PWS MK116
Lunga dezbatere referitoare la cel bun sistem de incarcare automata a unei arme de asalt, purtata intre adeptii sistemului cu imprumut direct de gaze si cei ai sistemului cu piston, se pare ca a ajuns la final.
De o perioada de timp, moda pe piata americana a platformelor AR-15 modificate este de a adapta un sistem cu piston in locul celui clasic, direct, avantajul principal fiind o intretinere mai usoara a armei, componentele interne nefiind supuse “tratamentului” cu reziduuri care a adus faima lipsei de fiabilitate a M16. In majoritatea cazurilor este vorba de un transplant mai mult sau mai putin modificat al mecanismului de la AR-18, arma conceputa tot de creatorul AR-15, Eugene Stoner, in incercarea de a remedia problemele de fiabilitate (si de cost) ale acesteia din urma. Din pacate AR-18 a venit prea tarziu pentru a mai influenta M16 si AR-18, desi un succes tehnic incontestabil, a fost mai degraba un esec in vanzari.
Desi initial nu a avut succes in SUA, conceptia tehnica a AR-18 sta la baza majoritatii armelor de asalt occidentale moderne, exceptiile notabile fiind, bineinteles, M16/4 si FAMAS. Acum Stoner este razbunat, AR-18 facandu-si aparitia si pe piata SUA, in principal prin conversii ale AR-15.
Semnalul ca fenomenul nu este intamplator a fost dat de adoptarea de catre unitati speciale americane in locul carabinelor M4 a unei arme bazate pe AR-18, produsa de Heckler&Koch, HK416.
Mecanismul mostenit de HK416 de la AR-18, prin descendenta G36 si XM8, foloseste un sistem cu piston “scurt”: o tija-piston este impinsa inapoi de gazele de ardere pe o distanta de cativa milimetri, lovind port-inchizatorul si imprimandu-i acestuia miscarea spre inapoi. Gazele de ardere nu mai patrund in interiorul cutiei mecanismelor si nu mai “imbraca” inchizatorul rotativ intr-un strat de reziduuri, saltul de fiabilitate fiind notabil si atragand interesul altor ramuri ale fortelor armate americane.
Port-inchizator si piston HK416 – Sursa: defensereview.com
USMC evalueaza si ei o varianta a HK416, numita M27 Infantry Automatic Rifle, urmand sa fie distribuita intr-un rol similar RPK-ului sovietic, diferenta fiind calibrul de 5.56mm. US Army a evitat pana acum adoptarea ei, probabil pe considerentul pretului, desi in urma testelor s-a constat o imbunatatire a fiabilitatii fata de modelul de baza M4.
Intre timp HK416 a fost adoptata de alti utilizatori, cum ar fi Norvegia si Franta, deocamdata doar pentru unitati speciale dar este contat cu sanse mari de inlocui FAMAS-ul.
Noul star HK416 – Sursa: hk-usa.com
S-ar parea deci ca HK416 este un hibrid acceptabil intre precizia caracteristica platformei AR-15 si fiabilitatea similara AK-47 care foloseste un alt sistem bazat pe pistonul (“lung”) actionat prin imprumut de gaze. Diferenta consta in faptul ca la AK-47 tija-piston este fixata rigid de port-inchizator si il insoteste pe toata durata miscarii inainte-inapoi.
Acest ultim detaliu tehnic face ca o noua disputa sa fie purtata in jurul avantajelor si dezavantajelor fiecarui mecanism: greutatea redusa dar impactul mai dur asupra mecanismului in cazul pistonului “scurt” vs. miscarea mai lina dar greutatea mai mare a pieselor in miscare (care poate afecta teoretic precizia tragerii) in cazul pistonului “lung”.
Controversa are sansa de a fi solutionata in curand, un producator american (Primary Weapon Systems) venind cu o versiune AR-15 care foloseste exact sistemul AK-47 (denumire convenabila dar fortata, in realitate mecanismul bazat pe pistonul “lung” fiind folosit inainte de AK-47, M1 Garand fiind unul dintre exemple).
Port-inchizator cu piston PWS MK1 – Sursa: armoryblog.com
In sfarsit, se pot compara precizia si fiabilitatea celor doua sisteme in conditii perfecte: platforma de baza si calitatea fabricatiei fiind identice.
MK114 – Sursa: primaryweapons.com
Primele impresii sint extrem de favorabile, MK1 fiind cotata foarte bine din punct de vedere al preciziei si cum nu pot aparea prea multe surprize din partea fiabilitatii unui mecanism facut legendar de AK-47, ar putea insemna ca MK1 reprezinta fuziunea perfecta. Cum si pretul este mai mic decat al unui HK416, sint sanse destul de mari de a mai auzi de PWS MK1 si in viitor.
