Superavioane: F-35 Lightning II

This entry is part 11 of 15 in the series Superavioane

Episodul IV: F-35 Lightning II, analiza Defence Issues, ultima parte

 

Acesta nu este un articol original ci o traducere in mai multe parti a analizei Defence Issues, publicata in octombrie 2012.

 

Tehnologii de contracarare a invizibilitatii

Stealth versus radarul classic

Performanta radarului Su-27 s-a dublat in ultimii 8 ani si pana in 2020 radarele familiei de Flankere vor fi capabile sa detecteze tinte VLO de la peste 46 kilometri. De asemenea, aparatele stealth ale USA zboara in misiuni cu aceleasi escorte de bruiaj radar ce acompaniaza platformele legacy. Aparatele moderne VLO trebuie sa opereze alaturi de avioane de bruiaj precum EA-6B sau EA-18 cand executa atacuri la sol, confirmand ca si radarele « legacy » sunt de departe  a fi « nefolositoare » impotriva aparatelor VLO.

kjh

Mostenirea.

In timpul Razboiului din Golf, British Royal Navy a infuriat Pentagonul prin anuntarea faptului ca a detectat aparatele F-117 de la 40 mile cu radar din era anilor 1960. Irakul a folosit radare de la sol vechi franceze in acel conflict si ei, de asemena, au sustinut ca au detectat F-117. Agentia de oversight a Congresului, General Accounting Office, a incercat sa verifice daca aceast lucru a fost posibil dar Pentagonul a refuzat sa ofere datele relevante investigatorilor GAO.

Principala metoda de reducere a semnaturii radarului unui aparat este forma – acoperirea cu strat stealth pur si simplu este necesara doar intr-un mic procent. Ceea ce inseamna ca F-35 isi va desconspira invizibilitatea radar la majoritatea manevrelor ; aditional, capacitatea sa stealth a fost mereu mai scazuta decat a lui F-22 inca de la inceput. Mai mult, a fost degradat de la VLO la LO de US Defense Deparment (pentru referinta, Eurofighter  Typhoon si Dassault Rafale sunt LO din fata).

2

Diagrama benzilor alocate – US DoD.

RCS-ul tintei este determinat de 1) puterea transmisa in directia tintei, 2) cantitatea de putere ce are impact asupra tintei si este reflectata inapoi, 3) cantitatea de putere reflectata interceptata de antena radarului si 4) timpul scurs in care radarul este tintit efectiv. Desi procedura normala a fost ca senzorii IR sa fie subordonati radarului, aparitia IRST-ului face posibila si viceversa.

Aceasta nu este singura solutie. Intr-o serie de teste la Edwards AFB in 2009, aparatul de teste CATbird  pentru avionica al lui Lockheed Martin – un Boeing 737 ce incorporeaza intregul sistem de avionica al lui F-35 JSF – a angajat o forta mixta de F-22 si F-15 si a fost capabil sa localizeze si sa bruieze radarele lui F-22, potrivit cercetatorilor. Radarele AESA aeropurtate de tip X-band ale Raytheon – in particular acelea de pe imbunatatitele F-15C stationate in Okinawa – pot detecta rachete de croaziera cu semnatura mica.

3

 CAT…scan.

 

Radarul VHF

In timp ce aparatele VLO sunt optimizate sa invinga radarele in banda S si banda X, radarele VHF ofera cateva caracteristici de contracarare stealth foarte bune.

Pe scurt, RCS variaza cu lungimea de unda pentru ca lungimea de unda este unul din inputurile ce determina aria RCS.

Radarele VHF au lungimi de unda intre 1-3 metri, insemnand ca formele principale ale lui F-22 , care are o lungime de 19 metri si latime de 13,5 metri, sunt in centrul fie al rezonantei fie al regiunii de imprastiere Rayleigh. Acelasi principiu e valabil si pentru F-35.

4

A different type of…R&R…

« Rayleigh scattering region » este regiunea unde lungimea de unda este mai mare decat caracteristicile formei tintei sau chiar tinta insasi. In acea regiune, singurul lucru care conteaza pentru RCS este marimea fizica actuala a aparatului.

Rezonanta are loc cand caracteristicile formei sunt comparabile in lungime de unda cu radarul, rezultand intr-o incarcatura electrica indusa “pielii” tintei, crescand enorm RCS-ul.

Totusi, rezolutia lor mica si marimea lor rezultanta inseamna ca sunt limitate la sisteme bazate la sol.

5

Damn fractions !

Rusii si chinezii deja au radare VHF, cu rezolutie ce s-ar putea sa fie indeajuns de buna pentru a trimite updatari SAM-urilor aflate in zbor.  De asemenea, este fizic imposibil sa se conceapa aparate de zbor care sa fie VLO cu privire la atat radarele fighterelor ce sunt low-power si cu frecvente inalte cat si cele de la sol care sunt high-power si cu frecvente joase. Asemenea radare pot, conform unor sustinatori, sa detecteze tinte VLO de marimea unui aparat de lupta de la distante de pana la 330 kilometri (impotriva bombardierelor precum B-2, performantele lor vor fi diminuate, dar astfel de aparate au propriile lor dezavantaje – in mod special, semnatura IR si marimea fizica). Constructorii lui Vostok-E sustin ca detectarea lui f-117 ar fi de la 352 km intr-un mediu nebruiat si 74 km intr-unul bruiat.

6

Vostok-E desfasurat.

De asemenea, acoperirile RAM folosite in aparatele stealth sunt fizic limitate in abilitatea lor de a absorbi energia electromagnetica; una din metodele de obtinere a reducerii RCS este cancelarea activa – cand semnalul atinge suprafata RAM, o parte din el este reflectata inapoi; o alta parte va fi refractata in structura aparatului si apoi reflectata din ea in exact faza opusa in prima jumatate si semnalele se vor auto-cancela in drumul lor inapoi. Totusi, grosimea acoperirilor RAM trebuie sa fie exact din jumatatea frecventei radarului, insemnand ca nu poate functiona impotriva radareleor VHF din motive clare – nici un aparat existent nu poate avea o grosime a pielii de jumatate de metru.

Exista un detaliu care aparent confirma acest lucru: in 1991, a fost un raid de penetrare adanca directionat spre a distruge un radar VHF langa Bagdad; radarul care ar fi putut sa alerteze pe Saddam la primul val de bombardiere stealth ce se apropiau de capitala. Inainte ca bombardierele stealth ale USA sa decoleze in misiuni, radarul a fost distrus printr-o operatiune speciala cu ajutorul elicopterelor. De asemenea, in timpul luptelor din Kosovo, un F-117 a fost doborat de specialistii antiaerieni iugoslavi cu o racheta antiaeriana a carei tehnologie dateaza din 1964, prin pur si simplu operarea radarului la lungimi de unda neobisnuit de lungi, permitandu-i sa ghideze racheta indeajuns de aproape de aparat incat sistemul de tintire IR al rachetei sa preia tintirea. Un alt F-117 a fost lovit grav in mod similar si n-a mai zburat vreodata dupa ce a aterizat la baza.

Aceste radare, fiind capabile prin design de salturi agile in frecventa , sunt foarte greu de bruiat ; totusi, lungimea benzii este inca limitata.

De asemenea, in timp ce bombardiere precum B-2 pot detine structuri de absorbire extrem de complexe, nu acelasi lucru se poate spune despre fightere, care sunt pur si simplu prea mici.

Un alt beneficiu este puterea – in timp ce capacitatea tuturor radarelor de a detecta obiecte VLO creste in acelasi timp cu outputul necesar, este usor a creste outputul radarelor VHF.

Este de asemenea posibil pentru radarele VHF sa detecteze si sa urmareasca vortexurile precum si gazele evacuate create de aparatele stealth.

Un alt avantaj la radarelor cu frecvente joase este faptul ca ele reprezinta tinte slabe pentru armele anti-radar, facandu-le mai greu de distrus. Mai mult, noile radare VHF sunt mobile – Nebo SVU poate sa fie implementat si « strans » in 45 minute, in timp ce noul Vostok-E  o poate face in 8 minute.

7

Si infasurat.

 

IRST

Toate variantele Su-27, precum si majoritatea aparatelor de vanatoare vestice, detin IRST ca o componenta de baza a sistemului lor senzorial. OLS-35 rusesc este capabil de a urmari o tinta-aparat tipic de la o distanta frontala de 50 km, 90 km din spate, cu acoperire azimutala +-90º si +60/-15º acoperire de elevatie.

Fighterele ce se afla in supercruise la Mach 1,7 genereaza o unda de soc cu temperatura stagnata la 87ºC, ceea ce va creste raza de detectie la 55 km frontal. Nu numai atat, dar lansarea AMRAAM are o semnatura termala unica, larga, ce permite detectarea unui F-22 si lansarea rachetei de la 93+ km, in timp ce AMRAAM zburand cu Mach 4 poate fi detectata de la 83 km. Acest lucru e inrautatit de faptul ca F-35 nu poate avea supercruise, deci crescand aditional semnatura sa IR cu « ajutorul » fortajului.

8

 Geen Lantern ? Nope ! The Green Nighlight !

Tehnologia I-QWIP (n.t.- Integrating Quantum Well Infrared Photodetector) creste mult performanta, Eurofighter Typhoon deja detine una cu o raza nesecreta de detectie pentru tinte aeriene subsonice frontale de 90 km (cu adevarata raza potential mult mai mare).

