Partea a III-a – nava de sprijin si nava de debarcare
Astazi continuam cu alte variante.
Ca de obicei, reiau imaginile cu actualele configuratii ale celor doua tipuri de Shaldag:
Shaldag MkII
Concept Shaldag MkV
I. Nave de sprijin
Navele de sprijin vor fi multifunctionale putand fi utilizate, cu minime schimbari de echipament pentru: escorta si sprijin cu foc pentru navele de debarcare, lansare / recuperare de barci pneumatice/RHIB pentru desant si FOS, nave baza pentru ROV-uri destinate operatiunilor de deminare, lansare / recuperare de drone navale, operatiuni de minare.
Shaldag MkII – Nava multifunctionala de sprijin :
Shaldag MkII, vedeta de sprijin, cu platforma incarcare RHIB/drone
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Typhoon (27mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;
– Iron Fist APS;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4NLOS + 2 Mistral) – 2 bucati;
– Platforma (peridoc) pentru incarcare RHIB/drone navale;
Observatii:
– nava este aceeasi cu cea destinata patrularii costiere, am scos doar lanstorpilele;
– Saab 601 ASW l-am pastrat ca, vorba aia, mai dai peste un submarin, mai detonezi niste mine (marine sau de pe mal), mai bombardezi o pozitie de pe coasta si fugi (in functie de ce tip de munitie adaptezi pentru el – am vorbit in articolul precedent);
– elementul nou este platforma, demontabila, pentru imbarcarea de RHIB/drone navale cu lungime maxima de 7m si greutate totala de pana la 2,5 tone. Platforma va trebui sa fie usoara si usor de montat / demontat, in functie de specificul misiunii si al ambarcatiunii transportate (barca pneumatica, RHIB/drona cu coca deep/shallow V);
– nava pastreaza Iron Fist pentru ca opereaza in aceleasi tipuri de zone ca si patrula de coasta;
– din aceleasi motive va trebui prevazuta cu kituri de blindaj usor, cel putin in zonele esentiale;
Acelasi Shaldag MkII, pentru operatiuni de minare
Observatii
– am dat jos platforma de imbarcare si am pus pe vedeta cele mai mari mine marine pe care le-am gasit in pozele cu Marina Romana;
– probabil ca face baldabac cu 6 bucati (nu stiu cat cantaresc) dar ar trebui sa poata imbarca mine marine in limita a 3 tone;
– tot varianta asta va putea servi si pentru transportul echipelor de deminare, ROV-uri si tot tacamul, servind si ca punct de coordonare;
– toate cerintele privind kituri de blindaj si reducerea amprentei sonore i se aplica si acestei nave;
Greutatea totala a armamentelor de la bord, fara platforma si RHIB/drona/ROV etc, se situeaza in jurul a 2,7 tone si, coroborat cu calibrarea rezervei de carburant pentru 400 mile marine, ii lasa o marja serioasa de greutate pentru incarcare si pentru kituri de blindaj;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, la fel, fara platforma si RHIB/drona/ROV s-ar situa in jurul sumei de 8,2 milioane $.
Shaldag MkV – Vedeta de sprijin:
Shaldag Mk V – Vedeta de sprijin
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4Lahat + 2 Mistral) – 2 bucati;
– Bloc optoelectronic si radar pe catarg telescopic;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 NLOS+2 Mistral);
Observatii:
– nava are aceleasi utilizari ca si varianta MkII, doar ca poate incarca RHIB/drone navale pana la 9m lungime si 4 tone masa totala, pentru operatiuni la distante mai mari, pe caile de comunicatii si in apropierea bazelor inamicului;
Protector USV, posibil client pentru transport cu Shaldag MkV
Greutatea totala a armamentelor de la bord, fara platforma, drone/RHIB/ROV se situeaza in jurul valorii de 1,4 tone si, coroborat cu calibrarea rezervei de carburant pentru 500-600 mile marine, ii lasa o marja mare de greutate pentru incarcare si kituri de blindaj, pastrand si o viteza ridicata;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, la fel, fara platforma si RHIB/drona/ROV s-ar situa in jurul sumei de 10.3 milioane $.
