii. Tot pentru deschiderea campului de tragere vor fi eliminate toate balustradele fixe de pe comanda.
7. Sub fiecare “balcon”, montam in sistem “monorail” 🙂 cate un sistem Samson Mini, dotat cu mitraliera 7,62 Gatling Minigun. Sunt foarte eficiente pentru suprimarea atacurilor de pe mal (viteza mare de reactie si cadenta naucitoare de tragere) si acopera unghiurile moarte de langa bordurile navei. Peretele comenzii, in dreptul lor, va fi prevazut cu cate o trapa prin care vor putea fi retrase in interior, pentru realimentare/interventii, dar si pentru a putea fi actionate manual, daca pica sistemul de teleoperare.
8. In spatiul din spatele turelelor, in centru, perpendicular pe axul longitudinal al navei, montam 8 celule verticale pentru sistemul Spyder (4 Python + 4 Derby sau 8 Derby-preferinta mea) pentru aparare AA cu raza medie.
9. Renuntam la APRN-uri si le inlocuim cu 3 celule orizontale de lansare de cca 1,20 latime x 0,80 inaltime, amplasate in interiorul suprastructurii, in partea de sus, perpendicular pe axul longitudinal al navei. Celulele vor fi folosite pentru amplasarea a 3 pod-uri x 6 IMI Extra, sau a 6 Delilah sau 6 NSM sau 3 rachete antinava de gabarit mai mare (RBS, Harpoon etc) sau diverse combinatii intre sistemele de mai sus, in functie de misiune. Pentru tragere, celula de lansare va fi ridicata (partea anterioara desigur :-))) cu ajutorul unui simplu brat telescopic. La lansare, capatul posterior al celulei de lansare se va deschide printr-o trapa pentru a permite evacuarea in bordul opus a jetului reactiv. Ca si la AG7, ar fi bine sa nu verifice nimeni, bagand capul in trapa, daca s-a luat corect linia de ochire. Pentru ochirea pe directie se va manevra nava (revin mai incolo). Celulele pot fi montate sa traga toate in babord sau in tribord sau 2 intr-un bord si 1 in celalalt (aici conteaza mai mult rapiditatea de reincarcare la mal decat bordul de tragere). Spatiul ramas liber sub celulele de lansare (cca 1,5 m inaltime) va putea fi folosit pentru amplasarea operatorilor turelelor teleoperabile sau pentru alte destinatii.
10. Dupa amplasarea celulelor orizontale in locul APRN-urile si magaziilor de realimentare ramane o lungime de cca 2m din suprastructura (la partea dinspre pupa) pe care o vom cobori cu cca 50 cm si vom amplasa pe ea, la colturi (la fel ca pe comanda) doua turele Samson 30 mkII cu dotare si destinate similara celorlalte doua turele. Colturile suprastructurii vor fi “taiate” oblic, la fel ca la prova. Coborarea cu 0.5 m a structurii este necesara pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor Skyranger de sus, dupa montarea turelelor Samson.
11. Sub cele doua turele montam (spre pupa) doua “balcoane” sub care prindem cate un sistem Samson Mini cu 7,62 mm Gatling Minigun, cu aceleasi facilitati (trapa de acces din interior). Spre deosebire de primele doua sisteme, amplasate pe peretii laterali ai comenzii, acestea vor fi amplasate pe peretele dinspre pupa.
12. Intre cele doua turele Samson 30 mkII de la pupa amplasam al doilea “periscop”, cu aceleasi dotari ca si primul. In pozitia stransa va intra cu totul in interiorul suprastructurii pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor.
13. Eliminam turela de 100 mm de la pupa, mutam barbeta cat mai la pupa si amplasam o turela de mortier AMOS 2x120mm in aceleasi conditii cu cea de la prova. Aici turela poate fi amplasata si la 1m de copastie, chiar daca tevile depasesc bordul navei (daca e nevoie o tinem intoarsa, asa cum facem si acum cu tunul). Obtinem un camp maxim posibil pentru tragere directa (mai pare decat cel de la prova) si camp de 360 grade pentru tragere indirecta.
14. La fel ca la prova, montam o barbeta si o turela de 35mm Skyranger in aceleasi conditii privind campurile de tragere.
15. Intre turela Skyranger si peretele suprastructurii montam al doilea bloc de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor.