Sistemele de imagistica infrarosu (precum cele ale Typhoon si Rafale) ofera o imagine de tip TV a zonei scanate, ceea ce se traduce printr-o inerenta abilitate de a respinge tintele false. De asemenea, in timp ce vechile sisteme IRST trebuiau sa fie ghidate de radar, cele noi pot efectua detectii initiale insele. Considerand ca aparatele stealth se bazeaza pe detectia pasiva a tintelor evazive , folosirea sistemelor pasive in detectarea lor este raspunsul logic pentru un aparat de lupta. Rachetele insele pot folosi tehnologia de imagistica infrarosu, descoperind tintele cu caracteristici fizice potrivite.

9

Componente 360º DAS.

Desi exista materiale ce pot reduce semnatura IR a unui aparat, multe din acestea sunt foarte reflectorizante in privinta undelor radar, deci facandu-le nefolositoare pentru aparatele stealth, iar alte metode de reducere a semnaturii IR nu sunt foarte eficiente.

Mai mult, aceste sisteme nu rezolva problema faptului ca aerul din jurul aparatului se incalzeste de asemenea, intrucat , dupa cum am mentionat, unda/conul de soc al vitezei supercruise este de 87ºC in timp ce temperatura aerului la inaltime este intre 30-60ºC subzero.

Trebuie de asemenea sa punem in balanta si faptul ca Flankerele rusesti folosesc IRST-ul impreuna cu cautatorul laser pentru a obtine o solutie buna de tragere pentru tun- desi acest lucru e redundant, considerand ca orice radar modern poate detecta un F-22 de la distanta de tragere cu tunul. Istoric vorbind, MiG-urile 25 sovietice au fost capabile sa tinteasca SR-71 Blackbird de la distante de peste 100 km prin folosirea IRST-ului, ordinul de atac nefiind insa dat vreodata.

10

35nm

IRST poate oferi totodata viteza tintei via detectarea Doppler shift – senzorii IR folositi in astronomie pot detecta velocitatea unei stele pana la 1 metru pe secunda, in timp ce fighterele zburand cu viteza de Mach 1,1 se misca cu 374 metri pe secunda ; « laser ranger » poate fi folosit pentru a determina distanta pana la tinta.

Desi IRST-ul lui F-35 a urmarit rachete balistice pana la distante chiar de 800 km, acest lucru este inselator deoarece rachetele balistice sunt extrem de mari, rapide si nu fac vreun efort de a-si ascunde semnatura IR. Intr-o maniera similara, PIRATE de pe Typhoon a urmarit…planeta Venus.

 

Radarul pasiv

Radarele pasive nu trimit semnale ci doar le receptioneaza. Ca urmare, pot folosi propriul radar al aparatului stealth pentru a-l detecta, cat si propriul IFF (n.t- Identification Friend or Foe), uplinkul si/sau orice tracfic radio transmis de aparat.

De asemenea, se pot folosi (precum cehul VERA-E) semnalele radar, de televiziune, celulare si alte semnale la indemana reflectate de aparatul stealth pentru a-l detecta. Cum aceste semnale de obicei vin din toate directiile (cu exceptia partii de sus), aparatul stealth nu-si poate controla pozitia pentru a prezenta cea mai mica returnare posibila a undelor. « Zgomotul » EM in asemenea benzi este indeajuns de dens pentru ca un avion sa lase o « gaura » in date.

11

Vera-E

Totusi, analizarea si stocarea unei asemena cantitati de date ar necesita  o putere de procesare enorma precum si o memorie pe masura si este susceptibila de a da alarme false. Este totodata si un sistem de distante mici, datorita cantitatii de zgomot necesara a fi detectata, cartografiata si stocata.

12

Cassidian Passive Radar

 

RWR

Similar in principiu cu radarul pasiv, doua aparate echipate RWR ar putea folosi uplinkul pentru a face schimb de date si a triangula pozitia aparatului inamic…”radiant”.

 

LIDAR

Light Detection And Ranging doppler LIDAR simte schimbarile “doppler shift” in frecventa si poate fi capabil sa detecteze vortexurile aparatelor stealth aflate la altitudini mari. Desi aerosolii atmosferici nu sunt suficienti pentru respectiva tehnica in ordine sa functioneze, particulele de evacuare cat si particulele inghetate ale « contrails » -dare de vapori- imbunatatesc detectarea pana la punctul in care aparatul poate fi detectat de la o distanta de peste 100 km ; particulele de evacuare insele pot permite detectia de pana la 80 km.

Vortexurile sunt un produs secundar al generarii de portanta si sunt, ca urmare, imposibil de eliminat – aripa aparatului foloseste supratefe curbate pe extrados si mai putin curbate sau drepte pe intrados pentru a genera diferente in viteza intre doua curgeri de aer. Ca urmare, curgerea superioara este mai rapida si genereaza presiune scazuta cand este comparata cu curgerea inferioara sub aripa, creand portanta. Acest lucru insa are ca rezultat crearea si de vortexuri in spatele bordului de fuga al aripii

12

 LIDAR.

 

Scanarea fundalului

In acest mod radarul nu cauta avionul stealth; in schimb “se uita” la fundalul din spatele aparatului, caz in care reintoarcerea senzoriala lasa o “gaura” in date. Totusi, acest lucru necesita ca radarul sa fie pe o platforma orbitala; sau, daca aparatul este fortat sa zboare la foarta joasa altitudine datorita retelei defensive, radarul poate fi aeropurtat.

O alta posibilitate este folosirea instalatiilor radio cu baza la sol pentru a scana cerul la deschideri largi si cu senzitivitate marita, cum ar fi ca in cazul radio-telescoapelor.

Dupa cum este stiut de radio-astronomi, semnalele radio ajung la suprafata chiar si in timpul zilei sau in vreme rea ; si cum harta stelelor este cunoscuta, se poate considera ca orice stea care nu radiaza este eclipsata de un obiect cum ar fi de exemplu un avion stealth. Si fiecare parte a cerului este observata ca fiind acoperita de stele, cu ajutorrul oricarui echipament sensibil radio-astronomic. Acest lucru se poate realiza si cu echipament de detectare mai putin sensibile, prin simpla cautare a schimbarilor in intensitatea stelelor.

 

Radare “over-the-horizon”

Astfel de radare opereaza invariabil in banda HF, cu frecvente in jur de 10 Mhz si lungimi de unda de 30 metri, deoarece in acest cadru este posibila reflexia atmosferica. De asemena, la acel punct, tinta va crea un anumit tip de rezonanta si forma tintei va fi irelevanta, precum si acoperirea RAM, cum a fost explicat mai sus.

Totusi, coborand frecventa radarului inseamna ca marimea deschiderii radarului trebuie sa creasca in proportie cu lungimea de unda a acestuia pentru a mentine o raza ingusta si rezolutie adecvata ; o alta problema este ca aceste benzi sunt deja pline cu traficul de comunicatii, insemnand ca astfel de radare sunt de obicei gasite in rolul de avertizare timpurie pe mare.

Asemenea sisteme sunt deja utilizate de SUA, Australia (Jindalee), Rusia si China.

lkb

Over-the-horizon.

 

Radar bistatic / multistatic

Deoarece caracteristicile VLO sunt obtinute in mod primar prin forma corpului aparatului pentru a deflecta undele radar in alta directie decat cea din care vin, acest lucru face sistemele clasice sa fie inutilizabile. Totusi, asemenea semnale pot fi prinse de receptori aflati in alte pozitii si locatia aparatului poate fi triangulata.

In timp ce fiecare puls radar trebuie sa fie indentificabil unic, aceasta caracteristica este deja prezenta in radarele moderne cu puls Doppler. Ceea ce este mai dificil reprezinta transformarea datelor intr-o estimare exacta a pozitiei, deoarece returnarea radar poate sosi la transmitator din mai multe directii datorita anomaliilor propagarii atmosferice , distorsiunea semnalului datorata interferentei, etc…

14

Radar multistatic

 

Detectia acustica

Avioanele sunt zgomotoase, motoarele in particular dar si curgerea aerului peste suprafata. In primul caz, sunt adaugate “bafflers” (n.t.- placi care regularizeaza distorsiunile acustice), in timp ce in ultimul caz, zgomotul este redus prin designul cu anumite forme al aparatului pentru a fi mai aerodinamic. Totusi, calele de armament, cand sunt deschise, creeaza o cantitate mare de zgomot.

 

Radar de banda ultra-larga

Radarul UWL functioneaza prin transmiterea a cateva lungimi de unda in acelasi timp, in pulsuri scurte. Totusi, exista probleme : 1) este mai eficient in a transmite puterea intr-un singur puls, 2) antena UWB trebuie sa functioneze la un factor de zece sau mai mult in lungimea de unda, 3) va oferi numeroase tinte false dezordonate. Pe scurt, daca, de exemplu, sunt folosite frecvente UH si VH, un asemenea radar ar trebui sa combine avantajele precum si dezavantajele UHF si VHF.

Totodata, in contrapartida, este foarte greu de realizat o « piele » RAM care sa fie eficienta impotriva frecventelor multiple.