II Nave de debarcare
Pana de curand, cele mai cunoscute tipuri de nave rapide de desant au fost CB90, realizat de suedezi http://www.youtube.com/watch?v=9I42PVJtOlc (se vad caile de lansare pentru mine, la pupa), si Marsun, realizat de thailandezi http://www.youtube.com/watch?v=RxVOETDJ0LM:
CB90
Tot CB90
M18 Marsun
Dupa ce au calarit CB90 vreme de peste 20 de ani si i-au evaluat performantele dar, in special limitarile (lipsa protectiei impotriva armelor usoare, nivel ridicat de zgomot al motoarelor, stabilitate scazuta pe mare montata – max 20 noduri pe o mare cu valuri de 1,5m), suedezii au trecut la dezvoltarea lui CB 2010M (lungime 24,1m, latime 5,24m, pescaj 1,17m, deplasament 56 tone, viteza maxima 37 noduri), protejat impotriva armelor usoare, o nava cu dimensiuni aproape identice cu Shaldag MkII, cu o suprastructura redusa, rampa de debarcare a desantului, la prova, si nelipsitul Amos pe care suedezii il pun pana si pe biciclete 🙂 )))))
CB 2010M Fast assault boat
Asa ca, luandu-ma dupa ei, am luat Shaldag MkII, varianta cu slip, i-am taiat partea inaltata a suprastructurii si a iesit asa ceva:
Shaldag MkII Fast assault boat
De la prova spre pupa:
– Rampa mobila pentru debarcare desant (25-30 oameni )
– Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;
– Iron Fist APS;
– Teleoperabila Mini-Typhoon sau Samson JR (7,62mm + 1Lahat) – 2 bucati;
– Platforma (peridoc) pentru incarcare RHIB max 7m & 3to ;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4Lahat + 1 Mistral) – 2 bucati;
Observatii:
– vedeta va putea opera cu/fara rampa de la pupa, in functie de ce transporta (RHIB/barca pneumatica);
– va fi protejata impotriva armamentului usor;
– in functie de misiune (lansare barci asalt sau debarcare directa) va putea atasa kituri suplimentare de blindaj de tipul celui instalat pe AAV-urile USMC;
– se va acorda o atentie speciala reducerii amprentei sonore si IR;
AAV – de remarcat blindajul lateral
Greutatea totala a armamentelor de la bord, fara platforma pupa si RHIB se situeaza in jurul valorii de 1,2 tone si, coroborat cu calibrarea rezervei de carburant pentru 400 mile marine, ii lasa o marja mare de greutate pentru incarcare desant si kituri de blindaj, pastrand si o viteza ridicata;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, la fel, fara platforma pupa, RHIB si kiturile de blindaj susmentionate s-ar situa in jurul sumei de 6.5 milioane $.
Eroul Bula
Nu trebuie sa fii mare cunoscator in ale marinei ca sa intelegi ca pe mare impotriva unei flote superioare vei incerca sa ripostezi cu nave rapide lansatoare de rachete,submarine si mine navale De ce la noi este altfel?
Serios ?! A si lupti in sezonul festival cand defileaza si suleimazare cu carele alegorice hop si noi sa i spunem parsivului de inamic: bai fii fayr play si iesi cu navele de razboi numai pe vreme buna, nu de alta da, navele noastre sunt pt mare calma sau asa cu mici valurele .
Spune-mi si mie pana la ce mare pot opera Tarantulele si Marasestiul?
Evident ca ar fi misto sa avem si nave mari dar decat sa bagi banii in cateva nave mari (care oricum vor fi primele vizate in cazul unui conflict) mai bine cumperi mai multe mici. Iti distribui puterea de foc pe mai multi purtatori mai mici pe care sa-i poti ascunde oriunde si sa-i poti dubla cu structuri false pe care sa-si consume inamicul rachetele si bombele.
Cand ai parcata la 300km o nava care trage cu rachete la 500-700km nu e cazul sa-i oferi tinte importante si scumpe.
Pai ori avem 1-2 nave de 5000 de tone, ori mai multe bazdaganii dastea mici, rapide, greu de prins pe radar. Fata de vremea urata, nici-o flota militara nu iese in larg daca-i naspa pe fara, si valurile depasesc 5 metri, din cauza ca nu pot folosi elicopterele, iar noi, care am fi in defensiva, am avea si avantajul unor baterii de rachete anti-nava pe roti, de coasta, usor camuflabile si al caror scop in viata este tocmai defensiva, interdictia pt navele inamice de a debarca trupe pe tarmul nostru.
Plus ca Marea Neagra nu-i Biscaya, acolo unde Marasestiul, cu toate cele 5000 de tone, era sa se duca dupa stramosii sai.