16. Stabilim in ce masura integram sistemele Spyder (8 rachete) si Skyranger (4 turele + 2 blocuri rachete – astea oricum lucreaza integrat). Sistem integrat de conducere a focului pentru AMOS si pentru Samson.
17. Dotam nava cu doua tipuri de UAV-uri.
Primul tip va fi destinat protectiei apropiate a navei, va putea fi lansat de pe puntea navei (catapulta sau nu) va furniza imagini si coordonate si va dirija tirul AMOS (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Al doilea tip va fi destinat dirijarii focului rachetelor. Pentru ca vorbim de distante de 160-200 km nu poti sa trimiti doar o drona pentru detectia tintelor si dirijarea focului ci trimiti 3-4 din care prima face operatiunea de baza iar urmatoarele asigura doar serviciul de releu spre nava. Daca e doborata prima, urmatoarea ii ia locul iar celelalte asigura serviciul releu. Pana la lansarea rachetelor, transmisia se va face catre nava apoi se va transmite direct catre rachete, pentru updatare in timp real a coordonatelor tintelor. Pentru o amplasare rapida a dronelor catre raionul tintei acestea vor trebui sa poata fi lansate cu o racheta EXTRA, detasandu-se fiecare in zona de actiune desemnata.
18. Inlocuim motoarele navei cu unele mai moderne, fiabile, compacte si eliminam, astfel, cele doua “cocoase” de pe puntea pupa. Asa s-a dorit in proiectul initial dar, nefiind bani, s-a recurs la solutia actuala. Spatiul eliberat il dotam cu sine pentru mine, la fel ca la Brutari, oferind navei capacitate de minare.
19. Dotam nava cu doua tipuri de drone navale. Astea vor fi compacte, profil redus (daca le pui pe puntea pupa, sa poti trage cu AMOS-ul pe deasupra lor), silentioase, usor blindate, propulsie reactiva (precum jetski-urile) pentru a nu se agata in plase. Vor putea fi imbarcate/debarcate pe/de pe puntea pupa cu un sistem simplu si rapid si vor putea fi remorcate de nava.
Primul tip va fi unul mai mic, destinat cercetarii, inclusiv antimina, raidurilor, sabotajelor, coordonarii tragerilor de pe monitor. Va fi dotat cu sistem optoelectronic, iluminator LASER, sonar, brate telescopice (pentru amplasarea de incarcaturi explozive pe navele, instalatiile, minele adverse), rachete Lahat / Spike SR / MiniSpike retractabile. Va putea primi informatii de la dronele aeriene.
Va putea opera in mai multe moduri:
– dirijare de pe monitor/mal;
– programare sa execute misiuni autonome, stabilindu-i-se doar coordonatele ariei de cercetare/lovire, tintele cautate, coordonate succesive de repliere, decizia de a trage ramanand la operatorul uman;
– programare sa lucreze independent, sa-si aleaga tintele in baza unui algoritm de prioritati, sa execute loviturile sa se retraga pe coordonatele stabilite.
Al doilea tip va fi ceva mai mare si va fi avea doua subtipuri.
Primul subtip va prelua rolul avut anterior de APRN.
Asta inseamna ca va fi un fel de Aurora, varianta navala cu 12 x 122 mm. Daca Aurora tragea la 13 km fata de 22 km ai APRA (din cauza burlanelor mai scurte) estimez o raza de tragere de 23-25km cu noile rachete. In rest, dotarea cu aparatura optoelectronica, iluminator LASER, doua rachete Lahat/SpikeSR/MiniSpike si 2 Stinger/similare, doar pentru protectie proprie. Operare autonoma, cu coordonate de deplasare, coordonatele tintei, coordonate succesive de repliere. Capacitate de preluare date de la drone aeriene pentru updatarea coodonatelor tintelor.
Al doilea subtip va fi destinat operatiunilor de minare in zonele cu apa mica, unde monitorul nu poate intra. La fel, sistem de operare autonom cu posibilitate de primire date de la drone aeriene.
Toate dronele navale vor avea sistem de autodistrugere si vor putea fi folosite in misiuni tip kamikaze, in situatii extreme.
20. Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: mai multi senzori, trei dispozitive de contramasuri hard-kill in loc de doua si cu capabilitati de reincarcare. Daca nu reusim o protectie eficienta cu doua, adaptam 4 sisteme.
21. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Pentru reducerea greutatii navei inlocuim, cel putin la peretii suprastructurii, blindajul din otel cu blindaj compozit. Ideal ar fi sa facem asta si la bordaj. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
22. Sistem de propulsie vectoriala. Nu va ganditi la prostii ca nu e Harrier. Vorbesc despre o solutie practicata in marina comerciala, incepand de la remorchere si terminand cu pacheboturi.
In cazul monitoarelor vorbim despre un tunel care strabate nava dintr-un bord in celalalt, spre prova, sub linia de plutire, tunel in care se afla o elice care lanseaza un jet de apa spre babord sau tribord, permitand navei sa se miste de bot la stanga sau la dreapta.
Pui carma banda (perpendicular pe axul logitudinal al navei) si, cu ajutorul jetului reactiv, intorci nava in loc (ca pe un tanc) sau o deplasezi in lateral (ca pe un crab). Asta-ti va permite manevra intr-un spatiu restrans, luarea rapida a directiei de tragere pentru rachete, ascunderea dupa un obstacol, iesirea in lateral cu executarea focului si pitirea rapida dupa obstacol, acostarea/plecarea simplificata de la cheu.
23. Vopsea antiradar.
Dupa cum se vede, monitoarele vor lasa operatiunile frontline pentru Brutari si drone, ele concentrandu-se pe lovituri de precizie, la distanta, asupra unor obiective de prima importanta: aeroporturi, nave mari, centre de comanda / comunicatii, sisteme de artilerie / rachete cu bataie mai mare.
Fumez o tigara si ma apuc si de Brutari. I’ll be back soon with another cartoon ! :-)))
@ Bre sa-ti rusine! Pai daca vroiai sa scrii asa ceva, la genul la care ai scris comentariul, nu puteai sa-mi dai un mail, si sa-l publicam ca articol?! Ala cu Brutarul da-l pe mail, ca altfel intri la acatiste. 🙂 🙂 Nu e bine pt imaginea publica ca un comentariu sa fie mult mai bun decat articolul in sine 🙂 🙂
Ai putina rabdare ca ma doare capul de-mi pocneste si nu m-am apucat de scris.
Voiam sa-l scriu in varianta scurtata, cu trimiteri la ce-am spus despre clasa Kogalniceanu. Daca-l trimit pe mail va fi mai explicit, la fel ca primul. Azi sper sa-l fac.
Salut . Cu tot respectul , sper sa fii inginer navalist si sa realizezi ca tot ce spui CA MODERNIZARE e PRACTIC maimult de atat si ca reparatie capitala .Cred ca costurile unei astfel de modernizari de fapt o reproiectare a actualei nave ar depasii cred costurile daca de fapt ar fi proiectata din start o astfel de nava cu cea ce spui tu. Ori noi nu am avut bani sa terminam clasa Kogalniceanu care ar fi trebuit sa aibe SASE nave de acest tip. Deasemeane atentie la termenul de barbeta care inseamna cu totul altceva decat acel cilindru de care spui tu . Si tot spui de eliminarea turelelor de 100mm si montarea altora dar in cazul provei mai in fata cu 1,2 2m iar in spate mai spre pupa ai idee cam ce spatiu este sub zonele respective mai ales spre prova unde este etrava sau spre spate unde exista compartimentul de masina carmelor . Cat despre propulsia aia cu tot respectul si la ce ai spus acolo detot felul de echipamente moderne, deja e de domeniul RAZBOIUL STELELOR pt amarata de flotila . Ori aceste nave nu trebuie sa fie atat de supersofisticate pt spatiul de manevra care il au . Sunt foarte de acord insa cu sistemele de protectie de tip trophy , desii avem deja acele avertizoare de iluminarelaser a tinei pe MLI Si TR_*% vad ca asa ceva nu s-au pus pe aceste nave ori in cazul unei grupe AT . In cateva minute nava e terminata . Sanatate si vant din pupa.
Cum am mai spus, este evident ca am vorbit despre o varianta porno de modernizare a navei.
De acord cu tine ca, mai degraba, producem o nava noua decat sa montam propulsie vectoriala pe una existenta, sa taiem blindajul ca sa-l inlocuim cu blindaj compozit, sau sa recompartimentam nava, mutand catarge etc.
Nu sunt inginer navalist dar am crescut intr-un santier naval iar in familie am ajuns la a cincea generatie de marinari.
