Partea I – purtatoare de rachete
In articolul privitor la programul pentru dotarea cu corvete a marinei noastre vorbeam despre optiunea mea pentru SAAR S-72/ S-85, spunand, printre altele, ca producatorul, Israel Shipyards Ltd., este acelasi care ne-a livrat, pentru Garda de Coasta, salupele rapide Shaldag mkIV cu care i-am scos din minti pe braconierii si traficantii turci de persoane si am protejat insulele grecesti de invazia de imigranti din Orientul Mijlociu.
Au facut o treaba atat de buna incat ai nostri ar fi dat comanda, vara trecuta, pentru inca o nava, Shaldag mkV de data asta, mai mare si mai incapatoare (sa intre mai multe pachete de tigari de contrabanda din Grecia 🙂 )))))).
Mai spuneam ca daca producatorul va reusi, conform intentiilor, sa achizitioneze santierul naval militar de la Mangalia (ramas fara obiectul muncii), pe langa construirea corvetelor pentru marina romana ar putea primi comenzi pentru export, israelienii fiind interesati sa-si inlocuiasca batranele Saar 4, alte tari fiind interesate de OPV-uri, pe structura aceluiasi SAAR S-72.
Mai mult, santierul din Haifa ar avea nevoie de extinderi pentru a construi SAAR S-85 si ar fi mai ieftin sa cumpere santierul de la Mangalia, urmand doar sa-i completeze utilarile.
Concept SAAR S-72
Concept OPV 72M
Existenta santierului ar permite si dezvoltarea altor programe mai mici care s-ar putea derula printre picaturi. Aici ma refer la productia, pe arhitectura vedetelor Shaldag, a unor nave cu diverse destinatii: vedete purtatoare de rachete, OPV, vanatori de submarine, nave de patrulare si interventie costiera, nave de debarcare, nave de sprijin pentru minare/deminare, pentru operare drone navale, transport si sprijin pentru FOS etc.
Pe langa asta, toate reviziile si reparatiile pentru vedetele intrate in dotare s-ar face in Romania, fara costuri (financiare si de timp) pentru deplasarea in Israel.
Dupa ce va trimit sa va documentati aici: http://defense-update.com/directory/shaldag-II.htm (cu ceva rezerve) si aici: http://www.israel-shipyards.com/appfiles/news-0013.pdf, revin cu o scurta clasificare a vedetelor Shaldag pentru ca ne va fi de folos mai tarziu:
| Tip Shaldag |
MkII |
MkIII-IV |
Mk V |
| Lungime (m) |
24.80 |
26.70 |
31.20 |
| Latime (m) |
6.00 |
6.00 |
6.40 |
| Pescaj maxim (m) |
1.15 |
1.20 |
1.25 |
| Deplasament (to) |
58.00 |
64.00 |
95.00 |
| Viteza (knt) |
45-50 |
+43 |
40-42 |
| Echipaj |
8-10 |
10-12 |
12-14 |
| Plinul de carburant (l) |
5,500* |
6,500* |
13,000 |
| Capacitate incarcare (to) |
6 |
6 |
6 |
| Autonomie (zile) |
4 |
4 |
6 |
| Raza de actiune @33 kn (mile marine) |
650 |
700 |
1000 |
*estimari
Principalele calitati ale navelor, pe langa cele gasite pe site-ul producatorului, sunt date de faptul ca sunt simple in exploatare, tin la tavaleala si sunt combat proven: utilizate intensiv de Israel (impotriva hamasilor), Sri Lanka (impotriva tamililor), Nigeria (antipiraterie/anticontrabanda), Cipru (politia portuara si maritima), Romania (combaterea braconajului si traficului de persoane).
In plus, nu sunt scumpe: au vandut / au primit comenzi la sume intre 5 si 6,3 milioane $ bucata, pentru variantele MkII si Mk III (cu echipare minimala, fara farafastacurile hightech cu care au fost dotate cele pentru Garda de Coasta a noastra).
