După o primă familiarizare cu Poligonul din Grafenwoehr şi cu facilităţile de instruire pe care le oferă acesta, în cadrul recunoaşterilor din fiecare poligon în care urmează să se defăşoare acţiuni tactice sau trageri de luptă, antrenamentele pentru exerciţiul multinaţional de tip CALFEX au continuat cu exerciţii tacticce tip LFX de nivel pluton.
Primii care au tras au fost militarii Batalionului 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”. Joi, 12 iunie, de la primele ore ale dimineţii au pornit motoarele şi s-au deplasat în poligonul stabilit, conform planificării, hotărâţi să pună ”Jderii” la treabă.
Ca la orice tragere cu muniţie reală adrenalina creşte treptat, începând cu primul cartuş întrodus în încărcător sau în bandă şi până pe aliniamentul de tragere, acolo unde nu auzi decât comenzile scurte şi precise pe care le primeşti de la comandantul tău: „Debarcaţi!” şi grupa de infanterie debarcă din MLI. Comunicări scurte se aud: „Mă deplasez!”, „Te asigur!” urmată de un ropot de gloanţe….. Ai luat poziţia de tragere, iar în faţă vezi doar… câmpul. Inamicul parcă invizibil aşteaptă. Pentru o fracţiune de secundă timpul parcă se opreşte în loc. Dar ţintele apar şi ceasul începe din nou să bată. Gloanţele suieră în văzduh. Totul se-nvăluie în fum şi în miros de „praf de puşcă”. Ţintele au fost lovite şi s-au prăbuţit în adăpost sau „de bătrâne” (nelovite, coborâte în locaşul de siguranţă prin comanda operatorului), iar despre aceasta nu vei afla decât la „Analiza Post Acţiune” atunci când comandantul de subunitate, prezintă rezultatele reieşite din calculator privind eficienţa tragerii, îţi va spune unde a fost bine sau unde trebuia făcut altfel şi de ce.
Subunitatea înaintează desfăşurată pentru luptă, zona este un câmp deschis, după o pădurice patru tancuri inamice sunt pregătite de acţiune. Se aude o comandă scurtă şi prima bubuitură. Trăgătorii la aruncătoarele protative de grenade AG-7 au început să execute foc asupra blindatelor, carcasele metalice răsună la lovire, cîmpul se umple de fum, loviturile penetrează blindajul. Ţintele au fost lovite… bătălia continuă.
Nu acelaşi lucru se petrece cu operatorii de la tunul de 25 mm de pe MLI (maşina de lupră a infanteriei), ”de care depinde reuşita acţiunii unei subunităţi: grupă, pluton sau companie. Focul precis executat de aceştia este foarte puternic şi esenţial în ducerea acţiunilor de luptă – a ţinut să precizeze comandantul companiei, căpitanul Florentin Cîrstea. Din acest motiv mi-am propus ca, pentru exerciţiul de tip LFX de nivel companie care se va desfăşura săptămâna viitoare, să îmbunătăţim procedurile de executare a focului pentru operatorii de la tunul de 25mm. Aş dori, de asemenea să îmbunătăţesc modul de dare al misiunilor către subordonaţi, iar comandanţii de plutoane să îşi perfecţioneze manevra de mutare a focului de pe un obiectiv pe altul. Sunt mulţumit de cum s-a executat acest exerciţiu, dar este loc şi de mai bine.”
În perioada imediat următoare activităţile vor continua cu executarea exerciţiilor tactice la nivel companie, întreţinerea tehnicii şi armamentului şi menţinerea în stare de operativitate, exersarea procedurilor tactice şi pregătirea comandanţilor de subunităţi pentru îmbunătăţirea procedurilor de lucru specifice.
Text și Foto: Maior Ion Adrian Curiman, Căpitan Daniel Nistor și Caporal Nicușor Comănescu
Ma simt putin mandru cand vad ca si romanii nostri sunt militari profesionisti in adevaratul sens al cuvantului, insa nu si atunci cand vine vorba de dotarea cu echipament. Sa speram la mai bine….. 🙂
felicitări pentru documentarea acestui exercițiu!
Dacă băieții noștrii ar avea ce le trebuie și-ar rupe dinții și ghearele URSUL în scutul Armatei Române:
Recitalul ˝Jderilor˝ din Grafenwoehr
Dacă recitalul de foc a debutat în această săptămână cu exerciţiul de tip LFX al plutonului de aruncătoare de 82 mm, miercuri 18 iunie, a fost rândul infanteriei să dezmorţească ”Jderii”. Se poate spune că misiunea de astăzi a început cu o seară înainte, odată cu primirea ordinului de misiune, când comandantul subunităţii de infanterie, capitanul Cîrstea Florentin a prezentat ”filmul acţiunii” comandanţilor de plutoane, aceştia aducând la cunoştinţă fiecărui militar din pluton posibilele situaţii cu care se vor confrunta în poligon.
Cu detaliile însuşite la pregătirea misiunii, militarii îmbarcaţi pe tehnica de luptă s-au pus în mişcare spre ”laboratorul de infanterie” – poligonul de trageri, locul în care fiecare individ, grupă, pluton, companie îşi pun în valoare cunoştinţele asimilate în procesul de instruire.
Odată ajunşi în poligon totul s-a desfăşurat în ritm alert, erau multe detalii de pus la punct; coordonarea eficientă şi experienţa tragerilor de luptă executate anterior, au făcut catotul să decurgă rapid şi fără risipă de timp. Toţi militarii s-au adunat în jurul lăzilor cu muniţie, fiecare din ei aducându-şi aportul, încărcând muniţia în încărcătoare, pe benzile mitralierelor de companie, ajustând benzile cu muniţie pentru tunul Oerlikon cal. 25mm al MLI-ului, pregătind loviturile pentru aruncătorul de grenade A.G.7.