In privinta barbetei, eu zic ca ala e sensul dar daca stii altceva zi-mi si mie. Poate-mi zici si cum se numesc platformele suspendate pe care le-am numit „balcoane” ca aici chiar n-am gasit nimic. Stiam ceva de „strapontina” dar par se fie niste scaune fara spatar, la teatru.
Multam pentru orice informatie suplimentara.
Comentariul anterior era pentru Caporal Musat.
E bun Erou Bula, l-ai umplut de Skyranger si Samson-i 🙂
Doar ca sunt putin cam prea multe modificari…
Daca ai incerca o versiune mai saraca, pe cat posibil fara deplasarea elementelor de infrastructura, care sa se incadreze in cerintele low-cost ale armatei romane, utilizand daca e posibil si armament produs in tara sau macar in dotare in tara, crezi ca ai putea reface, in gen articol? Brutarii la fel, in articol?
Asta a fost versiunea erotica de dotare iar de aici se poate merge „in jos” cat vrea muschiu’ Ministerului de Finante.
Sper sa nu fiu inteles gresit, cum ca as avea ceva impotriva armamentului produs la noi, dar echipamentele pe care le-am trecut imi par cele mai performante iar modificarile le-am facut inclusiv dupa masuratori, cu rigla pe monitor, pentru a-mi da seama daca incap. Sa dea Dumnezeu sa reusim modernizari la Star 80L, A95 sa facem drone sau sa incepem sa producem, in cooperare cu firme straine, sisteme de armamente pe care, intre doua exporturi, sa le punem si pe navele noastre.
Azi voi incerca sa fac Brutarul in doua variante: o varianta erotica si una mai pentru buzunarele noastre. Cu Kogalniceanu o lasam pe maine ca ma doare inima sa scot tot ce-am pus pe el.
Si eu m-am umplut de lacrimi cand am vazut ce scrie acolo! Erotic?! Porno de-a dreptul, adica frumos si bun, nu prea posibil, dar macar putem visa, mai ales daca visam frumos. Vezi mailul.
Suna invincibila doar ca am si eu o curiozitatea asa la prima vedere.. Apai dupa ce montezi toata aparatura aia pe saracul vaporasi, crezi ca o sa mai pluteasca?Si daca mai pluteste crezi ca o sa se mai poata misca?
Si eu m-am amuzat avand in minte imaginea navei, superdotate, care e lansata la apa si, fie se scufunda ca o caramida, fie se rastoarna fie nu pleaca de pe loc.
Am incercat, cat de cat, sa potrivesc greutatea totala a echipamentului inlocuit cu cea a echipamentului nou instalat dar e greu pentru ca n-am prea gasit informatii despre greutatea echipamentelor actuale:
– nu stiu cat cantareste turela de 4×14,5mm. Am estimat-o undeva la 1,2 – 1,5 tone;
– despre tunul 2x 30 mm am aflat ca are undeva la 3,5 tone in varianta terestra, adica tren de rulare cu 4 roti si brate de stabilizare dar nu stiu cat ar cantari fara ele dar cu barbeta si scutul de protectie din varianta navala. Am estimat undeva la 3,6 tone.
– nu stiu cat cantareste turela cu tunul de 100 mm. Am estimat-o undeva la 8 tone.
– nu stiu cat cantareste lansatorul APRN, cu tot ce presupune el.
Mi-am lasat o rezerva de greutate din inlocuirea motoarelor cu unele mai usoare si din inlocuirea blindajului metalic cu cel compozit (probabil de doua ori mai usor dar nimeni nu vorbeste nimic despre el).
La otel ai masa specifica undeva la 7,8 tone / mc, la titan ai undeva la 4 to / mc iar la argila (baza ceramicii) ai undeva la 2,7 tone / mc. Acum, dracu’ stie din ce e facut blindajul compozit dar am zis ca o avea greutatea specifica undeva la jumatate fata de cea a otelului.
De acord cu pozitia erotica #22
Pentru restul…o noua clasa de „vaporase”, pornita de la zero peste 10 ani.
Sau un numar mare de „stealth speedboat-uri” ca M80 Stiletto, o duzina. Plus o mana cu 6 degete de „chestii” pe perna de aer, idem hidroavioane.