Un alt mare avantaj este capacitatea constructorilor de a se adapta la orice cerinta a clientului si de a crea diverse variante pornind de la aceeasi structura.
Cum ar arata Shaldag ca vedeta purtatoare de rachete?
M-am gandit intai la vedete purtatoare de rachete pentru ca VPT-urile noastre sunt batrane sau duse de-a binelea iar rachetele Styx sunt mai periculoase pentru cei ce le lanseaza decat pentru inamic.
In plus, programul corvetelor multifunctionale, daca va porni, va necesita multi bani (intre 130 si 300 milioane $ pentru fiecare din cele 4 nave, in functie de furnizor), bani pe care nu-i avem, mai ales ca va fi vorba de un angajament pe cel putin 4 ani, timp in care va trebui sa pompam sume mari.
Cu santierul israelian in curte putem porni, catinel-catinel, sa achizitionam cate una, cate doua, cand nu mai avem bani ne oprim, apoi mai cumparam una etc.
Ma gadesc la doua variante, prima pornind de la structura lui Shaldag Mk II si a doua de la structura lui Mk V.
Sa vedem cum arata acum variantele de baza:
Concept Shaldag MkV
O vedeta purtatoare de rachete Shaldag MkII ar putea arata cam asa:
Shaldag MkII purtatoare de rachete antinava.
De la prova spre pupa:
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Lansator rachete navale -2 bucati;
– Catarg telescopic cu radar si bloc optoelectronic;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Mistral)-2bucati;
– Drona helicopter Schiebel S-100, cu 2 Lahat;
Observatii:
– am optat pentru Mini-Typhoon pentru ca este cunoscuta, combat proven si solicitata de multe marine, inclusiv US Navy si Ro Coast Guard;
– am prevazut o montare “semiingropata” a lansatoarelor antinava, cu evacuarea gazelor in lateral, pentru a mentine coborat centrul de greutate al navei;
– tot pentru a mentine coborat centrul de greutate dar si pentru a reduce rezistenta la inaintare, le-am prevazut cu doua pozitii: orizontala, pe perioada marsului de apropiere / retragere, si oblica pentru faza de atac;
– am prevazut catarg telescopic pentru a inlesni camuflarea navei (in Delta, printre alte nave etc). Solutia cu catarg telescopic, cu radar in varf, este utilizata de submarine. In plus, prin coborarea catargului, nava devine mai compacta si se poate strecura pe sub poduri mai joase sau poate fi imbarcata pe nave de desant (clasele Mistral, Tarawa, Juan Carlos, Canberra, Bay, Ocean, Bay, Foudre, Rotterdam, Makassar, San Giorgio, Endurance, Galicia, Albion Karel Doorman etc);
– rachetele antitanc (NLOS si Lahat) le-am colorat in verde;
– rachetele antiaeriene le-am colorat in albastru;
– radarele si blocurile optoelectronice le-am colorat in rosu;
– am optat pentru Schiebel pentru ca este extrem de performant pentru clasa lui de marime, urca la 5.200 m si in cele 50kg sarcina utila poti baga un bloc optoelectronic performant, un LASER pointer si 2 rachete Lahat (8km raza normala, 13 km cu lansare de la inaltime). Oare de ce au cumparat rusii si chinezii licenta si-si doteaza navele cu el?
– greutatea armamentelor de la bordul vedetei se invarte in jurul a 5,2 tone, fata de maximum admis de 6 tone, cu dolofanele RBS-15 (800kg/buc), si scade la 4,4 tone cu NSM(400kg/buc).