StG 44 😉
Totusi Al de Sus poate ii intelege pe amerloci…. in privinta munitiei… In anii 50 au fortat pe toti aliatii sa adopte cartusul 7.62×51mm ca nitel mai traziu ei sa adopte 5.56×45mm … De ceva timp insa au scos 6.8 mm Remington ca cica 5.56×45mm are unele probleme… Ba chiar si niste 7,62 adaptate ptr AR 15 …
Sa nu mai zic chestia cu munitia de 10 mm.. Ceruta special sa fie puternica a fost gasita prea puternica si a aparut 41 SW .. da baza ramane 9 mm Para…
Voi muscalii ii urati tare pe amerloci, ai?
Am eu o tema…daca pistonul ar „aluneca” prin ROTIRE in jurul propriei axe intr-o camera/teava „ghintuita” in loc de una lisa, impactul acestuia asupra mecanismului ar fi mai dur sau mai lin? Va fi imbunatatita si stabilitatea pistonului?
Prin asta intelegandu-se ca pistonul fie:
-ar avea o forma de „surub” (si aici intervine problema materialului din care este facut pistonul cat si efectul rotirii asupra port-inchizatorului) ca sa se imbine cu „ghinturile”…de aici si rotirea…
-forma de surub a pistonului nu e obligatorie (referinta la rotirea glontului).
O alta solutie ar fi ca „ghintuirea/insurubarea” sa nu fie in legatura cu teava in care aluneca pistonul ci la contactul dintre piston si port-inchizator…(asta inseamna si existenta unui arc in interiorul zonei de contact dintre port-inchizator si piston?)
Pe ansamblu, exista vreun avantaj al rotirii pistonului (sau acest „ruliu” e doar o „frectie” si nimic mi mult)?
Si daca totusi avantajul e real, rotirea pistonului (indiferent daca acesta are sau nu o forma insurubata) se potriveste mai bine la sistemul cu piston lung decat cel scurt?
ar fi mai ineficient pt c-ar interveni o frecare suplimentara fara nici un rost. adica s-ar cam bloca arma cand ti-e lumea mai draga. nu e nici un avantaj cu rotirea asta a ta….o complicatie mai scumpa si cu efecte ..inverse.
Intrebare clasica: de ce este orificiul de deviere a gazelor spre piston atat de aproape de gura tevii si nu mai aproape de baza acesteia (unde se produce separatia dintre glont si cartus)?
Trei exemple:
– mini – Draco;
– midi – AKM;
– maxi – PSL.
Reculul?
Caldura degajata?
incepi sa ma disperi! 🙂
Gaura este pe finalul tevii pentru ca altfel toata presiunea se duce in tubul de gaze si se duce naibii propulsarea glontului. Totusi ideea este ca in principal sa lansam proiectilul.
La ideea de mai sus cu pistonul ala interesant sunt cel putin 3 probleme:
1)- in primul rand ti-ar trebui materiale mai groase sau mai rezistente pentru a rezista la un impact pe un plan inclinat. Amandoua presupun costuri suplimentare sau/si greutate mai mare.
2)- folosind o profilare atat a pistonului cat si a tubului de gaze ar presupune introducerea unei prelucrari de precizie de tip brosare interioara sau forjare (similara cu cea pentru teava propriu-zisa)+strunjire si frezare exterioara pentru piston.
Asta suna din start a masini unelte de precizie o complicatire suplimentara a procesului de manufacturare si totul rezulta in costuri suplimentare.
3)- folosind o rotire a unui element oarecum mare si impactul dintre piston si tub, o sa rezulte o oscilatie in jurul axei pistonului ceea ce va duce la o posibila reducere a preciziei.
Tipul ala pe nume John Moses Browning (http://en.wikipedia.org/wiki/John_Browning) a inventat cam 90% din tot ce inseamna mecanisme si principii de functionare a armelor de foc.
Iti recomand documentarul (foarte usor de digerat)
http://www.youtube.com/watch?v=TZxKOBmO4aU
Motivul pentru care am pus in discutie problema pistonului este daca s-a gandit cineva pana acum sa pozitioneze acest piston la baza tevii…in jurul glontului inca neiesit din tub (pistonul avand deci o forma de „piulita/simering/inel”-cum vrei sa-i zici..si nu cilindru complet solid)…
Dintr-un anumit punct de vedere, pistonul „piulita” ar face chiar corp comun (sau partial) cu inchizatorul.
https://imagizer.imageshack.us/v2/1728x1054q90/836/ve5x.png
Suna a gas-delayed si trage din open bolt?
asta
http://en.wikipedia.org/wiki/StG_45(M)
sau asta
http://en.wikipedia.org/wiki/Volkssturmgewehr_1-5
Nu prea au avut succes
Deci, daca avem din start o teava ghintuita care imprima glontului o miscare de rotatie (pentru stabilizare dupa ce a iesit pe teava), dar ce are ca rezultat o oscilatie a tevii si deci o reducere a preciziei;
-se poate „contracara” cu o miscare inversa de rotire a pistonului? Dar revenirea pistonului sa fie la randul sau rotativa sau „lisa”?
-oscilatiei tevii glontului i se poate „contracara” o miscare inversa de rotire a…”gazelor” la sistemul cu gaze-fara piston? (teava pe unde circula gazele folosite spre inchizator sa fie la randul sau „ghintuita” pentru a imprima gazelor respective miscare);
-daca mergem pe sistemul de piston rotativ cu gaze (indiferent daca rotatia e cauzata de ghinturile tevii pistonului, posibilele canturi ale pistonului sau sistemului de contact dintre piston si portinchizator)…ce fel de piston ar trebui…lung sau scurt?
-pistonul pozitionat aproape de gura tevii glontului sau de baza acesteia (mai convenabil pentru armele cu bataie scurta)?
…si inca una-doua…pentru disperare 🙂
-INCHIZATORUL (care si el executa miscari de rotatie) are deja vreun rol in „contrabalansarea” oscilatiei tevii de foc ghintuite sau extragerea tubului-introducerea cartusului e singurul „beneficiu” al rotatiei? Daca nu, se poate include inchizatorul si intr-un astfel de sistem (cu rolul de „contrabalansare”)?
inca ceva, nu exista separatie intre glont si cartus ci intre glont si tub.
iti recomand un mic filmulet facut chiar de NRA
http://www.youtube.com/watch?v=6a1G1XGhnTY
cartus inseamna glonte+tub.
Greseala copilareasca, andy, nici macar tu n-ai observat-o pana cand nu-mi dadu lucian cu ea in mecla. 🙂
Nu stiu de ce-mi suna mie cunoscut principiul ala cu tub de gaze si piston anular :).
Cred ca te referi la asta (chiar este un proiect radical!):
http://world.guns.ru/assault/rus/korobov-tkb-022-e.html
Tovarasul Korobov a preluat putin din sistemul Kiraly (gas delayed blowback) si l-a dus ceva mai departe.
Arma a fost prea radicala pentru vremea aceea desi se pare ca era nesimtit de buna avand acuratete de 3 ori mai buna decat AKM-ul.
Referitor la ceea ce descrii ca si functionare.
Masa glontului este cu mult mai mica decat cea a unui inchizator sau piston si este deja pe axul tevii. Singura reactie la plecarea glontului va fi reculul axial pe teava si un foarte mic moment de inertie la rotirea glontelui. Vorbim totusi de cateva grame.
La AKM reducerea de precizie este data in principal de doi factori:
1) punctul de sprijin pe umar este in afara axului tevii si rezulta un brat al fortei dat de recul care ridica teava armei in sus. Ghici de ce compensatorul de recul avea forma aia ascutita in jos (partea a doua o zic mai jos :))?
2) Pistonul de gaze si inchizatorul sunt masive comparativ cu alte arme si drept urmare rezulta mase mari in miscare si in plus vor fi doua socuri la fiecare plecare a glontului (ceva normal la imprumutul de gaze). Una data de plecarea glontului si a doua data de lovirea inchizatorului in partea din spate a cutiei mecanismelor. Rotirea inchizatorului s momentul asimetric sunt compensate prin inclinarea compensatorului la ora 5.
Deoarece momentul asimetric este foarte mic, s-a renuntat la alte compensari la trecerea compensatorului cu frana de gura (cel clasic de azi).
Tipul pistonului (mare sau mic) este dat de modul in care a fost gandita arma. Miscarea lunga a pistonului sau scurta este data de mecanismul folosit.
In cazul M16 nu exista un piston iar miscarea pieselor este redusa comparativ cu cea de la AKM (ditamai pistonul). La AR15 si celelalte clone miscarile sunt mult mai reduse.
HK 416 introduce un piston in acest tip de mecanism dar este de dimensiune mica.
Tubul de gaze de la AR este minuscul comparativ cu cel de la AK si nu m-as baza pe forta de rotire a gazelor.
In general, in mecanica, frecarea nu este dorita totdeauna. In cazul asta nu vad de ce vrei o frecare suplimentara.
In plus, vrem ca funinginea sa fie cat mai departe posibil de mecanisme. Evitam distrugerea lubrefierii si nu trebuie sa cureti arma la fiecare cateva trageri.
Daca asiguram o calitate excelenta a pulberii si cromam (mai ales asta) fiecare piesulita, atunci s-ar putea sa vrem sa avem gaze in mecanisme (cazul Galil) unde rolul este de suflare a prafului din mecanisme.
Deci nu sunt alti factori -in afara de cei cunoscuti- care contribuie la precizia AKM-ului.
Ok, inca una:
http://www.youtube.com/watch?v=IPM8OR6W6WE
E posibil ca un astfel de material sa poata fi folosit drept „nano-coating” (in loc de cromare -sa zicem)? Sau efectul e exact invers? -ma refer la lubrifiere in mod special…ca te scapa de apa sau noroi e una…insa in cazul uleiului…
Pe de o parte este vorba de anti-coroziune, pe de alta e vorba de scaderea „tensiunii” asupra mecanismelor…
acolo e presiunea optima, gazele fiind mai…destinse. dac-ar fi langa cartus, ar micsora presiunea si implicit viteza glontului. acolo presiunea si temperatura sunt f mari. ar distruge pistonul, ar micsora viteza glontului.