 

Reteaua de telefonie celulara

Apelurile intre releele telefoniei mobile pot detecta aparate stealth cu usurinta ; apelurile celularelor ce « topaie » intre statii produc un « ecran » de radiatii. Cand aparatul zboara prin aceasta « plasa » perturba modelul de faza la semnalelor. Sistemul Roke Manor foloseste receptoare,ce au forma unor antene TV pentru a detecta perturbari in semnale.

O retea de antene « TV » indeajuns de larga pentru a acoperi un camp de lupta poate fi transportata/impachetata intr-un Land Rover.

Folosind un laptop conectat la receptorul retelei, soldatii de la sol pot calcula pozitia aparatului stealth cu o acuratete de 10 metri cu ajutorul GPS.

15

Acesta NU este un copac ci un turn de telefonie mobila.

 

Iluminarea IR

Faimoasa “lumina neagra” din WWII, folosita de aparatele de zbor nocturne Do 17Z-10 si Bf 110D-1/U1, lucreaza pe exact acelasi principiu ca radarul, cu singura diferenta a lungimii de unda EM radianta, ce este in spectrul IR.

Deoarece este o tehnica activa, ea dezvaluie si locatia emitatorului si deci nu poate fi folosita in mod regulat de aparatul de lupta, desi poate fi folosita in loc de radar, dar poate fi utilizata de retelele defensive antiaeriene.

 

Detectarea radarului LPI

Radarul F-35, ca si al lui F-22 foloseste salt in frecventa pentru a contracara receptoarele radar. Totusi, poate folosi doar o imprastiere relativ joasa de frecvente si poate fi detectat prin folosirea tehnologiei spread-spectrum a RWR

16

Radarul F-35

Un alt mod de a ascunde semnalul radar este includerea tehnologiei spread-spectrum; este intentionata a reduce semnatura semnalului radar si a-l amesteca in zgomotul de fundal. Totusi, un asemena radar emite in continuare un semnal care este intre 1-10 milioane ori mai mare decat zgomotul de fundal natural. Este relativ simplu sa se construiasca un receptor spread-sprectum ce poate detecta un asemena radar la distanta de patru ori mai mare decat raza de detectie a radarului propriu-zis.

Sunt alte metode de a face radarul sa devina LPI: 1) sa emita un semnal atat de slab incat RWR sa nu-l poata detecta si marirea puterii de procesare, 2) ingustarea benzii radarului si 3) existenta unui radar cu superioritate mult mai mare de procesare decat RWR. Prima optiune este impracticabila si este viabila doar pentru cativa ani, pana cand noi RWR sunt disponibile, chiar daca ne asumam succesul posibil initial. Optiunea a doua nu afecteaza tinta ce este « pictata » si optiunea a treia, ca si in cazul primei, este din nou, viabila, doar pentru cativa ani.

 

Concluzii

F-35 este un aparat de zbor prea greu, prea scump, cu slabe performante si inutil, incapabil in tot ceea ce teoretic trebuie sa faca si extrem de scump a fi operat si mentinut. Toate misiunile pe care F-35 ar trebui sa le execute in teorie pot fi efectuate mai bine si cu costuri mai mici de aparatele legacy si, ca urmare, ar fi mai bine pentru SUA sa renunte la el pana cand inlocuitori non VLO pentru F-16, F-18 si Harrier vor fi conceputi.

17

 F-35C, a neverending story ?

Succesele la export nu sunt dovada capacitatilor aparatului: daca o tara a facut o afacere in trecut cu o anumita firma, este cel mai probabil sa continue cu produsul acelei firme. Toate tarile care au cumparat F-35 (Italia, Japonia, Norvegia, etc,) sunt fosti operatori de F-16 ; similar, India, care are o lunga istorie de folosire a produselor franceze, incluzand Mirage-2000, a optat pentru Rafale in loc de Typhoon, Gripen, F-35, F-16 sau F-18. Arabia Saudita, care are/a avut Tornado in aviatia sa militara, a optat pentru Eurofighter Typhoon. 

Addendum

Marimea RCS vs raza de detectie

Tinta – RCS in m² – distanta relativa de detectie

Portavion – 100 000 – 1778

Crucisator – 10 000 – 1000

Avion mare de pasageri sau automobil – 100 – 1000

Avion mediu de pasageri sau bombardier – 40 – 251

Avion mare de vanatoare – 6 – 157

Avion mic de vanatoare – 2 – 119

Persoana – 1 – 100

Racheta de croaziera conventionala – 0,5 – 84

Pasare mare – 0,05 – 47

Insecta mare – 0,001 – 18

Pasare mica – 0,00001 – 6

Insecta mcica – 0,000001 – 3

F117 pentru radarul VHF – 0,5 – 84

Raza eficienta este calculata de formula (RCS1/RCS2) = (R1/R2)^4, unde RCS = radar cross section, iar R=raza.

Stratul RAM

Acesta poate fi de doua feluri: dielectric sau magnetic. Cel dielectric lucreaza prin adaugarea de produse de carbon ce schimba proprietatile electrice si este voluminos si fragil, in timp ce magneticul foloseste ferite de fier ce disipeaza si absorb undele radar si sunt bune impotriva radarelor UHF. 

Legaturi exterioare

http://www.youtube.com/watch?v=UQB4W8C0rZI&

http://www.youtube.com/watch?v=BhGIglwmFB8&feature=relmfu

 

Episodul V: F-22 Raptor

Razvan Mihaeanu

Surse:

http://www.eglin.af.mil/shared/media/document/AFD-130613-105.pdf

http://www.ftm.nl/wp-content/uploads/content/files/IHS%20Jane’s%20Jet%20Operating%20Costs%20White%20Paper%20FINAL%2013th%20March%202012(1).pdf

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://defenseissues.wordpress.com/links/

http://www.ausairpower.net/APA-Rus-Low-Band-Radars.html

 

Series Navigation<< Superavioane: F-35 Lightning IISuperavioane – F-22 Raptor >>

47 de comentarii:

  1. Un articol cu adevarat documentat. Foarte multe informatii utile. Citesc cu interes.

  2. Excelent articol si foarte bine documentat.

    Multumesc pentru tot

  3. Faptul ca un radar VHF poate cateodata sa detecteze aparate stealth nu insemna ca poate dirija o racheta ca sa-l doboare. Este o mare diferenta in a detecta cu aproximatie o prezenta in spatiul aerian si a avea date suficente ca sa dirijezi focul anti-aerian.
    F-35 nu o fi la fel de „invizibil” ca un B-2, dar este cu siguranta mult mai stealth decat Eurofighter Typhoon, Rafale, Gripen sau alte aparate din generatiile mai vechi.

  4. Felicitari Razvan Mihaeanu, un articol superb! Il vrem si noi, cel putin pe hartie, dupa 2xxx…Cu siguranta atunci nu va mai fi stealth, si radarele evolueaza, lupta radar-avion este asemanatoare cu cea dintre racheta AT si blindaj. Fiecare masura (a se intelege Arma) are si o contra-masura (a se intelege tehnologie capabila s-o anihileze), nimic nou in lumea militara. Mie-mi place F-35 insa, dupa parerea mea, nu va mai reprezenta mare lucru peste 20-30 de ani cand, foarte probabil, dronele vor deveni atat de performante si capabile incat vor inlocui cu brio pilotii si aeronavele pilotate uman.

    • Dupa cite am inteles, rursul care a facut posibila (a imaginat prin anii 50 aparatul matematic necesar) invizibilitatea radar, este in curs de a pune la punct modalitatea (tot la nivel de aparat matematic) de a demasca obiectul invizibil.

  5. Concluzia celor de la defenseissues potrivit careia „F-35 este un aparat de zbor prea greu, prea scump, cu slabe performante si inutil, etc.” este de-a dreptul trasa de par. Autorul pare sa ignore suita de echipamente electronice instalate pe un F-35 care pur si simplu pot sa schimbe regulile luptei.
    Nu poti sa gandesti performata unui F-35 doar din perspectiva luptelor aeriene de pe timpul razboiului din Vietnam. In ziua de azi electronica face diferenta si poti sa ai un aparat cat de manevrabil vrei, insa fara aparatura de ultima generatie nu va avea valoare intr-un razboi modern.

    F-35 o fi costisitor, dar nu trebuie subestimata in halul asta performanta lui intr-o potentiala lupta. Americanii nu sunt chiar atat de prosti incat sa bage bani cu nemiluita intr-un avion „cu slabe performante” dupa cum spune defenseissues.

    • E interesant cum nici o parte nu mai vorbeste despre munitia EMP. Am o vaga presimtire si o „sfanta” banuiala ca munitia EMP nu este moarta si ingropata ci doar pitita de toate partile pentru cand vor fi tot mai multe jucarele cu cipcipuri de tot felul la bord. In fond ce promite un focos EMP sa faca este foarte interesant. Totul tine insa de cost si de eficienta. Aici cu eficienta este un paradox care de obicei il rezolva marimea zonei de actiune (ceea ce in jocuri e denumit „splash damage”). Totusi in aceasta ecuatie o influenta foarte mare o va avea costul per focos.

      Cum ar fi sa dai jos un avion ca F-35 de cateva sute de milioane de dolari bucata cu un „chibrit” care sa coste (pe piata de armament internationala mai mult sau mai putin legala) maxim 100 000 $ bucata ? Cum ar fi sa coste si mai putin de atat ?