Ce vreti? Imi plac multiplii de 6. 🙂 Ca tot ne dam „prin barci”…
M80 Stiletto ISR:
http://www.mshipco.com/images/DNad_stiletto_02.jpg 🙂
https://www.facebook.com/mshipco
http://www.youtube.com/watch?v=PuJ-TyhaC7s
Ridic si eu 2 degete ca la scoala @Eroul Bula … La propulsia Voith-Schneider te-ai uitat putintel ? Este un sistem de propulsie omnidirectional care in principiu este folosit pentru remorchere si este capabil de niste performante interesante. Aveti cateva link-uri mai jos :
http://imistorage.blob.core.windows.net/imidocs/0077p003%20the%20voith%20schneider%20propeller%20-%20current%20applications%20and%20new%20developments%20(vsp).pdf
http://www.marinepropulsors.com/proceedings/WA2-1-Jurgens%20-%20Voith%20Schneider%20Propeller%20(VSP)%20-%20Investigations%20of%20th.pdf
http://www.dynamic-positioning.com/dp2009/thrusters_palm.pdf
http://www.voithturbo.com/applications/vt-publications/downloads/810_e_g_1861_e_designer_manual_2010-03-26.pdf
http://observethebanana.com/wp-content/uploads/2008/06/modelvsp.pdf
http://imistorage.blob.core.windows.net/imidocs/0077p003%20the%20voith%20schneider%20propeller%20-%20current%20applications%20and%20new%20developments%20(vsp).pdf
http://www.uni-ulm.de/fileadmin/website_uni_ulm/mawi2/forschung/preprint-server/2005/0504_vspopt-final.pdf
@George, vorbeai despre profeti intr-un articol de ieri … Apropo de asta umbla un zvon ca de fapt propulsoarele Voith-Schneider ar fi fost inventate de un roman de etnie germana pe numele sau Rudolf Liciar. Asta e insa poate fi ca aia cu „… toti inventatorii erau rusi in esenta…” asa ca mai putin conteaza ca nu-i zice „propulsor Liciar” si ii zice „propulsor Voith-Schneider”.
Revenind la topic si pentru ca @Eroul Bula vorbea si de drone as vrea sa atrag atentia catre conceptul „D-DALUS” …
(http://paxpartnership.org/Knowledgebase/Attach/Stuttgart2012%20(Wills_Schwaiger).pdf)
… care practic foloseste acelasi tip de „propulsor Voith-Schneider” – (VSP), numai ca este optimizat ca aeronava. Conceptul este denumit si „Cyclocopter” asa cum VSP mai este denumit si „elice cycloidala”.
http://www.formquadrat.com/en.html
Ma astept de multe ori ca sa apara un al doilea Coanda, un al doilea Vuia, un al doilea Iustin Capra sau un al doilea Matei Kiraly. Problema este ca daca vine cu idei cine le pune in practica (daca le pune in practica) si unde se duc banii de pe urma respectivelor idei. raman acesti bani in tara sau macar partial in mana (conturile) celui care a venit cu ideea sau … se pierd pe drum in alte buzunare ?
Acum am aruncat un ochi dar nu cred ca e fiabil pentru o nava militara. Pare foarte fragil la explozii subacvatice, cum ar fi grenadele antisubmarin, nu-mi dau seama ce amprenta acustica ar avea (probabil ca foarte mare). In plus, calca foarte mult, adica ai nevoie de o adancime mare a senalului navigabil, undeva la 5-7m.
Monitoarele se strecoara in ape de 1,7-2m adancime, asa cum sunt zonele de pe Dunare si din Delta. Cu un astfel de sistem ar agata tot ce exista sub apa: crengi, plase etc, in cazul in care nu s-ar intepeni, pur si simplu, de fundul apei.
Poate ca ai dreptate …
Nu pot sa nu remarc ca primele nave cu pescaj mic au avut propulsoare cu „zbaturi” care de fapt sunt tot o forma de VSP dar cu axa orizontala.
O posibila solutie ar putea fi cumva folosirea de 2 (sau 4) pompe centrifugale cu ax vertical si refulare orientabila (azimut de 360 de grade) la orizontala ?
Nu poti sa nu remarci insa @Eroul Bula ca totusi ideea din spatele lui „D-DALUS” nu e deloc rea cu toate ca mai exista loc de imbunatatiri. Daca foloseau si conceptul de „Channel Wing” chiar iesea o chestie desteapta de tot. Totusi, cine stie ce va fi in viitor ?
Eu i-am propus lui George varianta de upgrade mai spartana, insa tinand cont de situatia actuala si aia intra tot la SF:
-sa pastreze tunurile si sa instaleze Ciclop
-sa inlocuiasca APRA cu LAROMul
pe LAROM poti sa pui containere cu Extra si deja poti sa dai cu prastia la 100km, poti sa pui si Delilah SL/GL containerizate si ai o rachetuta usoara state-of-the art cu bataie lunga, loitering si datalink.