Încordarea şi concentrarea atenţiei asupra a ceea ce va urma se simţea în privirile militarilor, fiecare îşi făcea o ultimă inspecţie a armamentului sau îşi ajusta echipamentul. Traficul radio se face auzit pentru verificarea legăturilor şi de acum se aşteaptă doar comanda de îmbarcare.
Sunt ultimele momente de ”linişte”, atmosfera în raionul de aşteptare e palpabilă. Se aşteaptă apobarea de la turnul de control al poligonului. ”Sunt 200 Alfa, pentru toate indicativele: ÎMBARCAŢI!” Zarurile au fost aruncate, de aici nimic nu mai poate opri forţa unei companii de infanterie îmbarcată pe MLI 84 ”Jder”. Conform precizărilor făcute la pregătirea misiunii, maşinile de luptă intră în poligon şi sub norii de praf acestea îşi ocupă locul în dispozitiv.
La scurt timp de la ocuparea poziţiilor în dispozitiv mitraliere de calibru 7,62 mm deschid recitalul unui exerciţiu ce se anunţa plin de adrenalină. Ţinte ce marchează infanteria debarcată ce se ridicaseră, parcă timide în faţa maşinilor de luptă, au sfârşit culcate la pământ de seriile scurte de ”foc prin secerare”.
La auzul mitralierei de pe maşină membri echipajului tresar, simt mirosul prafului de puşcă ars, tensiunea creşte, adrenalina atinge cote înalte, tot ce îşi doresc e să debarce şi să ”guste” din plin acţiunea. ”Bagă-mă-n luptă!!” se aude în staţia radio a maşinii, semn că nerăbdarea atinge cote înalte. Brusc MLI-ul frânează şi vocea comandantului de grupă se aude comandând operatorului de la turela maşinii:
– ”Ora 12, 1000 de metri , transportor inamic blindat, angajează-l!”
– ”Văzut!! Angajez cu foc!”
Timpul se opreşte în loc pentru câteva secunde iar într-o linişte ciudată îţi poţi număra bătăile inimii; cu maxilarul încleştat aştepţi ca maşina să se zguduie din temelii. Preţ de două trei secunde operatorul face ochirea şi deschide focul. Dezlănţuirea tunului de 25 mm e fantastică, suflul resimţit în maşină face ca plămânii să vibreze, nu vrei decât să cobori şi să asişti la un spectacol suprem. Reculul rafalelor lungi ale acestuia parcă mişcă maşina din loc, iar sunetul acestuia e inconfundabil
.¬ ”Obiectiv neutralizat!!”
Maşina se pune în mişcare spre ultimul aliniament, aici recitalul aparţine întregii grupe, pluton, companie. Comanda mult aşteptată se face auzită într-un târziu:
– ”Debarcaţi!! Grupă, pentru luptă!”
În dispozitivul de luptă adoptat, militarii caută să ocupe poziţii cât mai bune, să aibe un câmp vizual cât mai larg, se pregătesc sistematic ca pentru examenul final. Câmpul de ţinte se ridică în faţa acestora la distanţe variate. E momentul lor. Din proprie iniţiativă aceştia angajează ţintele pe direcţia lor de tragere şi totul capătă proporţii, câmpul de ţinte e învăluit în fum, în praf şi ploaie de gloanţe! Preţ de câteva minute o companie de infanterie oferă un spectacol pe cinste, comenzile auzite sub ropotul de puşti automate, puşti mitraliere, mitraliere de companie sunt în perfectă armonie. Colaborarea militarilor pentru a duce la bun sfârşit o astfel de şedinţă de tragere, ajutorul acordat între ei la schimbarea ţevii de rezervă la mitraliera de companie, împrospătarea cu muniţie, preluarea sectorului de tragere al celui de lângă tine, remedierea incidentelor, toate sunt dovada unei bune instruiri şi a coeziunii puternice legată în timp. E momentul în care tot efortul depus în cadrul orelor de instrucţie, în procesul de pregătire pentru un astfel de exerciţiu ”se vede prin efectul la ţinte”.
Dar lupta încă nu s-a terminat. Este rândul trăgătorilor la aruncătoarele de grenade AG-7 să-şi arate măiestria. Muniţia este pregătită. O comandă scurtă şi carcasele metalice ale machetelor tanc răsună la lovire, loviturile penetrează blindajul şi câmpul se umple de fum. Ţintele au fost lovite şi se poate raporta cu mândrie că:”Misiunea a fost îndeplinită.”
”Această activitate a încheiat perioada de pregătire a militarilor din Batalionul 300 Infanterie Sfântul Andrei pentru exerciţiul multinaţional de tip CALFEX (acţiuni tactice combinate cu efectuarea tragerilor cu muniţie de război), din Garfenwoehr – ne-a precizat la sfârşitul zilei şeful Operaţiilor şi instrucţiei, locotenent-colonelul Valentin Sfrejea. Exerciţiul de tip LFX de nivel companie a fost cea mai complexă activitate de instruire pe care am desfăşurat-o în acest poligon. S-au sincronizat acţiunile plutoanelor şi s-au făcut ultimele retuşuri, iar aici aş vrea să evidenţiez efortul depus de comandantul companiei şi comandanţii de plutoane. La acest moment compania este pregătită să participe la exerciţiul CALFEX de săptămâna viitoare.”