      In timpul WWII una din modalitatile folosite de pilotii mai tuturor taberelor aflate in conflict, mai ales atunci cand ramaneau fara munitie, sa dea jos un avion inamic era „lovitura de berbece” cand urmaritorul intra cu elicea in comenzile (directie si profundor) urmaritului. De cele mai multe ori vria in care intra urmaritul era imposibil de controlat si devenea fatala chiar si pentru pilot. Costul era distrugerea propriului avion care era suficient de ieftin pentru a putea fi inlocuit relativ usor. Acum e cam greu ca un pilot sa mai foloseasca „lovitura de berbece” pentru ca propulsorul e ajutajul si nu mai e elicea.

      Dupa mine un focos EMP poate insa sa constitue o arma si mai redutabila, desi nu pentru un avion urmaritor ci pentru un avion urmarit. Poate nu chiar atat de „suicidala” ca „lovitura de berbece”, dar ar putea deveni extrem de eficienta cand esti urmarit. Sa ne mai gandim ce ar putea insemna o lovitura EMP cu raza mare de actiune realizata cu o racheta de croaziera tip „Tomahawk” sau cu orice alt gen de purtator inclusiv uman ?

  6. F-35 este o afacere asa cum a fost F-104. Pentru firma care-l produce este cea mai buna metoda de a supravietui. Pentru cel care il cumpara am indoieli serioase, dar asta nu inseamna ca nu va fi cumparat si hiper-laudat. Presa romaneasca nu pierdea nici o ocazie sa numeasca MiG-ul 21 drept sicriu zburator. In comparatie cu F-111 si cu F-104 era un ingeras foarte ascultator, rezistent si ocrotitor cu pilotii care il zburau.

    Parerea mea personala si subiectiva este ca ar trebui sa generam un caiet de sarcini pentru avionul care pe viitor (dupa 10 – 20 de ani cand si tarnositul F-16 o sa vrea sa iasa la pensie cam odata cu ultimile MiG-21) sa doteze aviatia militara romana. Cea mai buna idee vine cand se gandesc mai multe capete impreuna.

  7. Many readers liked «Pesticide for Super-Hornets» – lots of hits on APA website. Now Grisha is asked another question by colleagues in Asian countries: «Sukhoi kills the Super-Hornet, but will the Sukhoi kill the F-35 JSF which comes soon after?»

    This is a tricky question. F-35 is still in early development and many Sukhoi upgrades are yet to come, so we might use 2017 for a comparison year. Must make observation though – JSF is more «Strike» than «Fighter», and has slow, fat body and wing design. More like a pigeon than a raptor. It is designed to work with its big brother F-22. The «Pigeon» has holes in its armor that let missiles through.

    This time, the Sukhoi Su-35 has the new Tikhomirov NIIP IRBIS-E ESA radar and can talk to earlier model Su-30MK to pass target coordinates – like Indian Air Force Su-30MKI talks to older MiG-21 and tells when to fire its missile [Editor: This is the TKS-2 intraflight network]. Ramjet Vympel R-77M «Adder» in service for several years with long range of about 160 km. Also, some new weapons – we discuss these later.

    F-35 in service from 2015 and Chuck finally understands penalty of having short arms and no punch, so redoes AIM-120 AMRAAM into the «D» model, with range of 110 km and a two-pulse motor – Americans have not yet solved ramjet drive like Russia. Still, the AIM-120D is a big improvement on old models – Americans then sell old junk to Allies to fit to Super Hornets. Not fit too many AIM-120D inside Pidgeon – some say four, others two in weapon bay. Cannot put more on pylons – all stealth is then gone and Sukhoi kills Pigeon like a Super Hornet. Also AIM-120 only have radar head [Editor: seeker]. Sukhoi have lots of shots and choose seeker head – mostly carry 8 mix R-77M with big centre tank.

    We make the discussion easy – we use «DIED» kill-chain model: Detect, Identify, Engage, Destroy.

    First, we detect. We ask our friends at the Russian Institute of Radio Physics and Electronics for the analysis of «Pigeon on Stick» radio-location reflections. They ask a very good question: «Is this US version or export version?» I say US version – if you can kill that model, export model easier to kill – much bigger radio-location reflection
    Pigeon hard to see from front on X-Band radio locator, but easy to spot on other bands. Australian JORN [Editor: Jindalee HF band Over The Horizon Backscatter Radar] very good to see stealth aircraft. Also, nice irony that Lockheed Martin make stealth aircraft and radio locator to see stealth aircraft. This one called «Silent Sentry», it works using radio reflection from TV and FM radio – very good over land at low heights and out to sea about 200 km. Also «Surface Wave Radio Locator» work in HF band. Use Pigeon wingspan or body length to tune the radio locator resonance – see very well over water to 400 km distance. Can now put such a radio-location system on a ship.

    Old radio locators now making a comeback. Many low frequency [Editor: VHF band], like NNIIRT NEBO series «Tall Rack», OBORONA «Tall King» and P-18-2 «Spoon Rest» see stealth airplane at 10,000 meters as far as 250 km. Rosoboronexport have on-line catalogue for these radio locators [1].

    Even the Pigeon radiates – it uses APG-81 «Low Probability of Interception (LPI)» radio locator, but still makes energy pulses when it transmits. The Czechs make the «Vera-E» and the Ukrainians makes the «Kolchuga» passive radio-location systems – these track the airplane from time-of-arrival of energy pulses
    Worst part of the Pigeon is a very hot engine – 160 Celsius hotter than standard combat jet engine exhaust. It makes a very bright star in the sky and long jet plume. Russia adapted space technology for seeing ICBM launches, to air combat fighter. The OLS-35 [Editor: Infra-Red Search and Track Set] in service now, much better versions planned in next decade. Today, we see a standard fighter at about 50 km, by 2017 new technology will see Pigeon at about 150 km. Angle only measurement, but if we fly wide fighter-sweeps and pass angles to other fighters using the TKS-2 network, we can use trigonometry calculations in software to find range. Also the OLS-35 is passive – this is good.

    So, Grisha advises to build multi-spectral sensors in digital network to catch the Pigeon.
    Identifying target type is always hard. Very bad to shoot airliner, but sometimes fighters hide under body of big plane. So, we declare Air Defense Identification Zone (ADIZ) like Americans have over Washington. For commerce airplane, pass over SAM sites to get finer look. Time short for intercept, so if see airplane in ADIZ, shoot first – ask later.

    Also, use logic – if we see AWACs airplane then expect fighters in airspace between AWACs and Sukhoi, divide sky up and use fine search with radio locator and infra-red sensor.

    Engage when first detect. R-77M fly for about 120 seconds out to about 160 km. Problem if glint from Pigeon fade during missile flight, so expect low kill probability. Keep guidance to last point if radio reflection show again. Send a two missile package, one radar locator [Editor: seeker] and one infra-red locator. Maybe R-77M radar self guidance head makes the Pigeon turn to show its tail feathers – very bright spot for infra-red seeker. Also use imaging infra-red so pass by flares to hit plane.Then pass target location to Sukhoi
    Sukhoi have lots of fuel and can play «Cat-and-Mouse» like with Super Hornet. Look for missile flare if Pigeon fire AIM-120D, turn and run, then come back. Not all Sukhois need run, only those in reach of AIM-120D. Others may get good shot as Pigeon open weapon bay, turn to fire. Eventually Pigeon go home to roost, expose tail-feathers and make big radio reflection and infra-red from jet pipe. This time make use of a high Mach run, get close, fire several salvoes.

    Perhaps Pigeon soon runs out of missiles, then it is a good time for Sukhoi. Run in for kill with R-73 or guns. No Pigeon can ever out-fly Sukhoi in «knife fight».

    The safe way to destroy the Pigeon is to use superior endurance and aerodynamic performance to wait until the Pigeon turns for home, then cook with salvoes of R-77M until well done.

    So, how about Radio-Elektronnaya Borba [Editor: REB – Electronic Warfare]? Many in West say Russian REB kit crude. Some answers here. Some Sukhois use Israel REB boxes – these test very good [Editor: specifically referring to Indian Su-30MKI Flanker H].

    Other Sukhoi and MiG fighters use Russian boxes. With cheap computer chips and smart programs, Russian companies catch up very fast, get technical lead in some areas like infrared detectors. Grisha likes the clever steerable Sorbstiya REB pod – this system borrowed from Backfire.fighters so they can fly close enough, where on-board sensors can detect Pidgeon.
    Much talk in Aviation Week about high power AESA and high power microwave use as weapon. New IRBIS-E is biggest boy on block and go head to head with little radio locator like APG-79 or the APG-81. Big IRBIS-E antenna and 20 kiloWatts peak power fry the Pigeon in short time. Also, we have some «specials». We put high power microwave warhead on R-172 or R-37 (AA-13 Arrow) missile and fire at infra-red return. Command triggers narrow cone microwave or electro-pulse energy at Pigeon. Hope Pidgeon pilot have rapid darkening welding helmet or may get quick sun-tan. Russia has experimented for many years with EMP weapons [2].

    Grisha thinks the Pigeon is harder to fry than Super Hornet, but new Sukhoi-35 have more performance, more missile shots, more missile self guidance head types and more fuel. So, with good tactics, the Sukhoi kills the JSF, not every time, just most times.