-sa scoti mitralierele quadruple si sa pui turele de 30mm ramase de la MLIuri, sa nu mai stea militarul in cutia aia sub focul inamic cu bucile stranse…
-pt selfdefense AA o turela sixtupla SADRAL cu Mistral2
-fara radare AA, date radar poti primi prin datalinkuri, pt situational awareness, sa vezi si tu daca vine vreo musca inamica spre tine
-datalinkuri/combat management system
-o drona micuta pt dirijarea focului artileriei, un helicopteras mititel, din alea ’15shpe insi pe lada lui’ aflate inca in zona crepusculara dintre testare si dotare din sertarul lui ‘Robert’.
Am vazut ca lumea propune jdemiideturele, modificari structurale, NSM/Harpoon (ce sa faca Kogalniceanu cu NSMul, sa scufunde Moskva-ul care urca pe Dunare si Dambovita catre Capitala?), AMOS (o turela d’aia parca e in jur de 9 milioane de parai, soldele lui ‘Robert Ionut’ pe 1000 de ani), Spyder SAM etc.
E deja e mult prea mult, nu le faci crucisatoare. Costurile sunt exorbitante si eu nu as pune atatea pe ele nici daca as avea banii aia.
Ies mai inarmate decat Marasestiul, ca sa nu mai vorbim de frecatele alea chele cu tunul de 76 si mitraliere.
Ar fi jenant sa ne facem nava amiral un monitor de pe Dunare 🙂
Probabil scopul lor e sa blocheze inamicul pe unul din malurile Dunarii, sa impiedice traversarea Dunarii si sa sprijine cu foc pe uscat in zona adiacenta (sa zicem o invazie pe la Galati), tunurile si mai ales LAROMul s-ar achita de partea asta. La tunuri as prefera calibrul mai mare, 100mm in dauna unora mai mici si mai rapide de 57mm.
Pana la urma si topicul asta e tot un fel de masturbare pe teme militare, ca si multe altele precedente: probabil ca navele raman in starea in care sunt acum pe toata durata lor de viata. Si nu-s rele deloc, macar sa le intretina pe toate apte de lupta si sa nu inceapa sa taie din ele, is mai bune decat deloc.
Bre masturbarea (vise erotice cu dotarea Armatei), in lipsa de femei (de bani la buget adica) se poate dovedi singura metoda sa nu innebunim cu totii si sa ajungem la concluzia ca politruci au dreptate.
Visul si speranta trebuie intretinute… si sunt pana la urma un exericitiu intelectual. iti tine mintea ocupata. Maine urmeaza alt articol pe aceeasi tema, dar spun eu mai amanuntit.
Stiu ca apre o joaca, dar sa nu uitam ca si aplicatile pe harta tot jocuri sunt, pana cand… 😉 🙂
M-am gandit si la varianta inlocuirii APRA cu LAROM160 dar, in cazul asta, trebuie sa renunti la rezerva de rachete pentru ca LAR-160 e cu jumatate de metru mai lung decat lovitura de 122mm si nu incape. Mai mult, IMI Extra e cu 57 cm mai lunga decat LAR-160.
In plus, dupa aparitia loviturilor de 122 modernizate nu se justifica sa le inlocuiesti cu LAR160 pentru ca au aceeasi bataie.
In cca 22 secunde tragi 13 lovituri de 160mm in timp ce in cca 20 secunde tragi 40 lovituri de 122, e drept ca sunt ceva mai mici dar sunt de trei ori mai multe.
Mai degraba folosesti, pentru Brutar, lansatorul de 122 si il adaptezi sa preia doua containere cu Delilah (sunt mai scurte chiar si decat lovitura de 122mm).
MANTIS, videoclip cu instalarea si functionarea, direct de la Bundeswehr, atentie la momentul 4:00 – 4:10 cu privire la 5,8 tone (3,3 + 2,5):
http://www.youtube.com/watch?v=PMDJ0bwn4sE
L-au dezvoltat din sistemul Skyshield si e folosit de armata germana in Afganistan pentru protectia antimortar si antiracheta a unor baze de acolo.
Sistemul complet cuprinde sistemul radar si optoelectronic de cautare si urmarire a tintelor, un container cu FCS si sase tunuri.
Problema lui este ca e mai mare/greu decat Skyranger si ca e indecent de scump (cca 100 milioane Euro a platit armata germana pentru doua sisteme).
A fost mentionat in articol, de asta am dat tonajul.
Pe mine ma intereseaza daca o astfel de turela ar putea functiona (influenta asupra structurii in timpul executarii focului) pe un monitor riveran similar -sau un- M80 Stiletto de 60 tone full…echivalentul masei minime al unui MBT terestru mai de Doamne-ajuta…bineinteles, luand in considerare ca vorbim aici mediul lichid al teatrului de operatiuni pentru respectiva dracovenie.
In loc de un singur M. Kogalniceanu de 52 metri lungime numai bun de luat la tinta de pe mal sau din aer, prefer oricand 2 vase de 27 metri lungime, fiecare cu cate un Oerlikon de 35 mm.
Pentru Caporal Musat, citire din DEX:
BARBÉTĂ2 s.f. Parâmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcații. [< it. barbetta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
BARBÉTĂ3 s.f. (Mil.) Platformă de pământ de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificații. ♦ Blindaj circular fix la tunurile navale. [< fr. barbette].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
BARBÉTĂ1 s. f. 1. (pl.) favoriți. 2. parâmă scurtă la fixarea sau remorcarea ambarcațiilor. 3. centură de metal rezistentă, la baza turelei unui tun naval. (< it. barbetta)
So, in afara de parama, semnifica exact blindajul circular fix pe care montezi turela.
Deci esti si tu pamantean cetatene GSG ?
Felicitari ( nesincere ) pentru al doilea articol pe Ro.Military .
Marius tata , ai scapat ocazia ” de intrebuintat injuraturi crancene la adresa guvernului cari da dovada ca nu stie sa puie sarmana noastra tarisoara la adapost de atacuri din afara ” .
Asa ca toata nadejdea a ramas in ….. Angeloooooo , nu scapa ocazia macar tu si dai-o inapoi mama . Cine stie de unde a sari norocul : tot cautai gheneral sa te mariti ,cum scriai acum vreo 2 zile si el se laudase mai an ca-i becher ,si poate-poate……. . Cum dadeam si eu cu ideea repede negandita .
Totul e cum sta norocul .Cum era o sceneta blanduta de pe vremea raposatului la TVR : contabila cea tinerica si frumoasa l-a criticat pe directorul general la brigada artistica, acesta a ras si a luat-o de nevasta . Cand a vazut asa , a mai vesteda l-a criticat si ea pe magazionerul sef , burlac batran inrait , si s-a ales cu trei luni de retrogradare .Cum ziceam , unde sta norocul, nu se stie .
Da´cum esti tu tanara si frumusica …poate scapam de el .Ca intr-o buna zi , dupa mi ce s-a vindeca bine bratul drept , m-a prinde si pe mine rusinea sa mai scriu cate un articolas , si deh …
Ca are GSG-ul nostru cam mult timp liber de comentat : un batut de covoare , o plasuta la cumparaturi , l-ar face om la locul lui .
Pai sa le luam pe rand. In acest moment navele noastre au in dotare tunuri AT calibrul 100mm, sisteme AA calibrul 14,5 si tunuri de 30mm tot AA, rachete tactice APRA 40 neghidate, plus rachete AA Strela 2M lansabile manual. Navele nu dispun de sistem centralizat de lupta.
Interesant articolul dar total impotriva propunerii din articol.
Monitoarele fluviale ar pierde din puterea de foc ffff mult. ar deveni niste nave cu raza scurta de actiune.
-Tunul 100 mm are o raza maxima de 10-15 km. tunurile pot fi imbunatatite cu sistemele de pe Bizon M1.
ce sa faci cu tunul OERLIKON 35MM NAVAL? sa reduci puterea de foc la o raza de maxim 4 km? in conditiile in care exista deja 2 tunuri 2x30mm pe nava.
PROPUNERE:
– pastrarea celor 2 tunuri 100mm dar in varianta Bizon M1
– Inlocuirea sistemului 2x30mm Resita cu sistemul 2x35mm OERLIKON
– inlocuirea mitralierelor 4×14,5mm cu 2 tunuri M167 Vulcan 6x20mm inclusiv radarul de lupta AA
– Inzestrarea cu rachete grad 122mm cu raza marita (30-35km)