Iar pe vreme rea am folosi submarinele si rachetele anti-nava lansate din rada portului sau de pe tarm. Nici inamicului nu-i place vremea rea, are si el probleme cu submarinele tale, cu rachetele AN, iar in fata Flotei Ruse de aici nu poti lupta cu nave mari, pentru simplul motiv ca rusii vor fi tot timpul peste noi si vor avea si avantajul aviatiei din Crimeea.
Trebuie sa fim mici, dispersati, foarte mobili si sa lovim lupeste, la hartuire, o lupta directa, parte-n parte iese cu totul din discutie.
O racheta ruseasca greu sa rateze un Type 22, dar sunt sanse buna sa „nu vada” o vedeta de 100 de tone, mai ales daca avem si ceva momeli si razboi electronic. Pierzi un „22”, pierzi juma de flota, pe cand daca o „barcuta” dasta ia apa, pierzi doar 10-15% din forta ta de lovire.
Nave mici si submarine, totul garnisit cu baterii de rachete anti-nava pe uscat si razboi electronic cat cuprinde, este pentru mine singura strategia cat de cat castigatoare.
Si daca totusi inamicul este pe mare cand este vremea rea sau foart rea si esti si tu, cu minijucariile tale cu care ai iesit cand afara era spendid, ce faci?
In anul 1995 discutam cu un tip care in anii 1980 si-a satisfacut stagiul militar la marina militara, pe un vanator de submarine, asa s-a exprimat tipul, presupun ca ca acum acestei nave i se spune corveta.Zicea tipul asta ca iarna, pe marea noastra este nenorocire ce mari sunt valurile si ce puternic sufla vantul.Nu odata pe timp de iarna, nava lor se afla pentru cateva secunde complet sub apa, insa fiind inchisa etans, iesea repede la suprafata.Ce dracu faci in aceasta situatie cu vedetele de 50 sau 100 de tone?Daca te bazezi doar pe ele esti mancat.Ti le scufunda furtuna.Si pe timp de pace sunt situatii deosebite cant trebuie sa iesi cu nava in larg, chiar daca este furtuna in larg.
Subscriu ideii ca daca ne bazam doar pe cateva nave mari, tinte ideale pentru rachetele antinava, am rupt-o in fericire.Sunt perfect constient ca Romania nu isi permite o consistenta flota dotata doar cu nave avand tonajul peste 2000 t.
Pai ai elicoptere si rachete AN cu baza la tarm plus submarine, 2-3 nave de 1200 de tone in completare. Cum noi suntem defensivi, la ce ne trebuie forta expeditionare cu nave mari?!
Putina istorie
Cand germani in al doilea mondial au trebuit sa lupte in Marea Neagra au trimis vedete de 100 tone S-boote ,submarine costiere u-boote tip II B , iar italieni submarine de buzunar CB si vedete MAS
Rezultatul,neutralizarea flotei ruse
Din cate stiu eu germanii nu au dominat total Marea Neagra ci doar au controlat anumite portiuni.Niciodata germanii nu au reusit sa neutralizeze flota ruseasca.
Am spus neutralizat, nu nimicit
@sorin.vasile
Principalul rol in neutralizarea flotei ruse in Marea Neagra l-a jucat ofensiva terestra care a eliminat bazele navale si aeroporturile sovietice din zona.
Ce dracu…nu suntem in stare sa facem niste salupe deastea……sau chiar fregate si ce barci mai avem nevoie…..
http://www.youtube.com/watch?v=xo_jxJPjKzw
http://www.youtube.com/watch?v=hUPY5YZhT1Q
http://defense-update.com/20140123_markets_for_mraps.html
MRAP alea ar fi bine daca ar ajunge la noi pentru o posibila misiune in viitorul apropiat in “ucraina” 🙂
http://defense-update.com/20140123_forced-budget-cut-us-army-likely-end-gcv-program.html
http://www.economica.net/basescu-in-perioada-urmatoare-industria-de-aparare-are-nevoie-de-bani-pentru-cercetare_69792.html
Tare ! Politia din Fort Lee, Florida, a cumparat MRAP-uri pentru SWAT cu 2000$ de la pretul initial de 188.000 $.
Poate aud si ai nostri.