    Final word, the new Raptorski come very soon before 2017. Pigeon best stay home unless escorted by bigger brother.

  8. @ balistic

    Astia de ii citezi tu sunt niste australieni, e unu acolo care vrea neaparat ca Australia sa ia F-22. Asa ca bate campii cu gratie (mai mult sau mai putin, depinde de subiect, dar ii bate) despre ce varza sunt toate avioanele „vestice” in fata Suhoaielor rusesti si cum doar F-22, cu mare greutate si asta, ar fi capabil sa faca fata cat de cat.
    Eu unul as lua cu un pumn de sare tot ce scrie pe site-ul ala. Si mie imi place cum arata si cum zboara Su-35 dar sa nu cadem in extreme

    Cat despre F-35, dupa cum am considerat articolul despre Rafale ca o exagerare a capacitatilor lui, il consider pe asta ca o subestimare a lui F-35.

    Din ce am citit, plafonul de zbor de ex e cam pe acolo cu Su-35 si EF (peste Rafale), iar senzorii in infrarosu a lui F-35 ofera o acoperire de 360 de grade in jurul avionului spre deosebire de alte avioane, si sunt suficient de performanti incat sa descopere lansari de rachete balistice de la peste 1300 km (cred ca sunt mai buni sau cel putin la fel de buni cu cei rusesti sau de pe EF sau Rafale).
    Toate informatiile sunt integrate pe vizorul castii, practic pilotul „vede” in casca totul in jur, ca si cum ar privi prin avion si poate dirija rachete in orice directie.

    F-35 are teoretic o manevrabilitate egala cu F-16, iar viteza din cate am inteles (peste 1,6 mach, nu mult sub Rafale care are 1,8 mach) e limitata de pastrarea caracteristicilor stealth de fapt.

    Cu alte cuvinte F-35 poate detecta pasiv orice alt avion folosind senzorii in infrarosu sau la nevoie radarul AESA, si poate dirija rachete AA in orice directie, iar pentru lupta WVR nu e chiar atat de neputincios cum s-ar crede, nici chiar intr-un dogfight cu tunul de bord (manevrabilitate de F-16 nu e rau deloc, iar in WVR viteza e oricum redusa, in marja de viteze a lui F-35).

    Si eu zic insa ca nu e totusi avionul care se astepta la inceput si ca un avion de gen 4 sau 4,5 e cel putin la fel de bun in lupta de aproape si in unele conditii si in BVR sau ca multirol. Nu cred insa ca e nici atat de slab pe cat se spune

    • Matale excluzi din start la fel ca toti proamericanii situl ausairpower pentru ca spuen adevaruri dureroase pe care le si probeaza cu argumente solide,oamenii de acolo au probat cu argumente tot ceea ce spun ei,americanii o tin in gura mare cu tehnologia lor superioara fara sa dea dovezi,pentru ei dovezi reprezinta aviaonele doborate in razboaie cu tari din lumea a 3a unde aveau superioritate absoulta de 10 la 1

      • @balistic
        Nu exclud din start, asa am mai citit si eu ce spun unii si altii despre el (australian).
        Cat despre argumente solide, pai ce stiu oamenii aia de fapt despre capacitatile reale ale lui F-22 sau F-35 sau Pak Fa sau chiar Su-30 sau 35?
        Si daca tehnologia americanilor a fost testata in ultimul timp doar impotriva unor tari din lumea a 3-a, aia ruseasca impotriva cui a fost testata?
        Pe ce se bazeaza cand spun ca e mai buna, pe declaratiile biroului de relatii publice ale companiei producatoare hehe? Asta fiind valabil si la americani sau europeni, doar ca aici americanii au ceva mai multa greutate dat fiind ca tehnica lor e cea mai testata pana in prezent.

        Si eu cred ca F-35 nu e avionul care se astepta sa fie, dar nici nu cred ca e atat de praf pe cat spune concurenta ca e, mai ales la ce competitie e pentru vanzari si desigur la cum vor sa-si prezinte si diverse armate tehnica din dotare

        • @radu2 „Pe ce se bazeaza cand spun ca e mai buna, pe declaratiile biroului de relatii publice ale companiei producatoare hehe? ”

          Pai tocmai ca nu, cel putin din propriile lor declaratii de pe site:

          The policy of putting the ground truth ahead of what many potential sources of research and operational funding might like to see has had one undesirable consequence, which is that all research, publication, and other reform and public education activities undertaken by Air Power Australia have had to be funded through the generosity of its founders and contributors, none of whom have been directly or indirectly remunerated for their time and effort, or the large volume of copyrighted materials posted on the website.

          Unlike many organisations in the defence sector, including many government entities, Air Power Australia does not and will not trade away the truth in exchange for funding.

          In mod sigur printre cei care contribuie acolo se afla tehnicieni si piloti militari.

          • @floryyn
            Or fi si piloti cum zici tu, dar care dintre ei a zburat pe Su-30 sau Su-35 si care a zburat pe F-22 sau F-35 pentru a vedea diferenta? Australienii din cate stiu au doar F-18 ca cel mai modern aparat.
            Plus de asta, din cate am inteles eu omu ala vrea neaparat ca Australia sa ia F-22 (lucru de admirat dealtfel) si nu cred ca unii piloti de acolo nu ar zice nu.

            Eu nu zic ca nu are niciodata dreptate (Su-35 de ex e intr-adevar un avion exceptional si imi place si mie foarte mult, si cum arata si cum zboara), doar ca de multe ori exagereaza sau cade in extreme pentru a-si sustine pct de vedere.

            Si eu, mai ales dupa ce m-a starnit Marius Z cu F-20 sau F-18 L am tot sustinut ca ce bine ar fi sa luam avioanele astea, licente pentru ele etc. Sau pentru F-16 XL.
            Atata doar ca eu sunt un amator anonim si fara nicio putere de decizie si nu am nici site

    • Vad ca s-a ignorat o problema pe care, eu unul, o consider foarte serioasa. F-35 nu poate cara decat 4 rachete aer-aer in calele interne. Deci numarul de lansari in configuratie stealth este foarte mic comparativ cu F-22 care cara in calele interne 8 rachete aer-aer(deci dublu fata de F-35). Nu stiu cat loc pentru armament se afla in calele lui PAK-FA, dar uitandu-ma la traditia rusilor de a lansa perechi de rachete cu sisteme de cautare diferite spre aceeasi tinta, inclin sa cred ca PAK-FA ar trebui sa care tot vreo 8 si el. A monta rachete aer-aer pe pilonii externi dauneaza grav semnaturii radar a avionului. Cala aia stealth carata extern de F/A-18 Silent Hornet e ok pentru avioane din aceeasi categorie (F-15 Silent Eagle, Eurofighter), dar nu e solutia optima pentru un avion din categoria VLO (mai ales in conditiile in care radarele rusesti si chinezesti au evoluat mult de la nivelul unde erau cand a fost proiectat F-35 cu al sau (actualmente) sub-optim RCS. X-35 a avut un RCS mai bun decat F-35 pentru ca avea o configuratie mult mai simpla si straight-forward. Totul s-a stricat de cand s-au apucat sa agate de el fel si fel de acareturi. Le-au dres, le-au „ingropat” cat de bine in avion, le-au construit in fatete ca la F-117(ma refer la forma IRST-ului) dar cu toate astea „ze demegi hez bin don”. Tre sa fii naiv sa crezi ca F-35 are semnatura radar la fel de buna ca X-35.

      • Dan Banan
        Corect, dar si despre Su-50 de ex se spune ca cel mai probabil cara 4+2 rachete in interior, deci e doar cu putin peste F-35 si sub F-22 (care duce 6+2), avantajul rusilor putand fi ca duce rachete mai mari cu raza mai lunga de actiune (in caz ca si pot descoperi tinta de la distantele alea si o pot lovi).

        Iar la final, eu cred ca F-35 e totusi mai „stealth” decat celelalte avioane de lupta (chiar si decat Pak Fa, exceptand insa F-22) ceea ce e totusi un vanataj

        Repet, mie nu imi place ca avion dar nu m-am putut abtine cand am vazut ce spun unii (exagerari care sar in ochi hehe) despre alte avioane (EF, Rafale, Suhoi).

        Dintre avioanele americane (pentru ca imi plac si unele rusesti sau frantuzesti) imi plac F-20, F-18L, YF-23, F-16 XL (cam toate nu au intrat in productie) dar nici nu cad in extreme chiar daca nu imi place un avion sau altul

    • degeaba explici cuiva care vede doar ce vrea el
      se explicau mai demult caracteristici aerodinamice plecand de la aria frontala
      un opel insignia e mult mai aerodinamic decat un opel senator din anul n
      si e mult mai mare in sectiune frontala
      orice apendice aerodinamic ,prezent pe gen 4 dauneaza
      dar ,in fine ,in formula 1 sunt sute de ingineri top class implicati ,care studiaza aerodinamica monoposturilor pe aceleasi coordonate,( limitari date de regulament ,nu ca la avioane)ca si omologii lor si in aceeasi gama de viteze etc
      dar ,la sfarsit de an toti asteapta cu limba scoasa ,dupa ce au speculat un an in prealabil ,cum a reusit adrian newey sa „lipeasca” fileurile de aer de caroserie si sa le canalizeze intr-o directie ,folosind aerul angrenat de gazele de esapament
      si ,acum ma intreb ,…cum oare caramida aia zburatoare(f 35) care are cel mai puternic turbofan(care are turbina „aia rece” la intrare ,de angreneaza flux suplimentar fata de un turbureactor)poate fi la fel de manevrabil ca un mig 21
      si ma mai intreb daca un mig 21 cu o casca dash(limitata),poate duce lupta cu un f 16 ,de ce f 35 nu o poate face

    • „suficient de performanti incat sa descopere lansari de rachete balistice de la peste 1300 km (cred ca sunt mai buni sau cel putin la fel de buni cu cei rusesti sau de pe EF sau Rafale).”