– pentru reducerea incarcarii se poate diminua rezerva de carburant a navei pentru ca nu ai unde sa te duci 650 mile marine in Marea Neagra. Calibrarea rezervei de carburant pentru o autonomie de 400 mile marine ar reduce greutatea navei cu cca 1,6 tone dar trebuie umblat cu atentie pentru ca rezervoarele de carburant se afla in dublul fund si poti afecta stabilitatea navei, incercand s-o faci mai usoara. Cu 400 mile marine raza de actiune si rachete antinava cu raza de 200km poti atinge orice port din Marea Neagra, mai putin cele georgiene.
Teleoperabila Mini Typhoon, fara rachete atasate.
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, ar varia de la 10,8 milioane $ (cu Harpoon), la 11,2 milioane $ (cu NSM) si pana la 15,2 milioane $ (cu RBS15- scumpe rau).
Spre comparatie, un Skjold, cu 8 NSM, costa undeva spre 145 milioane $. De banii astia cumperi un intreg divizion Shaldag MkII(12 nave), cu aceleasi NSM (24 rachete!!!), si-ti raman si vreo 10 milioane $ ca sa construiesti structuri false care sa semene cu navele tale, pentru a induce inamicul in eroare.
O paranteza legata de lansatoarele de rachete antinava.
Suntem prea corupti sau fraieri pentru a ne gandi la mai mult asa ca vom cumpara canistre de lansare pentru fiecare tip de rachete navale achizitionate (nu c-as spera la prea multe tipuri), ceea ce ne-ar face dependenti de furnizor, pentru ca ne-ar mari costurile daca am dori sa schimbam tipul de racheta.
Nu ar trebui sa inventam apa calda ci ar trebui sa facem ce au facut americanii cand au produs lansatorul (vertical) Mk41, supranumit Briceagul Elvetian al marinelor lumii. In prezent toti producatorii de rachete le fac in asa fel incat sa incapa (cate una sau cate patru, in functie de marime) in celula de lansare a lansatorului Mk41.
Pe scurt, ar trebui sa realizam o canistra de lansare universala, cu dimensiunile unei celule de lansare Mk41, varianta scurta de 5,3m, astfel incat orice racheta am cumpara pentru flota sa se potriveasca in lansator (eventual, cu schimbarea ghidajelor interioare ale canistrei).
Asta ar insemna sa poti pune de la rachete antiaeriene (cate una sau cate 4 in lansator, in functie de dimensiunile navei), la rachete antisubmarin, antinava, antiuscat, pana la grasanele LORA (tot in functie de cat duce nava purtatoare). Sa nu fie confuzie: vorbesc despre un lansator oblic si nu despre unul vertical.
Nu cred ca ar costa foarte mult sa produci asa ceva mai ales ca vei avea piata de export (nimanui nu-i place sa cumpere alte lansatoare cand schimba rachetele navale).
O vedeta purtatoare de rachete Shaldag MkV ar putea arata cam asa:
Shaldag MkV, purtatoare de rachete antinava. Ceva amintiri? Osa ?
De la prova spre pupa:
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4 Mistral);
– Lansator rachete navale -4 bucati;
– Catarg telescopic cu radar si bloc optoelectronic;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Mistral);
– Drona helicopter Schiebel S-100, cu 2 Lahat;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 NLOS);
Observatii:
– din aceleasi motive, enumerate la MkII, nava utilizeaza catarg telescopic si lansatoare antinava “semiingropate”, cu doua pozitii (orizontala-mars/stationare, oblica-atac);
– greutatea armamentelor de la bordul vedetei poate varia intre 6,8 tone (cu 2 lansatoare si 2 rachete LORA) si 7 tone (cu 4 lansatoare si 4 rachete NSM), fata de maximum admis de 6 tone. Aceasta depasire a masei maxime de incarcare va fi compensata, cel putin partial, prin utilizarea unei suprastructuri reduse a navei (ceva de genul MkII) fata de conceptul initial;
– tot pentru reducerea incarcarii se poate calibra rezerva de carburant a navei (cca 10 tone pentru 1000 mile marine) pentru o autonomie de 500 mile marine (economie de 5 tone dar atentie la stabilitatea navei!). Cu 500 mile marine raza de actiune si rachete antinava cu raza de 200km poti atinge orice port din Marea Neagra. Dupa calcule si testari se poate lucra cu o incarcare de 7 tone, pastrand viteza si stabilitatea navei;
Schiebel S-100
Schiebel S-100, cu bloc optoelectronic si 2 Lahat
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, ar varia intre 15,9 milioane $ (cu 4 NSM) si 16,9 milioane $ (cu 2 LORA).