„Poate aud si ai nostri”.. 🙁 Pai si noi cand ne caftim cu „organili” ce facem?..batele de baseball nu prea produc daune monstruletilor astora pe 4 roti. Da-le idei…
Ma refeream la armata si antitero. Pentru riot control nu sunt atat de invulnerabile. Cateva Molotoave la roti le fac sa se incline periculos de mult incat sa fie abandonate. E cam greu sa folosesti runflat cand iti ard rotile pe o parte iar masina mai are putin si se rastoarna.
Da ce bre n-ai si mata un pol sa cumperi doua kile de benzina?! 🙂 E mai artistic sa-i dai foc, decat sa-ti rupi labutele lovind blindajul cu bata ca salbaticul! Avem si noi o educatie, un statut social, chiar n-ai invatat si matale nimic de la vecini ucraineni?!
🙂 )))))))))))))))))) Ca io sunt foarte atent, doar asa in caz de…
Eu nu dau foc la carti!
Acu’ mai depinde si de carti, eu nu as absolutiza nici un concept, chestia e sa arza bine!
Faptul ca scriu despre vedete nu trebuie inteles ca o renuntare totala la alte tipuri de nave mai mari.
Cum am mai scris si intr-un alt material, as considera necesara, ca o etapa tranzitorie, reinarmarea Tarantulelor, pana vom avea bani sa declansam programe de achizitii mai importante. In paralel cu aceste programe mai mari, in functie de cum ne mai raman bani de buzunar, mai cumparam 1-2 din astea mici, mai asteptam, mai luam 1-2 etc.
Cred ca vreo 4 Saar S-85 ne-ar fi necesare, atat pentru misiuni internationale dar mai ales pentru protectia AA a navelor din celelalte categorii.
Pe vedetele mici, cu putina imaginatie poti sa instalezi rachete AA, eventual pana la nivel Derby si Python 5 dar pentru o protectie adecvata ai nevoie de rachete cu raza mai mare iar astea nu ai cum sa le pui decat pe Tarantule sau pe Saar.
Revenind la disputa nave mari vs vedete rapide mai trebuie sa tinem cont ca, pe langa argumentele militare mai sunt si cele de ordin economic si imagologic.
Cu o racheta poti scoate din lupta atat un 22 (adica 200 de oameni si 8 rachete antinava) cat si un Shaldag mk II (12 oameni si 2 rachete).
Ca sa indisponibilizezi o capacitate egala de foc (8 rachete) ai nevoie de 1 racheta, in primul caz, si de 4 rachete in cel de-al doilea, in care s-ar putea sa lovesti un fake, in loc de vedeta reala.
In plus lovirea unei nave de 5000 tone, cu 200 oameni, poate fi exploatata mult mai bine propagandistic decat lovirea unei vedete parlite: cea mai mare nava / nava amiral / pierderi imense etc etc.
Nu ar fi mai ok din toate punctele de vedere ca in locul actualelor vedete si corvete invechite sa detinem cateva corvete multirol,de ultima generatie?Ce ziceti de clasa Sigma, prevazuta si cu elicopter?Probabil ca ar fi mult mai ok si fata de fregatele noastre.
Sigur ca nu strica sa ai si cateva vedete de generatie noua, pentru misiuni mai usoare.
Sigma pentru Romania? 🙂
http://i40.tinypic.com/r1gdnt.jpg
Cei de la Damen au propus niste variante mai compacte de Sigma, undeva in zona lui Saar-S72 / S85 dar, ce am vazut pana acum par mai slabute ca dotari.
Optiunea mea pentru Saar este data si de faptul ca producatorul face atat Saar cat si Shaldag si, daca ia santierul de la Mangalia, vei putea sa-i dai de lucru permanent, pe un program sau pe altul.
In plus, producatorul, ISL, este acoperit cu comenzi atat pentru marina Israeliana (vor sa inlocuiasca Saar 4 / 4,5 ) cat si pentru export asta insemnand ca ar avea ce sa dea de lucru santierului de aici.
Mai demult pusese cineva stirea aia senzationalista cu titlu „gata, se da” shok shok, in care era vorba de privatizarea ROMARM si inca ceva cu ROM si ca ar urma sa ajunga ori la Israel ori la US, a mai aparut ceva mai concret?
If the missions will always be in the Black Sea (and never go to the Sea of Azov or the Sea of Marmara) then I think the Shaldag V equipped with the Barak-1 air defense missile system is a good choice for Romania. If there will ever be missions to the Mediterranean Sea, then I think the Sa’ar 72 would be a good choice. Anything bigger or more expensive seems like a waste of money.