      Ai citit articolul, macar? In primul rand nu erau 1300km, cu 800km in al doilea rand cad de greu ar trebui sa fie sa ndectezi o diferneta de temperatura de 3000 de grade. Cam asta e temperatura jetului la un motor racheta cu combustibil solid.
      Asa cum spune si articolul in acelasi conditii Eurofighter-ul a detectat Venusul o diferenta de doar 700 de grade la cateva miilioane de kilometrii.
      In plus IRST F-35 nu este conceput pentru detectie aeriana ci pentru detectie la sol si functioneaza pe o alta lungime de unda fata de IRST-urile clasice care-i permite o rezolutie f buna la sol dar execrabila in aer.

      • Am citit altundeva despre distanta de detectie, nu in articol
        Cat despre Venus, pai asta o detectez si eu cu ochiu liber, ca e mai luminoasa decat alte stele hehe.

        Iar daca un avion detecteaza o racheta (balistica ce e drept) de la 1000 km (sa ne intalnim la mijloc cu sursele) sunt sigur ca poate detecta si un avion inamic de la 100 km.

        Oricum astea sunt date oferite de producatorii care isi lauda marfa, pe o piata in care concurenta e accerba.
        Care o fi mai performant ca senzori, e greu de stiut din afara. Dar am inteles ca F-35 are „acoperire” de 360 de grade deci e clar ca nu e vorba doar de detectie la sol.
        Plus totul e integrat, detectie, senzori, rachete, solutii de tragere, toate apar pe vizorul castii si nu e nevoie de mai multe ecrane, butoane si calcule.

        Asta nu inseamna ca EF de ex nu e mai bun ca performante de zbor, evident

        • Te asigur ca si lansarea rachetei balistice pe timp de noaptea ai putea sa o vezi de la 1000 km pe timp de noapte daca ti-ar permite curbura pamantului. Nu era vorba de faptul ca pilotul Typhoon-ului a vazut cu ochiul liber venusul. Ci ca IRST-ul avea rezolutia atat de buna incat sa detecteze caldura planetei Venus.

          „Iar daca un avion detecteaza o racheta (balistica ce e drept) de la 1000 km (sa ne intalnim la mijloc cu sursele) sunt sigur ca poate detecta si un avion inamic de la 100 km.”

          Ce faci frate negociezi? Uite las de la mine 300 km daca lasi de la tine 90. In fizica nu merge asa. Faptul ca poti detecta, nu urmari, o diferenta de temperatura de 3000 de grade nu garanteaza ca poti urmari un avion de la 100km. Faptul ca asta este tot ce s-a publicat referior la raza de detectie pentru EOTS-ul si DASul F-35 indica ca s-ar putea ca pentru lupta aeriana razele de detectie sa iasa mult inferioare cu ale competitorilor, si asta pentru ca cele doua sisteme nu au fost concepute pentru lupta aeriana ci pentru detectarea si angajarea tintelor de la sol (EOTS-ul) si detectia pasiva a rachetelor (DAS-ul).
          Ceea ce lumea nu pricepe legat de senzorii lui F-35 este ca sunt optimizati pentru atac la sol. Da EOTS combina functile de IRST si FLIR dar este facut sa foloseasca functia IRST pentru a detecta vehicule la sol de la 10 km si FLIR penru a permite atacarea acelor vehicule de la aceiasi distanta cu arme inteligente.
          DAS-ul are acoperire de 360 de grade pentru ca este conceput sa detecteze rachete care ataca avionul. Pe de alta parte din acesta cauza nu are rezolutia necesara detectarii unui avion, o racheta care zboara cu de la Mach 2 la Mach 4 este mult mai usor de detectat decat un avion chiar si supersonic, cantitate de caldura generata relativ la dimensiuni este mult mai mare. In plus sezorii DAS sunt mult prea mici ca sa asigure rezolutie la distanta (si la fel si EOTS-ul).
          Vedeti voi IRST-ul este practic un telescop ce functioneaza in infrarosu. Cu cat vrei sa vezi mai departe cu atat trebuie sa ai ori o lentila mai mare ori mai multe lentile (deci o lungime mai mare). Poti astfel estima grosier cat de bine vad la distanta diversele IRST-uri dupa cat de mari sunt. Pirate-ul, IRST-ul de pe Gripen NG, OSF de pe Rafale, IRST-urile de pe Su-27 toate au lentila dubla fata de ce poate incapea in EOTS (cel putin din ce am putut vedea pe site-ul Lockheed) si de vreo 10 ori mai mare decat lentilele DAS-ului. Astea insemana o rezolutie la distanta mare mult mai buna si implicit o raza mai mare de detectie.

          • pai ,f 35 a descoperit ceva ptr care a fost proiectat sa descopere la o distanta de peste 800 km ,adica de pe la deveselu la constanta,sau de la kogalniceanu la baza navala rusa din ucraina peste,….
            acum cu senzorul typhoonului care „descopera” planeta venus ,…da-mi voie sa-ti aduc argument pe aceleasi coordonate ca noi aveam cea mai buna racheta ,cu ceel mai tare senzor ir ,….strela ,care o si lua dupa el ,adica dupa soare ,…la ce distanta il descoperea si urmarea???
            acum daca f 35 descopera o racheta balistica de la 800 km ,eu tind sa cred ca descopera si una aer-aer si sol aer de la distante optime ptr a „decide”
            acum spui chestia cu luneta ,marimea etc
            marimea conteaza …,cum ar spune femeile ,dar in altceva
            am mai vorbit despre sistemele pasive si active
            eu din ce vad pe net ,cum am vazut in clipuri rezolutia extraordinara a camerei termale de pe tigre ,in comparatie cu cea de pe apache, vad ca sistemul eots de pe f 35 combina imaginile termice(camera termala)cu cele ,probabil de la o camera cu intensificare de imagine(optica),folosind softul ptr a detecta vehicule (ala care urmareste vehicule de dimensiune tipica,discrimineaza si selecteaza intre ele ,aparte de selectarea pilotului)
            se vede ca au o rezolutie extraordinara,…de pe net,cine stie real
            acum uun intensificator de imagine” vede” prin ceata ,conditii atmosferice etc,fiind impiedicat de unele obstacole fizice ,de a descoperi precum o camera termala(a mai fost pus pe aici)
            dar la fel o camera termala ,e „alterata de aceleasi conditii meteo
            deci
            acum ,tu spui ca ar fi precum o luneta ,chestia aia
            daca ar fi precum o luneta meecanismul ce o misca s-ar zapaci de la cata miscare trebuie sa faca ptr a acoperi un sector de descoperire decent la o distanta decenta ,sector ce ar creste proportional cu cat distanta de descoperire se mareste
            eu cred ca e mai mult ca un far,unde lentila reflectoare capteaza radiatia pe un sector circular de undeva la 30-60 de grade si miscarea mecanica e asigurata ptr urmarire(si descoperire)si o reflecta in senzorul propriu zis,…de acolo e procesata etc
            numai ca o camera termala ,oricat de evoluata ar fi daca nu e combinata cu una „normala” ptr a comproba…nu e acelasi lucru
            ce rezolutie ii trebuie????
            aumentarile optice sunt bune ptr ca nu „iti mananca din pixeli”,adica daca eu cu camera mea pot face o poza folosind zoom optic fara a folosi zoom digital pot scoate pozele in formatul cel mai mare ,la rezolutie maxima,cu cat folosesc zoom-ul digital cu atat scad dimensiunea si rezolutia ,…dar daca am mai multi megapixeli compensez(adica ,fara a fi expert daca am 3 zoom optic ,3 digital si 5 megapixel, poate fi egal cu 2 zoom optic 5 digital si 7-9 megapixeli)
            dar sa nu dezbatem din astea degeaba
            afirmi ca das-ul e un sistem avertizare aproximare rachete mai evoluat ,sustinand cu tarie asta ,cand producatorul spune ca descopera avioane si lansari de la sol etc,aparte de ca le descopera le localizeaza si urmareste???
            dupa aia ca sunt setati pe a descoperi game ir diferite etc
            sa inteleg ca un senzor optimizat ptr a descoperi radiatia termala a unui vehicol ,nu poate fi optimizat ptr a descoperi radiatia emisa de o racheta ,avion
            e diferenta mare si iti dau dreptate ,numai ca nu foloseste unul singur ci o gama intreaga si ii foloseste conjugat(explica-mi fuziunea senzoriala acum)