Poate va intrebati ce am cu LORA, de vreau s-o pun pe vedete, dar promit sa revin cu un material dedicat rachetelor. Revenind la comparatia cu Skjold, de cei 145 milioane $ poti cumpara lejer 6 Shaldag MkV purtatoare de rachete care sa lanseze 24 NSM sau 16 NSM si 4 LORA (pentru un atac combinat) si faci o economie de cca 40 milioane $
Revenind la structuri false care sa imite vedetele purtatoare de rachete MkII si MkV, ma intreb cat ar costa realizarea unor structuri din fibra de sticla care sa imite vedetele, cu lansatoarele culcate, dotate cu doua motoare de jet-ski plus simulator de zgomot pentru motoarele Shaldag, cu un radar similar navelor reale, vopsite astfel incat sa imite reflexia radar a navelor reale.
Dotarile ar trebui sa le permita sa se plimbe de colo-colo, cu max 30 noduri, in plus, marcajele si numerele de bord ar trebui sa fie identice cu ale navelor reale.
Cine se baga sa faca o estimare pentru fake-uri dupa MkII si MkV?
Daca tot vorbim de fake-uri, putem face si structuri false care sa imite lansatoarele de rachete pentru a nu da indicii daca nava pleaca in misiune cu 2 LORA sau cu 4 NSM.
Deocamdata atat, revin cu alte posibile utilizari ale navelor Shaldag in materialele urmatoare.
Partea a II-a: vanator de submarine
Eroul Bula
La imaginea la care scrie „Foto: Shaldag MkII” trebuia „Concept Shaldag MkV”.
Shaldag MkII este in poza de dinainte.
Eu nu prea mai am ce sa adug, mi-am exprimat deja optiunea pentru o flota militara dotata cu nave usoare de tip SAAR 72.
Nu vreau sa supar pe nimeni, dar din cele trei ramuri ale fortelor armate, flota maritima este efectiv cu totul inutila si fara nici o forta combatanta cat de cat credibila. Am mai scris acest lucru atunci cand familia de mini-fregate SAAR a fost prezentata pe blog cu cateva luni in urma.
Nave vechi si mari consumatoare de resurse, inutile militar vorbind, cu echipaje mari, nave care efectiv sunt un mare zero militar vorbind. In locul celor trei fregate imense si oceanice, cu peste 200 de oameni in echipaj, ar trebui sa avem 2-3 mini-fregate de tip SAAR 72, cu 50 de oameni in echipaj si al caror cost per bucata noi si inarmate ar fi cam cat vor ai nostri sa dea pentru modernizarea unei singure Type 22, care fregate sunt extrem de sciump de operat si care nu acopera nici o nevoie a Marinei Militare, pe motiv ca noi nu prea avem ce face cu nave mari de 5000to.
De asemenea si corvetele, cele 7, ar trebui casate si inlocuite cu nave usoare de tipul celor expuse in articol, pt ca sa fim seriosi cine crede ca un Tetal 2, de Tetal 1 nici nu mai vorbesc, ar avea vreo sansa reala in lupta impotriva unui submarin modern sau a unei forte de aviatie decente se inseala dramatic, iar Trantulelor cu Styx, cred ca de asemenea le-a venit vremea.
Costurile cu constructia unei flote mai mici si mult mai eficiente, flexibile, cred ca s-ar amortiza fara probleme in cativa ani, numai din economiile facute cu carburantul si salarile echipajelor, basca necesarul mult mai redus de mentenanta in cazul unor nave noi si moderne.
In acest caz crestere combativitatii flotei maritine ar fi spectaculoasa, iar posibilitatea, macar teoretica, ca aceste nave sa fie construite in Romania ar cu adevarat fantastica..
Inca o data nu am nimic cu nimeni, iubesc armata, dar in acest moment ori ca mentinem in functiune fregatele si corvetele actuale, ori ca le dam la fier vechi si renuntam definitv la flota…tot un drac.
Iar in acest caz vechea si nemuritoare replica „nu sunt bani” este doar minciuna. Retrageti fregatele definitiv, ca oricum nu asigura nimic, si cu banii astfel obtinuti plus ceva alocari bugetare, incepeti constructia a doua SAAR 72, sau daca sunt prea scumpe, pt inceput putem avea cateva nave usoare dotate cu rachete precum cele din articol, iar mai tarziu incepem si cu SAARul.
Asadar bani sunt, mintea ne lipseste!
In caz ca ajunge careva din greseala la articolu’ asta…
BAAA, GANDITI-VA CATE COMISIOANE VA LUATI…SUNT VREO 10 NAVE DE CUMPARAT IN TOTAL (mai multe ar fi de preferat)!!!
SI CINE STIE CE VA MAI PUTETI SCOATE DIN FIERU’ VECHI CARE ASTAZI ESTE NUMIT FLOTA…..
SI PRIN PRODUCEREA LOR IN ROMANIA SI LOCURI NOI DE MUNCA, VA MAI LUATI SI VOTURI!!
GANDITI-VA, E DE CASTIGAT, BAAA!
P.S (e valabil pentru toate potentialele achizitii de tehnica pentru toata armata)
Avem specialisti in rezolvat flota … la ei trebuie trimis postul asta.
@ George.
Fregatele vor fi retrase…a doua zi dupa ce s-a terminat „modernizarea” lor…pe motiv de „e prea vechi, Dom’ne”!
George sa sti ca un american la o sedinta ne a zis sa ne desfintam marina pentru ca e inutila si costa prea mult. Iar cu banii economisiti ne facem aviatie si armata decente. A explicat ca iti poti apara malul cu aviatie fara probleme.
Avea si n-avea dreptate. Fara marina militara nu-ti poti proteja zona exclusiva si nici coridoarele de trasport. Stiu de respectiva recomandare.
Eu zic sa impacam si capra si varza si comasam Marina cu Aviatia, facand Fortele Aeronavale Romane si asa au aceiasi denumire la grade. In loc de fregate bagam bani in cercetare si dezvoltare si construim dirijabile hibidride, ceva de genul asta (http://aeroscraft.com/aeroscraft/4575666071). Cu incarcaturi utile de pana la 1000 de tone, sunt multirol le poti folosi la transport (la o mie de tone cara un batalion de tancuri), port-avioane zburatoare, platforme de lansata rachete de croziera etc. Ca sa nu mai spunem ca la ce suprafata au putea sa pui ditamai radarele AESA pe el si la altitudinea de croziera de 10000 m vede juma de emisfera. Iar in rest ar exista escadrile aeriene de lupt dotate cu avioane (12 bucati) de lupta si escadre navale de vedete port-racheta (iarasi 12 bucati).
http://www.bharat-rakshak.com/NAVY/Images/Tarantul14.jpg
astea nu sunt cumva harpoon pe tarantul? sper sa nu ma insel…si daca am dreptate, cred ca s-ar merita modernizarea tarantul, si poate achizitionarea corvetelor poloneze, la modernizam si pe alea si gata, cea mai buna solutie de avarie, low-cost…desi personal as prefera achizitionarea navelor de la israelieni, si construirea lor in tara
vreun moderator sa ii stearga comentariu’ lu’ vionibiru cu ideile lui sa importam de la competitie…. 🙂 🙂 😉
hai sa facem pariu ce o sa se intample mai repede: A)cumparam corvete noi B)luam tarantul de la polonezi si le modernizam C)luam tarantul de la polonezi si le lasam asa ca sa iasa „programul multi-anual” ….cel mai probabil o sa fie C sau ceva asemanator..daca le-am moderniza ar fi bine…desi nu o sa se intample…la ce tomberonezi ne conduc ce te astepti sa cumparam?
Ai uitat varianta D si cea mai probabila dupa parerea mea, in care luam m***
@ blatula
cea mai realista varianta :))))))))
Ce-ti veni vere cu Tarantulele poloneze?! Ce dracu sa facem noi cu ele?!
@george am spus ca daca ar fi dupa mine le-as lasa la mama lor acolo si as lua corvete noi…dar domnul prim-sinistru a spus ca nu mia „neglijaza armata” si ca o sa se tina de program…adica are nevoie de 4 corvete…ce corvete sunt accesibile acum? alea poloneze…iti spun sincer ca nu am vreo fantezie cu tarantule poloneze 🙂 dar trebuie sa ii iasa domnului prim-sinistru programul multi-anual…si cum noi suntem niste tomberonezi trebuie sa cumparam jeguri adica cel mai probabil tarantule poloneze….PS: daca se adevereste previziunea mea sa nu ma fugariti cu furci si torte si sa ziceti ca am cobit 🙂 🙂 🙂
Le modernizam! Cu rachete noi si radar si aia este o sa fie asa cum spune GSG muuuuuuuuuuuuuuuultirol!
Astea nu sunt Harpoon ci Harponski – adica rusesti!
Uite aici:
Kh-35
(NATO reporting name: AS-20 ‘Kayak’)
3M24 Uran (SS-N-25 ‘Switchblade’)
3K60 Bal (SSC-6 ‘Sennight’)
Kh-35E fol maks2009.jpg
Type air-to-surface, surface-to-surface missile
Place of origin Soviet Union
Service history
In service 2003
Used by Russia
Production history
Designer Zvezda
Manufacturer Tactical Missiles Corporation
Unit cost $500 000 (2010)[1]
Specifications
Weight 520 kg (1,150 lb)[2]
610 kg (1,340 lb)[2] (heli version)
Length 385 cm (152 in)[2]
440 cm (173 in)[2] (heli version)
Diameter 42.0 cm (16.5 in)[2]
Warhead HE shaped charge
Warhead weight 145 kg (320 lb)[2]
Engine turbofan
Wingspan 133 cm (52.4 in)[2]
Operational
range
130 km (70 nmi)
Speed Mach 0.8
Guidance
system
inertial and ARGS-35E X band active radar[3]
Launch
platform
MiG-29M, MiG-29K, Su-27SM, Su-30, Su-34, Ka-27[2]
multumesc pentru clarificare…oricum, cred ca ar merge instalate…uite tot aici un plan de modernizare
http://www.rumaniamilitary.ro/tarantul-ce-mai-fac-si-ce-am-mai-putea-face-cu-ele
Vedeta Shaldag – nu e o scula buna fix la toate.
E limitata de dimensiuni, tonaj mic, seakeeping slabutz, incarcatura modesta, stat pe valuri putzine zile.
Daca astea erau the Holly-Grail, aveau toti numa d’astea.
Daca tot o dati in flota cu nave de 50-60 de tone, intrebati marinelii cum se descurca astea la voiaje mai lungi pe mare mai agitata.
Fregatele alea Type22 sunt mari ca trebuiau sa tina valurile din North Atlantic pt destul timp. Acu ca ne-am pricopsit deja cu ele, si mama ce le-am mai platit, sunt bune macar ca antisujimarine, daca le-or mai moderniza macar sonarele.
Nu poti sa vanezi sujimarine pe mare proasta numa cu vedete de 60 de tone, ca alea nici n-or sa pluteasca prea bine dar sa mai si lupte cu sujimarinele. Si unde sa mai bage si hull sonar, towed array sonar sau beliscopteru asw…
Deocamdata se trage de care mai este, pt ca inca mai este, asa vechi cum este si altele nu este.
Nu e bine nici sa vindem santierul meletar de la Mangalitza, acu o fi stand di jeaba, dar in caz de nasoleala se poate porni repejor. Daca-l vinzi, patesti cacu otelaria de la Turda, isi face treaba un timp si dupa aia il taie si la revedere, ai ramas fara santier si la nasoleala…halex bulex..
Poate numa sa-i inchiriem capacitatile, dar sa nu le lasam la mana altora.
Tinand cont ca suntem condusi numa de jigodii puse pe furat si in slujba intereselor straine, Dumnezeu cu mila…
Marasestiul probabel o sa dispara.
Daca mai modernizeaza ceva la ele, astea doo frecate probabel ca ramane.
Sujimaru ala sper sa-l taie dreacu, sa nu ne mai enervam cu el la mal, ca de operationalizat nu-l mai operationalizeaza
Tetalurile alea or sa dispara si ele in timp.
Probabil si NPRurile.
De inlocuit nu crezca le mai inlocuiesc cu nimica, asa ca nu va mai agitati cu desene de vedete pe asfalt.
Rachete anti-nava si sol-aer…numa’ dupa ce creste economia, natalitatea si curatzenia morala…adica mai va…he he…
Or sa ramana cu cateva nave chele de supraveghere, gen MAI Stefan Cel Mare.
Vedete rapide cu NSM, LORA (Eroul tot viseaza ca bombardeaza Transnistria sau Sevastopolul he he ), drone … desene de vedete pe asfalt…
Eroule, nu mai visa LORA, ca n-o sa-ti vanda Israelul, or sa-i sune si americanii si rusii si tranzactia se anuleaza. Asta daca nu suna americanii la Bucuresti inainte sa trimitem noi comanda evreilor si ne spun sa ne bagam mintile in cap. Si daca sa zicem dai o LORA in Transnistria si rusii dau doua tactice in Bucuresti, ce faci, te duci si le scufunzi si flota de la Sevastopol 🙂 ? Adica nu ma prinz cum gandesti matale, daca ai IMI Extra si LORA si Delilah si o comitzi, cum te descurci cu reactia rusilor? Eroule, uita de Moldova aia bre, ca-i a rusilor 🙂 , ca noi n-am fost in stare sa ne-o luam inapoi, ca n-am avut cu cine, n-am avut oameni pt asta…
Achizitii nu se intrevad, cele 4 corvete muuuuuuultirooooooool vor ramane la stadiul de visare maiastra in pdfuri.
In timp probabil vom ramane cu cele doo frecate si cateva nave de supraveghere plus chele 4 Pume cu radare de Search and rescue and weather avoidance.
Nema sujimarine, nema rachete peste orizont, nema air area defense.
La noi nu se mai pune accentul pe capacitate de lovire ci numa pe detectie si supraveghere.
Daca se ia cineva de noi asteptam cavaleria grea de la altii.
Mai acu ceva timp americanii ne-au propus sa ne desfiintam marina meletara, ca ne apara ei si noi ca prostii ne-am tot impotrivit.
A durat ceva timp, dar uite ca se face 🙂
Pai bine, bre, tot noi stricam „echilibrul” in baltoaca? 🙂
Dar astia?..http://www.hurriyetdailynews.com/nuclear-deal-with-turkey-stirs-concerns-in-japan.aspx?pageID=238&nID=60729&NewsCatID=348
Apropo, cum mai decurge chestia asta, stie careva?..http://www.hurriyetdailynews.com/turkey-begins-work-on-icbm-.aspx?pageID=238&nid=26211
IRBM…ICBM…ma rog…
Decurge bine, chiar am in pregatire un articol despre aceste legaturi.
Lasa bre ca daca evreii le folosesc in Mediterana le folosim si noi in ligheanul nostru national. Normal pentru ASW ai elicoptere si la o adica scoti SAAR -72. Crezi tu ca Tetal-ul tine marea mai bine?! Ca de Marasesti nu intreb ca zice lumea ca sunt rautacios 🙂
Ce naiba ne tot plangem nu stiu, un popor care-si ucide unul din doi copii inainte de nastere merita sa dispara. Avem pretentii de sanatate, educatie, infrastructura, industrie si tehnologie moderne, dar nu suntem in stare sa folosim un prezervativ, in schimb ne calcam in picioare la moaste si apa sfintita si facem pe ortodocsii. Ne miram de polonezi ce elan au, pai la ei sunt omorati „numai” 2 dintr-o suta, nu 50.
Partea I ? Fuck, mai urmeaza si alte abureli pe aceeasi linie inseamna… Sa ne facem marina ca-n Sri Lanka, Cipru si Nigeria.
Saar 72 era o propunere mai serioasa.
Sa nu uiti sa treci pe la casierie la Tel Aviv, Eroule!
Sri Lanka si Nigeria au coasta mai mare ca noi, Eu zic ca daca tintim la marina ca Sri Lanka, Nigeria sau Cipru, tintim mai sus decat avem nevoie.
Sri Lanka si Nigeria au niste forte navale minuscule si impotente. Ambele tari sunt targuri traditionale in care isi vand israelienii vechiturile.La fel si Filipine, Ciad, Eritreea si alte tari cunoscute pentru armatele lor high tech.
Desi filipinezii incep sa gandeasca, o sa-si cumpere corvete de la sud-coreeni (probabil cei care ofera cea mai buna calitate pentru banii investiti).
Decat sa iei Shaldag, mai bine cumperi niste CB 90 si montezi niste Spike NLOS sau Hellfire pe ele.
CB90 a facut senzatie la aparitie dar are si ea pacatele ei:
– o gauresti cu M16;
– la valuri de 1,5m nu poti depasi 20noduri ca te scufunzi;
– e foarte zgomotoasa: daca trebuie sa infiltrezi o grupa de FOS trebuie sa opresti la 100m de mal si sa-i pui sa inoate;
– mitralierele de la bord au precizie zero iar cele din prova au si camp limitat de tragere (le poti folosi pentru tir de avertisment);
– lipsa unui generator de bord separat, nava trebuind sa tina in functiune motoarele principale (zgomotoase) pentru a alimenta cu energie sistemele de la bord;
Ce spun eu aici gasesti pe un site warboats ……. nustiucum iar afirmatiile apartin unui suedez care le-a calarit cativa ani buni.
Dovada ca este asa este faptul ca suedezii pregatesc un alt model, CB 2010M, de dimensiuni similare lui Shaldag MkII, mai bine gandit decat CB90.
Voi avea detalii despre el intr-un articol viitor.
Nu am scris pentru bani, imi ajung cei de la Chevron :-)))))))))
Cu israelienii m-am inteles ca, daca cumpara santierul de la Mangalia, sa ma angajeze paznic de noapte si sa ma lase, in noaptea dinaintea fiecarei lansari de nava, sa urc la bord si sa fac „Vvvvvvvvuuuuuummmmmmmmm !!!”
Da’ pana la urma nu putem sa ne vedem de treaba noastra cu barcile si sa ne luam ceva sisteme de rachete sa dam cu prastia de pe mal si sa ii lasam sa vina la abator? 🙂
http://www.bursa.ro/europa-este-preocupata-de-securitate-industria-de-aparare-oportunitate-pentru-avioane-craiova-226519&s=companii_afaceri&articol=226519.html
S-au intalnit astia din UE in decembrie 2013 sa discute treaba….probabil s-a speriat dushka cand l-au urcat in avion sa plece din toplita…