  9. P.S.
    Doar F-35 A are o manevrabilitate teoretic egala cu cea a lui F-16.

  10. Adevarul este ca F35 este un avion de suprematie aeriana in lupte cu tarile din lumea a 3a,intr-adevar cand ai superioritate de 10 la 1 logistica infinit superioara iar la mansa avioanelor adverse sunt niste barbosi care urla allahu akbar,cand te intalnesti cu un adversar pe masura lucruri pot sta probabil altfel,faptul ca avioanele asa zis stealth pot fi detectate o confirma detectia f117 din Yugoslavia,stiu,stiu povestea de PR a americanilor ca nu stiu ce spion le-a zis ruta,ca au vazut cu ochiu f117 si au tras cu prastia in el,adevarul e altul pentru a putea ghida racheta inspre F117 un radar trebuia sa il detecteze,daca un p18 pe lamp a reusiti sunt sigur ca noile radare vostok,nebo gamma-de,mult superioare unui p 18 pot detecta orice avion asa zis stealth inclusiv f22.Daca vreti sa studiati niste lupte in care americanii sa intalneasca un advarsar pe masura studiati luptele aeriene din Corea unde pilotii sovietici au cam maturat cu americanii avand cei mai multi asi

  11. Iata ce spune unul din co designerii avioanului f16

    http://www.youtube.com/watch?v=Z_vXqtCkVy8

    • Vezi tu singura problema este ca Pierre Sprey nu a fost niciodata unul dintre „co designerii” F-16. Pierre Sprey a fost un angajat civil al Pentagonului care a dezvoltat niste cerinte tehnice bazate pe un numar de studii tehnice facute de altii si care au stat la baza programului Lightweight Fighter care a devenit mai tarziu F-16. F-16 a fost conceput de o echipa de ingineri ai General Dynamics , iar Pierre Sprey a fost pentru o perioada critica de timp responsabil cu supraveghrea din punct de vedere tehnic al programului. Daca este sa ne luam dupa omul asta orice altceva ce a fost conceput in afara de F-16 si A-10, chit ca a fost conceput de americani, de europeni sau de rusi, nu este nimic mai mult decat un „flying turd.” Cred ca omul asta ar avea un soc daca ar vedea cum arata un F-16 contemporan…cred ca si pe asta l-ar incadra la categoria de „flying turd.”

      • @Alex

        Daca esti Alex USMC am si eu o intrebare:
        Ca Marine, care ati avut o lunga traditie de CAS, ce ai prefera sa vina cand faci o cerere de CAS: un AV-8 sau F-35B?

        • Asta depinde de ce vrei. Daca vrei “gun runs,” trebuie sa te bazezi pe ceva care are abilitatea sa zboare “low and slow” (plafon undeva pe la 200 de picioare si viteza in jur de 250 de noduri). Fast movers gen F-16, F-15, etc. evident ca or sa aiba dificultate cu asa ceva. Pentru acest fel de CAS oricum iti trebuie multa experienta pe care un JTAC (joint terminal attack controller) nu prea o are si unde trebuie sa iei tot felul de masuri sa-ti identifici pozitia proprie, si sa fii in contact permanent cu pilotul pentru a determina ruta de “ingress” si “egress” si sa evaluezi corect resultatele. Asta este o slujba pentru un FAC (forward air controller) care cu exceptia USAF FAC sunt toti piloti. Pentru restul dintre noi asta nu face vreo mare difrenta pentru ca cel putin pentru mine CAS a insemnat lovirea tintei cu munitii de precizie care de obicei erau eliberate de la altitudini in exces de 30.000 de picioare. Cu elicopetele este putin diferit, dar protoculul este in mare parte similar cu cel folosit pentru gun runs. Platforma conteaza foarte putin, iar tu ca JTAC sau ma rog cineva care vrea CAS nu prea ai cum sa alegi…totul depinde de ce este disponibil la vremea respectiva si ce iti inainteaza un FAC ca sa te suporte.

      • @Alex
        Pai nu era F-16 la inceput un vanator usor si cat mai manevrabil, si nu a juns acum un „multirol”, un fel de „bomb truck” mai degraba?
        Cam e o diferenta intr-adevar.
        De aia cica variantele mai vechi (pana in bl 30 parca) sunt considerate mai bune ca avioane de vanatoare pentru ca sunt mai agile si mai usoare, iar cele mai noi sunt ceva mai greoaie si „adaptate” ceva mai mult pentru atac la sol

        Mie imi pare destul de logic ca F-16 sa ramana mai mult un vanator si A-10 sa-si vada de atacul la sol. Stiu, costurile cu prea multe tipuri de avioane sunt mari, dar nici sa inghesui prea multe capacitati pe un model pentru a-l face bun la toate nu merge intotdeauna, de asta a si iesti F-35 un semi-esec (cel putin pana acum, de la costuri la capacitati)

        • Asta este la mintea cocosului ultimile variante ale F-16 sunt cu aproximativ 5 tone mai grele decat variantele initiale, iar putera motorealor evident ca nu a tinut pasul cu cresterea greutatii si de aici si provenienta simtitoare a unei scaderi a manevrabilitatii.

          • Deci, cel putin teoretic, ale noastre F-16 A/B MLU sunt mai agile decat C/D – urile. Iar daca le-ar schimba si motoarele cu unele ceva mai puternice, ca sa nu vorbesc de avionica, ar fi adevarati „cai pursange”.
            Asta ca sa vedem si partea plina a paharului pentru aceasta achizitie atat de reusita de avioane la mana a 3-a…

  12. Da @Alex, dar ce a spus vis-a-vis de radarele cu lungime de unda mare este perfect adevarat fie ca place sau nu pro-meriganilor. Orice radar din WWII ar detecta oricare dintre F-117, F-22, F-35 sau B-2. Daca ai ascultat cu atentie ce a spus in clip ai auzit ca singura forma relativ VLO pentru un astfel de radar este cea a lui B-2, dar pentru ca acest lucru sa fie eficient ar trebui sa fie de dimensiunile unui interceptor.

    Ironic, dar asta ma duce cu gandul la „bunicul” lui B-2 care nu a fost gandit si realizat de merigani ci de inginerii germani in WWII. De altfel orice teste au fost facute pe configuratia lui Horten Ho-229 au aratat ca a fost foarte bine gandit, chiar mai bine gandit decat „nepoteii” sai moderni. Singurul care s-ar fi ridicat destul de bine la inaltimea predecesorului sau „nazist” (fratii Horten au fost nazisti de conjunctura asa cum au fost comunisti de conjunctura 4 000 000 de romani) ar fi trebuit sa fie A-12 Avenger II, DACA programul sau ar fi fost dus pana la capat corect si responsabil. Nu s-a intamplat asa. De ce ? E greu de gasit adevarata cauza de catre noi astia din Romanica. Nici nu cred ca este insa important. Ca de obicei solutii tehnologice bune pot fi reevaluate atunci cand nivelul tehnologic si vointa cuiva permit o reconsiderare si o punere in practica.

    Deci … Cum ar arata un caiet de sarcini realist pentru un avion de lupta care sa intre in dotarea aviatiei militare romane ? Pardon … Nu exista cu adevarat nici macar o strategie reala de aparare a teritoriului romanesc. Uitasem ! …

    • Wow deci un radar de gen Freia sau un Home Chain nu are avea dificultate detectand un low observable modern? Problema este ca radarele care opereaza in spectrul VHF si UHF iti ofera posibilitatea de a observa dar nu si de urmari…au mari dificultati in a furniza altitudine, viteza, azimuth, etc. Metode moderne de procesare a semnalului sunt o importanta contra masura stealth, dar asta nu inseamna ca ele singure sunt raspunsul la asa ceva. Nu prea vad o mare piata in curs de dezvoltare pentru radare de genul Freia, Home Chain sau Wurtzburg. Radare morderne in spectrul VHF si UHF sunt cu totul o alta mancare de cartofi.
      Lasa-i in pace pe bunicul si strabunicul lui B-2. Aia la Northrop au avut si au la dispozitia lor resurse si capabilitati mult mai avansate si poti fi sigur ca s-au bazat pe studiile si conceptiile fratilor Hortel la fel de putin cum s-au bazat pe munca lui Jack Northrop cu YB-49 care reprezinta B-2 in spririt si nimic mai mult. Iar daca l-ai fi intrebat pe Jack Norhtrop despre fratii Horten probabil ca ti-ar fi raspuns cu cu o intrebare: Who in the world are the Horten brothers?

  13. Astazi, agentia Yonhap anunta decizia extrem de probabila a Coreei de Sud de a cumpara F-35 FARA DESCHIDEREA UNEI NOI LICITATII !!
    http://english.yonhapnews.co.kr/national/2013/11/20/52/0301000000AEN20131120010451315F.html

    Telenovela „Legendele multirolului” se pare ca se apropie de final 🙂

  14. Stratul Ram:…
    Nu stiu ce este stratul Ram, dar dielectricii nu prea sunt din carbon. Cel mai cunoscut dielectric folosit in absorbtii de campuri electrice este un feroelectric (o mica parte din clasa dielectricilor) : titanatul de bariu. In prezenta unui camp electric se produce o polarizare electrica care consuma din energia campului electric. Feritele: toate sunt oxizi ai fierului dopate cun un alt material (mangan de exemplu) si sunt feromagnetice. In prezenta unui camp magnetic se produce o magnetizare a materialului care va consuma din campul magnetic. Feroelectricii si feromagneticii pot fi folositi cu succes la materiale absorbante de radiatii electromagnetice; transforma radiatia electromagnetica de diverse frecvente in radiatie calorica (caldura) sau daca vrei le schimba frecventa in frecventa infrarosie. Americanii folosesc reflexia pe interfete multiple. Sunt straturi prelucrate la nivel nano sub forma de tuburi sau structuri piramidale, de obicei din carbon. O unda radar se va imprastia in toate directiile prin ciocnirea cu un asemenea strat si nu va fi reflectata inapoi spre radar. Mai ajunge ea inapoi dar cu o putere foarte mica. In ceea ce priveste scuturile prin absorbtie ele sunt bune la unde radio, le absorb aproape in intregime dar produc infrarosu buluc. Oricum o dai la intors nu prea exista stealth pe toate lungimile de unda ce se pot folosi ca radar.

    • Mai exista modalitati de a obtine caracteristici stealth pentru un avion. De pilda sistemul SPECTRA instalat pe Dassault Rafale este bun pentru a combate radarele VLF de tip vechi despre care se vorbea in articol si care pot, in anumite conditii, sa deteteze avioanele stealth.
      B-2 ul american se pare ca detine si o metoda activa de a reduce semnatura radar, folosita doar cand este aproape de radarele inamice.
      Exista si alte tehnici stealth aflate in stadiu de cercetare, cum ar fi folosirea unor straturi de plasma in jurul avionului. Rusii sunt foarte activi pe domeniul plasma stealth si poate vom vedea astfel de instalatii pe viitoarele lor avioane de lupta.

  15. Un F-35 dispune de niste atuuri formidabile fata de alte avioane similare. In primul rand are instalat radarul APG-81 AESA, unul dintre cele mai performante radare exsitente. Acesta poate fi folosit in mod LPI (low probability of intercept) si LPD (low probability of detection). Radarul isi poate focusa energia intr-un singur fascicul si va putea fi folosit ca arma pentru a distruge senzorii, radarele sau chiar rachetele inamice. Mai mult, va putea sa lanseze atacuri cibernetice, de pilda sa introduca date false in retelele de comunicatii ale oponentilor.
    Sistemul defensiv AN/ASQ-239 Barracuda este mai performant dect versiunea AN/ALR-94 EW instalata pe F-22.

    F-35 dispune de sistemul de tintire AN/AAQ-40, care joaca si rolul de IRST, putand sa detecteze pasiv amenintarile aeriene (avioane si rachete). Mai mult, Northrop lucreaza acum la un sistem laser defensiv care sa devieze rachetele ghidate prin infrarosii (Israelienii au deja ceva asemenator, MUSIC si C-MUSIC dar probabil ca sunt mai putin performante). Pe viitor americanii se gandesc chiar sa monteze un tun laser pe F-35 in locul celui cu proiectile.

    Cine crede ca luptele aeriene se vor decide ca in anii ’60 doar prin viteza si manevrabilitate se insala amarnic. Americanii nu sunt deloc niste prosti cand e vorba de arme, iar ei decid deja dupa ce reguli se vor juca razboaiele viitoare. Rusii si chinezii nu fac decat sa urmeze trendul deja stabilit.
    Articolul de pe defenseissues nu face decat sa reflecte o gandire invechita, bazata pe razboaie duse cu 20-50 de ani in urma.
    Era mai bun un articol in care sa fie prezentata amanuntit toata suita electronica instalata pe F-35 decat tot felul de comparatii ridicole cu avioane vechi.

  16. Interesanta postare. Felicitari.

  17. Nu stie inca nimeni cate rachete poate sa care intern un PAK-FA. Stiu ca se fac estimari, estimarea mea era bazata pe bine stiuta traditie a rusilor de a lansa rachete in perechi, cu sisteme de cautare diferite, ca sa complice contramasurile tintei. Ori daca vrei sa lansezi asa, trebuie sa cari ceva mai multe rachete. Am zis 8 pentru 4 asemenea lansari ca un minim. La cat de mare este PAK-FA si la cat de mari sunt calele lui relativ la dimensiunea avionului, ma astept sa poata cara macar 8 intern. Aici conteaza si racheta pe care vrei sa o integrezi. Meteor e o racheta compacta, la fel si R-77, nu la fel sta situatia pentru AMRAAM, R-77PD (aia cu raza mai lunga) sau R37 (aia cu raza foarte lunga). Ramane de vazut. Eu tot am impresia ca F-35 a fost construit ca sa fie un fel de F-117 cu capacitati aer-aer.

  18. Si pentru ca trebuie readus in actualitate pentru memoriile scurte care nu inteleg ca istoria se repeta in multe cazuri si in multe feluri. Se pare ca e tipic pentru romanii care pleaca (spre est sau spre vest depinde incotro bate vantul istoriei) sa se imbolnaveasca fie de „kremlinita” fie de „meriganita” si sa uite sa recunoasca pe cei care au reusit dintai sa faca ceva.

    Deci domnule @Alex … Priveste !…

    https://www.youtube.com/watch?v=NaJzKjtjZnY

    Si ca sa iti reimprospatezi memoria brusc lovita de uitare fa-ti timp cand revii in Romanica printr-un concediu sa treci pe la Muzeul Aviatiei ca sa vorbesti cu custodele lui. Poate primesti aceeasi tratatie pe care a primit-o o delegatie militara merigana cand s-a laudat cu prostia din dotare. Amanuntele poate le primesti de la respectivul custode daca esti cu(-)minte.

    Problema este ca in general un radar nu actioneaza singuratic ca o „damoazela” pe centura. Asa cum un semnal radio poate fi „triangulat” de cateva statii de ascultare care actioneaza conjugat cred ca si in cazul unor radare cu lungime mare de unda avem acelasi fenomen. Un avion „stealth” (de fapt Very Low Radar Observable ar fi mai bine sa-i spunem aka VLRO) nu emite prea mult. Reflexia pe care o realizeaza este destul de imprastiata, dar important nu este sa receptionezi acolo de unde vine un semnal radio. Peste toate intervine factorul uman foarte important dupa cum a fost demonstrat de atatea ori si pe acest site. Descoperirea unei tinte aeriene se poate face foarte usor cu un radar de frecventa joasa, iar incadrarea ei se poate face si cu un lidar chiar mult mai precis. Cu ajutorul factorului uman bine antrenat si instruit se cam duc atu-urile VLRO.

    Stiu ca meriganii nu au avut experienta in dogfight. Ei au mers chiar si in WWII pe putere de foc, viteza si numar. Cand a fost vorba de dogfight si-au cam luat-o inclusiv de la romani si intr-un mod foarte dur. M-as mira ca un F-35 este capabil sa faca fata, dar asta e doar parerea mea personala si subiectiva.

    Un avion de lupta pentru RoAF din punctul meu de vedere ar trebui sa fie cu decolare cat mai scurta, capabil sa decoleze si sa aterizeze chiar si pe macadam nivelat, sa prinda pana in 2 M la nevoie, sa poata sa stea in ploaie, ninsoare etc., sa poata fi pregatit de lupta in maxim o ora, sa fie modular astfel incat componentele avariate sa poata fi inlocuite si reparate ulterior intr-un atelier mobil, sa fie manevrabil, sa aiba putere de foc, o autonomie decenta care sa-i permita sa sustina cateva lupte, capabilitate pentru a serie de misiuni secundar si auxiliare in afara misiunilor principale pentru care a fost cu precadere proiectat etc.

    Astept sa inlocuiti si sa extindeti gama de necesitati din caietul de sarcini.

    • Lasa relicvele tehnologice din WWII acolo unde este locul lor: in muzee. Inca o data nici chestia asta nu are nimic de a face cu B2 si in special tehnologia „stealth.” Factor uman ca factor uman, dar iti trebuie si ceva tehnologie, iar radarele de „low bandwidht” de astazi au foarte putin in comun cu relicvele din WWII, iar contra masurile impotriva lor sunt bine stiute.

      Faptul ca americanii au suferit pierderi semnificative in angajamentul deaspura Ploiestiului in 10 Iunie 1944 nu inseamna ca nu isi stiau profesia…se intipla si pe la case mari. Dar sa faci o afirmatie care ii face pe toti novici si neofiti este o aberatie cand aviatori precum Thatch, Speig, Olds, Chenault si multi altii au contribuit la fel de mult ca un Immelman, Molders sau Bolke. Nu ma pricep la chestii de genul asta, dar daca tot va place sa va holbati pe Wikipedia si You Tube incearca Great Marinas Turkey Shoot, daca vrei sa vezi ce a insemnat la vreamea respectiva indemanare aviatica americana.

    • Dar radarele astea de frecventa joasa nu pot fi lovite anticipat? tinanad cont si de dimensiunea lor? chiar si pentru cele mobile exista decoy, drone, etc. pentru localizare. Cat despre atac…
      Nu imi pot imagina cum „muricanii” astia amarati au lasere si tunuri electromagnetice FUNCTIONALE dar nu s-au gandit cum sa beleasca niste radare cat o centrala nucleara. Ba le spune paznicul de la muzeul militar dintr-o tara est europeana cum au sa le doboare rusii pasarile.
      Le plang de mila nu alta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *