T-34 in Armata Romana, partea I

Eforturi nationale de asigurare a operativitatii si de modernizare a tancului T 34-85
Sau de ce totusi trebuie dezgropati mortii

Partea intai
1/3
Inceputuri

Cuvant lamuritor:
Am scris acest articol pentru cei ce vad realitatea.
S-a publicat pe RomaniaMilitary un documentar amplu despre tancul T-34, cu un subcapitol despre existenta acestuia in armata romana. Am scris un comentariu, si m-am gandit sa scriu si un articol scurt si rapid. Dar pana la urma, cautand perfectiunea, dupa amarul principiu „mai binele este dusmanul binelui”, a iesit un articol lung, tardiv si poate plicticos. Dar nadajduim ca efortul si rabdarea niciuneia dintre parti, a cititorului sau a autorului, sa nu fie pana la urma zadarnice. Detractorii vor putea sa spuna ca sunt povesti. Poate, dar povesti cu talc.
Caci cumparand un sistem de arme, de oriunde l-ai cumpara, nu ai rezolvat problema:  acesta trebuie sa si functioneze. Si pentru a functiona are nevoie de multe. Atat la pace, cat si la razboi. Cum se va vedea citind articolul.

1   T34-85  Pro  Patria TVR1

T34-85 Pro Patria TVR1

Primele tancuri T-34-85 s-au importat din Uniunea Sovietica in anul 1949. Tancurile nu proveneau dintr-un lot de fabricatie uniform. Si nu toate erau noi. Unele dintre ele facusera razboiul, dupa relatarile tanchistilor batrani existand chiar urme de lovituri antitanc pe ele. Erau tributare sechelelor productiei pe timp de razboi, cu toate stiutele urmari. Apoi din 1952 a inceput importul din Cehoslovacia de tancuri noi. La pret dublu fata de tancurile noi fabricate in URSS. Si in general, in cadrul Tratatului de la Varsovia, noi primeam cam ultimele serii fabricate.
N-a fost usor pentru o tara saracita dupa razboi si dupa plata despagubirilor si aflata in plin proces de reconstructie si industrializare. Cei ce ne-au vandut tancurile au trait mai bine. Noi ne-am rupt de la gura.
Mai noi sau mai vechi, mai bune sau mai rele, tancurile au fost folosite la instructie si au avut nevoie de aceleasi lucruri ca si toate celelalte tancuri din lume: carburanti-lubrifianti,  munitie, piese de schimb, intretinere adecvata, personal instruit pentru lupta sau pentru reparatii. Si pe masura imbatranirii, de eforturi de modernizare. Toate acestea insa costau bani grei. Cum spuneam, unele la pret dublu… fata de ceea ce meritau. Bani care plecau afara din tara, sporind bunastarea altora. Sporind saracia noastra.

Si mai mult decat orice, creaind o stare de incertitudine asupra aprovizionarii cu piese de schimb si munitii pe timp de razboi, asa cum ne-a invatat amara experienta a doua razboaie mondiale facute in opinci. Si atunci, s-a luat o hotarare justa: lansarea unor eforturi pe plan national de asigurare a mentenantei, operativitatii si a modernizarii tancurilor cu forte proprii. In pespectiva, de realizare a tancului romanesc.

2   T-34 aplicatie - sursa Viata Militara

T-34 aplicatie – sursa Viata Militara
Marele meu regret este ca din cauza secretomaniei tipice armatei romane si a lipsei de interes fata de factorul tehnic autohton, informatiile si imaginile au trebuit cautate din diverse surse, uneori indirecte, alteori fragmentare, dar intotdeauna greu de gasit. Iar de multe ori opinia publica straina era mai bine informata decat cea romaneasca, invitatii straini avand dreptul de a face fotografii si de a avea acces la caracteristici tehnico-tactice acolo unde romanilor le era refuzat. Contribuabililor romani, mai precis.
Spre exemplu, doar din amintirile tanchistilor s-a aflat despre existenta in dotare si a unor T-34-85 de productie poloneza, fara mitralior de bord, in locul acestuia existand rastele de proiectile, iar pusca mitraliera – care pe alte modele era deservita de acesta – se afla aici in montura fixa pe placa frontala si era actionata de la distanta de catre mecanicul-conductor. De asemenea, doar asa am aflat detalii despre programul de modernizare a tancului din anii 1984-1985.

Primul program de modernizare si uniformizare a tancurilor T-34, folosind componente importate, s-a derulat intre anii 1959 -1965. A constat in:
– montarea unor complete de etansare in vederea trecerii prin vad cu adancimea maxima de 5 metri, plus montarea girodirectionalelor.
– completarea dotarii parcului de tancuri cu cutii de viteze cu 5 trepte
– echiparea motoarelor cu preincazitoare de apa si de ulei, facilitand pornirea pe timp rece (eliminandu-se astfel instalatia separata de tanc, denumita incalzitor mobil )
– modernizarea filtrelor de aer
– instalarea unui filtru centrifugal de ulei
– inlocuirea statiilor radio tip 9RS de productie sovietica cu statiile radio RM-31-T de fabricatie cehoslovaca
– dotarea cu un sistem de conducere pe timp de noapte, in infrarosu, tip activ, incepand cu anul 1963 (mai tarziu aparatura a fost fabricata sub licenta in tara)
– montarea unor suporti suplimentari pentru butoaiele de motorina si modificarea sistemului de alimentare (suportii fabricati in tara, in bazele de reparatii, incepand cu anul 1963)
– montarea de mijloace de autoscoatere
– dotarea cu complete de degazare-dezactivare
– dotarea cu utilaje de parc din productia interna (inclusiv prelate pentru tancurile pastrate in aer liber – desi mentionarea unei prelate pare ridicola, azi nu se mai tes in Romania materiale textile cu utilizari speciale, iar stofe si panzeturi aproape deloc) .

3  SU 100 sursa Pro Patria TVR 1

SU 100 sursa Pro Patria TVR 1
O parte din aceste modificari au fost aduse si celorlalte vehicule realizate pe sasiul tancului T-34 existente in dotarea armatei romane: macaraua pe senile SPK-5, tractorul de tanc (improvizat sau fabricat ca atare) , podul de asalt cu lacra glisanta si autotunul antitanc calibru 100 mm SU-100, acesta din urma redenumit in final in armata romana autotun AT-100.

4 pod de asalt lacra glisanta sasiu T-34 sursa  forum http russianarms.mybb.ru
Pod de asalt lacra glisanta sasiu T-34

 

5  SPK-5 sursa  forum http russianarms.mybb.ru

 

SPK 5

 

5b VT-34 sursa pelicula Cu mainile curate TVR2

VT-34

 

6  T 34 vad - sursa Viata Militara

T 34 vad

 

7  girodirectional sursa Руководство по материальной части и эксплуатации танка Т-55

Girodirectional

 

8  girodirectional montat sursa Руководство по материальной части и эксплуатации танка Т-55

Girodirectional montat

 

9  incalzitor mobil acrosat pe T-34-85 sursa  forum http gspo.ru

Incalzitor mobil acrosat pe T-34-85

 

10 suporti butoaie sursa Pro Patria TVR1Suporti pentru butoaie de carburant

 

10b  Aparat vedere timp noapte tip pasiv  mecanic PNV-57  desen sursa Техническое описание и инструкция по эксплуатации прибора ПНВ-57

Aparat vedere timp noapte tip pasiv mecanic PNV-57

 

10c  Aparat vedere timp noapte tip pasiv  mecanic PNV-57  foto sursa Техническое описание и инструкция по эксплуатации прибора ПНВ-57

Aparat vedere timp noapte tip pasiv mecanic PNV-57

 

10d PNV-57 Muzeul Academiei Fortelor Terestre Sibiu sursa www.actrus.ro

PNV-57 Muzeul Academiei Fortelor Terestre Sibiu

 

10e prelata tanc sursa Autovehiculele in armata romana

Prelata tanc

Punem si cateva link-uri:
http://www.jedsite.info/tanks-tango/tango-numbers-su/t34_series/t34t-romania/t34t_1.jpg
http://www.jedsite.info/tanks-tango/tango-numbers-su/t34_series/su100m/su100m_001.jpg
http://blog.alexgalmeanu.com/blog/2007/01/29/23rd-of-august-military-parade/

 

Al doilea program legat de tancurile T-34 a fost cel de asigurare unor piese de schimb din productia interna, dezvoltarea industriei orizontale pe linia constructiei de autovehicule facand posibila producerea in tara a unor componente supuse in mod deosebit uzurii, cum ar fi:
– componente ale instalatiei electrice a tancului (generatoarele GT-500, electromotoarele ST-700, baterii de acumulatori, etc)
– componente ale transmisiei (discuri de ambreiaj, diverse axe si pinioane ale cutiei de viteze)
– componente ale mecanismului de rulare (galeti, bolturi si patine pentru senile, etc)
Intre intreprinderile angrenate in aceasta activitate amintim Electroprecizia Sacele, Acumulatorul Bucuresti, Baza de reparatii din Mizil (denumita popular MFA Mizil).
La randul ei, industria petrochimica a furnizat motorina si lubrifiantii necesari. Pare ciudat pentru actualele generatii de tanchisti sau chiar tanchisti pensionari, dar au fost timpuri cand chiar se consuma motorina la instructie, sau se completa stocul de mobilizare.
Desi oficial se spunea ca Uzina de rulmenti grei Ploiesti producea rulmenti pentru utilaje de foraj si excavatoare, astazi se stie clar ca rulmentii turelei tancurilor romanesti s-au produs acolo.
Otelurile speciale pentru toate mai sus-enumeratele munitii sau piese de schimb se realizau la Combinatul siderurgic Resita si la Industria Sarmei Campia Turzii, singurele intreprinderi din tara care dispuneau atunci de tehnologiile necesare. Sincer, nu e un lucru usor sa realizezi un otel de buna calitate.

11  galerii si chiulase V-2-34 sursa Buletinul Tehnica militara

Galerii si chiulase V-2-34

S-au efectuat studii pentru imbunatatirea performantelor motorului V-2, in mai multe etape, dupa posibilitatile tehnologice de moment. S-a pornit de la faptul ca motorul, chiar daca fusese la vremea lui realizare de exceptie, fusese proiectat in ajunul celui de-al doilea razboi mondial, iar constructia fusese tributara posibilitatilor tehnologice ale sfarsitului anilor ´30 si mai apoi crancenilor ani de razboi: industrie relocata, lipsa de personal calificat, economie de materiale, si mai ales de timp de fabricatie. Orice s-ar spune, obiectivul productiei de masa care sa duca la castigarea razboiului fusese atins.
Dupa manualul original, motorul V-2-34 dezvolta o putere maxima de 500 CP la 1800 rot/min, o putere nominala 450 CP la 1750 rot/min si una de exploatare de 400 CP la 1700 rot/min, cu cuplul maxim de 220 kgm la 1100-1200 rot/min. Cilindree 38,88 l, raport de comprimare 14-15/1, masa 950 kg.

12  motor V2-34 sursa Руководство по материальной части танка Т-34-85

Motor V2-34
S-au studiat:
– modificarea galeriei de admisie si chiulasei, pentru creerea unei miscari turbionare in camera de ardere, pentru folosirea integrala a aerului dispus intre cele 7 conuri ale ale jeturilor de combustibil realizate de injector (in imaginea anexata in fig.1 galeria si chiulasa originale, in fig.2 cele modificate)
– modificarea pompei de injectie, pentru a realiza o grupare mai accentuata a arderii, scurtandu-se durata injectiei dar marindu-se diametrul pistonului pompei la 10,5 mm
– revizuirea traseului tubulaturii de inalta presiune
– modificarea injectoarelor, in sensul maririi numarului de gauri (original 7) concomitent cu reducerea diametrului, rezultand totusi unele dificultati tehnologice la gaurirea bulbului injectorului.

13  motor V-2-34 sectiune sursa Руководство по материальной части танка Т-34-85

Motor V-2-34 sectiune
Efectul total a fost o economie de maxima 8,35 % la consum si un spor de maxim 16,3 % la putere fata de motorul de serie. De asemenea, motorul modificat a fost testat in regim de motor policarburant, functionand multumitor cu benzina CO 70, iar cu modificarea avansului la refulare chiar cu benzina CO 90, dar in regim neeconomic. S-a studiat comportarea motorului V-2 modificat in regim de turbosupraalimentare, obtinandu-se pe stand puterea de 623kW la 2000 rot/min si un cuplu de 346 daNm la 1230 rot/min (fabricantul motorului supraalimentat indica 588 kW si 310 daNm), observandu-se totusi limitari drastice in cazul aparitiei unor contrapresiuni la evacuare sau aparitiei unor rezistente pe colectorul de admisie al aerului (spre exemplu in timpul traversarii cursurilor de apa).

13b piese schimb tancuri sursa Autovehiculele in armata romana

Piese de schimb pentru tancuri in depozit

Din cate stiu eu, modernizarea nu s-a aplicat motoarelor tancurilor din dotare, datorita faptului ca in anul 1980, cand s-a terminat aceste studii, acestea se aflau mai mult in depozitele de mobilizare decat in uz, existand un stoc serios de piese de schimb originale. De mentionat ca aceste studii au fost de durata, primele rezultate ale studiilor au fost prezentate in anul 1966 iar ultimele cunoscute de mine in 1980.

 

O alta masura de asigurare a activitatii de intretinere-reparatii, inafara dotarii bazelor de reparatii ale armatei, a fost realizarea autoatelierelor de reparat tancuri, pentru efectuarea acestei activitati in conditii de campanie. Primul tip a fost autoatelierul VAREM, pentru reparatii de vehicule pe roti sau senile, montat pe un sasiu ZIL-151 importat, caroseria si integrarea fiind asigurate de Uzina Tudor Vladimirescu Bucuresti (ulterior Autobuzul, actual afacere imobiliara). Procesul a continuat cu atelierelele mobile PARM-1 si PARM-2, dispuse pe remorci sau autosasiuri din productia nationala. Au fost realizate apoi si variante specializate pentru intretinerea tancurilor, ajungandu-se la varianta AITT, montata pe sasiuri SR-114 tip 4×4. In imagini prezentam atat un autoatelier universal, cat si varianta specializata. Spre stiint .

14  autoatelier reparatii auto sursa www.adc-tehnika.ru

15b  caroserie SR-114 sursa Buletinul Tehnica Militara

Autoatelier reparatii auto

 

15  autoateliere AITT sursa pelicula Fata morgana TVR1

Autoateliere AITT, sursa pelicula Fata morgana TVR1
S-a trecut si la asimilarea munitiei pentru tunul de bord, calibru 85 mm, cat si pentru armamentul secundar, calibru 7,62x54R, unul din calibrele standard al armatei romane postbelice.
Au fost prezentate public, la ECOMIL si EXPOMIL 1999, patru tipuri de munitii realizate de ROMARM, utilizabile atat de tunul de pe tancul T 34-85, cat si de tunurile D-44 si SD-44 cal. 85 mm de provenienta sovietica aflate in dotarea armatei romane. De mentionat ca proiectilele s-au realizat dupa specificatiile originale, atat pentru a nu complica procesul de ochire (sau a nu modifica aparatele existente), cat mai ales pentru a exista compatibilitatea cu munitiile originale sovietice in cazul exportului.

16  munitii 85 mm  ecomil - sursa Pro Patria TVR1

17  munitii 85 mm expomil sursa  Pro Patria TVR 1

Munitii 85 mm
– lovitura cu proiectil exploziv de otel echivalent O-365K, redenumit O-365KV dupa reechiparea cu focosul de cap V-429. Lovitura cu incarcatura (de azvarlire) completa echivalent loviturii UO-365KV. Masa loviturii 16,3 kg, masa proiectilului 9,54 kg
– lovitura cu proiectil exploziv de otel echivalent O-365K, redenumit O-365KV dupa reechiparea cu focosul de cap V-429. Lovitura cu incarcatura (de azvarlire) redusa echivalent loviturii UO-367KV. Masa loviturii 14,95 kg, masa proiectilului 9,54 kg
– lovitura cu proiectil cumulativ cu miscare de rotatie lenta cu stabilizare prin ampenaj echivalent BK-2, cu focos GPV-2R. Masa loviturii 13,35 kg, masa proiectilului 7,35 kg, capacitate de perforare de 300 mm blindaj omogen. Lovitura echivalenta cu UBK-1M
– lovitura cu proiectil perforant-trasor cu cap ascutit echivalent BR-365K, cu focos de fund MD-8. Masa loviturii 16 kg, masa proiectilului 9,2 kg. Capacitatea de perforare in cazul blindajului vertical era de 126 mm la 100 m, 118 mm la 300 m, 110 mm la 500 m, 95 mm la 1000 m, 75 mm la 1500 m, 65 mm la 2000 m. Lovitura echivalenta cu UBR-365K.

18  munitii 85 mm sursa Pro patria TVR1

 

20  proiectile 85 mm marcaje  sursa You Tube

21  proiectile 85 mm sursa You tube

Proiectile 85 mm marcaje

Notabil nu este numai efortul de a realiza respectivele munitii, ci si acela de a integra in tara productia absolut tuturor componentelor: pulberi pentru incarcaturile de azvarlire in baza simpla simbolizate 9/7, 14/7 (cu 7 perforatii) si 18/1-460 (cu o perforatie), incarcaturi explozive, focoase V-429, MD-8 si GPV-2R, suruburi port-amorsa KV-4, capse de aprindere, tuburi. In mod normal tuburile si degetarele pentru capse (si aliajele pentru acestea) erau produse la METROM Brasov, pulberile la Pirochim Victoria si Nitramonia Fagaras, restul componentelor la U.M. Tohan Zarnesti (fosta 6 Martie Zarnesti). Un alt integrator era Uzina Mecanica Babeni (fosta Intreprinderea nr.3 Babeni), componente fiind produse la actuala VILMAR Ramnicu-Valcea (fosta Intreprindere de utilaj chimic si forja Ramnicu Valcea), MEFIN Sinaia (fosta Intreprindere de mecanica fina Sinaia), Dacia Pitesti (fosta Uzina de autoturisme Pitesti).

22  focos V-429 sursa site UM Tohan

Focos V-429, sursa site UM Tohan
Au fost de asemenea prezentate in public, la toate expozitiile de tehnica militara, munitiile calibru 7,62x54R, necesare pustilor-mitraliera DT sau DTM din dotarea tancului (dotare diferita datorita anului de productie si fabricantului). Erau produse la inceput la Uzina Mecanica Cugir, ca apoi productia sa fie transferata la Uzina Mecanica Sadu si Uzina Mecanica Dragasani. Benzile pentru cartuse se produc la Uzina mecanica Cugir (variante cu 100 , 200 si 250 zale). Dispozitivul de incarcat benzi, denumit popular Rakov, dupa numele inventatorului sovietic, era fabricat sub licenta la Uzina mecanica Orastie.
Nu am cunostinta sa se fi fabricat tunuri cal. 85 mm in tara, dar in mod cert Uzina Mecanica Resita avea aceasta capacitate. Si capacitate, si traditie. Iar capacitate, chiar fara traditie, mai avea noua sectie de tunuri de tanc de la Intreprinderea de osii si boghiuri Bals. Noua demult.
Oricum, reparatiile tunului se faceau in tara, preponderent la Mizil.
23  lovitura UBR-365K cu proiectil perforant-trasor cu cap ascutit BR-365K sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovitura UBR-365K cu proiectil perforant-trasor cu cap ascutit BR-365K

24  lovitura UBK-1 cu proiectil BK-2 cu miscare de rotatie lenta sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovitura UBK-1 cu proiectil BK-2 cu miscare de rotatie lenta

 

Inafara de loviturile produse pe plan intern, se mai utilizau cele importate echivalente, existente in stocuri, cu aceleasi caracteristici balistice ca si cele produse in tara.
Se mai utilizau si alte lovituri importate, cum ar fi:
– lovitura subcalibru UBR-365P cu proiectil BR-365P. Masa loviturii 11,42 kg, masa proiectilului 4,99 kg, bataie maxima 1 000 m, capacitate de perforare in blindaj la 90º 167 mm la 100m, 140 mm la 500 m, 110 mm la 1000 m )
– lovituri subcalibru UBR-367K cu proiectil BR-367K si UBR-367P cu proiectil BR-367P (bataie maxima 2 000 m)
– lovitura fumigena UD-367 cu proiectil de otel D-367, masa lovitura 15,65 kg, masa proiectil 10,07 kg, focos KTM 2
– lovitura exploziva cu proiectil monobloc de otel tip O-365K, masa proiectil 9,54 kg, focos KTM-1, KTM-1U, KTM-2
– lovitura cu de instructie UPBR-367, cu proiectil-trasor PBR-367, pentru instructie si aprecierea tragerii, cu bataie redusa, masa proiectil 9,2 kg, masa loviturii 15,72 kg
De fapt, dupa cum spun manualele sovietice referitoare la tancul T-34-85, tunul acestuia putea utiliza intreaga gama de proiectile folosite si de tunul antiaerian sovietic cal. 85 mm model 1939.
Aceste lovituri, datorita vechimii, periodic se regenerau (sablare, revopsire, prelevari de probe, inlocuire de pulberi si componente, etc).Trist si ironic, capacitatile tehnologice destinate acestui scop sunt folosite astazi pentru delaborare de munitie.

38  lovitura perforanta subcalibru UBR-365P sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы
Lovitura perforanta subcalibru UBR-365P

 

39  lovitura perforanta subcalibru UBR-367P sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovitura perforanta subcalibru UBR-367P

40  lovitura fumigena UD-367 sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovitura fumigena UD-367

41  lovituri exploziva UO-365K si UO-367 sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovituri exploziva UO-365K si UO-367

42  lovitura de instructie  cu bataie redusa UPBR-367 sursa 85-мм дивизионная пушка Д-44. Руководство службы

Lovitura de instructie cu bataie redusa UPBR-367

43  lovitura exploziva UO-367A

Lovitura exploziva UO-367A
Pentru instructia tanchistilor s-au realizat, in prima faza in bazele de reparatii ale armatei, diverse echipamente:
– Bascule oscilante, pe care era urcat tancul, care era astfel supus unor miscari similare rulajului in teren accidentat, comandantii si ochitorii invatand astfel sa descopere, sa telemetreze si sa ocheasca o tinta fixa sau mobila in conditii similare rulajului
– Simulatorul de antrenament pentru conducerea tancului, pentru insusirea succesiunii operatiunilor pregatitoare pentru pornirea tancului, schimbarea vitezelor, conducerea in panta, contrapanta si pe diferite obstacole, simulator bazat pe aparate de proiectie cinematografica
– Instalatia pentru poligon, pentru manuirea mecanismelor de ochire de pe tanc sau TAB pe tinta plic
– Poligonul de camera pentru antrenamentul ochitorilor de pe tanc, bazat pe aparate de proiectie cinematografica (produse de IOR Bucuresti). Ochirea se face pe imaginea proiectata pe un ecran, si se marca pe imagine locul ochirii, pentru aprecierea preciziei tragerii.

44  Poligon de camera pentru antrenamentul ochitorilor de pe tanc sursa Viata Armatei
Poligon de camera pentru antrenamentul ochitorilor de pe tanc

 

45  Poligon de camera pentru antrenamentul ochitorilor de pe tanc sursa Buletinul Tehnica militara

Poligon de camera pentru antrenamentul ochitorilor de pe tanc

 

46  bascula T-55 sursa Pro Patria TVR1

47  bascula T-55 sursa Observatorul Militar

 Bascula T-55
De remarcat ca pe langa tragerile de instructie cu proiectile reale, destul de rare in ultimii ani inainte de `89, se utilizau pentru tragerile directe si unele adaptoare introduse in teava tunului, denumite Dispozitive cu tevi introduse, rod al inteligentei specialistilor romani din bazele de reparatii ale armatei. In cazul tancului T-34 se utiliza un dispozitiv cu teava introdusa cal.14,5 mm (munitia normala pentru mitralierele din dotare, licenta KPV si KPVT, cal14,5×114, cu glont trasor, pentru observarea si aprecierea tragerii).

Dispozitivul era compus din teava cal.14,5 mm, blocul inchizator, dispozitivul de percutie si extractie, inelele de centrare, piese de legatura si inele de siguranta. Mai mult sau mai putin, dispozitivul avea forma „scheletizata” a unei lovituri complete de 85 mm, incarcandu-se in teava tunului in mod similar. Cartusul de 14,5 mm se incarca (descarca) in dispozitiv prin deschiderea inchizatorului tunului si deplasarea inainte (inapoi) a extractorului dispozitivului. Ochirea si darea focului se executa in mod normal, aplicandu-se o corectie la inaltator conform tablei de tragere a dispozitivului. La darea focului, percutorul tunului actioneaza percutorul dispozitivului, care la randul lui percuteaza capsa de initiere a cartusului de 14,5 mm. Aprecierea tragerii se executa vizual, urmarindu-se traiectoria trasorului. In cazul tragerilor din miscare se utilizau suplimentar mansoane de protectie introduse in teava tunului, pentru protectia acesteia. Greutatea suplimentara a acestora era contrabalansata de o greutate de 25 kg montata pe scutul mobil de protectie al culatei tunului.

48  dispozitiv tip teava introdusa cal.14,5 mm sursa Observatorul Militar

Dispozitiv tip teava introdusa cal.14,5 mm
Mai apoi, urmand atat tendintele mondiale, cat si politica nationala de economii stricte,  exagerate chiar, programul de realizare a simulatoarelor a fost relansat pe un plan superior, cu implicarea institutelor centrale de cercetari in domeniu, dar si pe baza de initiative locale, ale bazelor de reparatii. In 1981 au fost facute cunoscute 2 realizari, in Buletinul Tehnica militara, realizari de varf la acea data.

Prima era denumita Simulator electronic de teren pentru trageri prin ochire directa cu tunul. Desi era un echipament cu camera TV destinat instructiei tragerii directe cu tunurile antitanc, existau posibilitati de adaptare la tunul de pe tanc. Se compunea din:
– dispozitivul video-captor, montat deasupra tevii tunului, care vizualizeaza obiectivul
– panoul de comanda, prin intermediul caruia instructorul introduce datele necesare tragerii
– echipamentul electronic de prelucrare a datelor, elementul central al sistemului, care compara datele introduse de instructor cu cele de pe aparatul de ochire, la momentul teoretic de lovire a tintei
– 4 monitoare pentru observarea rezultatului tragerii (unul pentru instructor, unul pentru comandantul de tun, unul pentru ochitor, unul pentru asistenta)
– dispozitiv pentru redarea zgomotului plecarii loviturii
– sursa de alimentare
– complet de cabluri de conectare
Simulatorul permitea atat instructia echipei de servanti, cat si verificarea deprinderilor acesteia la ochire sau corectia ochirii. Se puteau simula doar tragerile directe, atat pe tinte fixe cat si mobile. Simulatorul reda exact corectiile introduse pe timpul reglajului cu piesa, corectarea focului si evidenta consumului de munitie. In determinarea elementelor de tragere se tinea cont de gradatiile de pe aparatele de ochire si de tablele de tragere ale tipului de tun respectiv, cu posibilitatea introducerii corectiei de vant si derivatie, cat si corectia de devans si durata de traiect.
Instructia se putea desfasura pe platformele normale de instructie din cazarma. Practic, instructorul introducea datele reale ale tragerii, ajutat de camera video, ochitorul executa toate operatiunile normale de tragere pana la darea focului iar apoi, cu ajutorul aceleiasi camere, echipamentul de calcul determina daca ochitorul a actionat corect aparatele de ochire. Pentru apropierea de conditiile reale ale tragerii erau prevazute mijloace de redare a zgomotului plecarii loviturii. Mai precis, pentru calirea psihica a echipei de servanti. Sa scoata din ei barbati doara 🙂 .
Simulatorul avea o durata de utilizare calculata (in in mod normal pana la reparatia capitala) de 10 000 de ore de functionare. Costul simulatorului era de 130 000 lei, aproape cat doua Dacia 1300 din acele vremuri. Mult, am putea spune, insa daca ne gandim ca in acele vremuri o lovitura pentru tunul de 100 mm costa 1680 de lei, ne putem face o idee…
Caracteristicile tehnice erau:
– distanta pana la tinta 200 – 2600 m
– cadenta practica de tragere 8-10 lov/min, la fel ca si la tragerile reale
– precizie la determinarea abaterii la ochire 10 cm la distanta de 1000 m
– putere 330 W
– sursa de alimentare proiectata atat pentru lucru in conditiile conectarii la reteaua de 220V c.a. cat si de la acumulatori de 12V c.c.
– temperatura de lucru -15 …. +45 ºC (instructia era posibila in tot timpul anului)
Cateva cuvinte despre furnizorii componentelor: camera Tehnoton Iasi, monitor Electronica Bucuresti, conectori Conect Bucuresti, piese electronice IPRS Baneasa, IPEE Curtea de Arges, ICE Bucuresti. De fapt amintiri despre furnizori…

 

49  Simulator camera TV - dispozitiv videocaptor sursa Buletinul Tehnica Militara
 Simulator camera TV – dispozitiv videocaptor

 

50  Simulator camera TV - panou de comanda sursa Buletinul Tehnica Militara

 Simulator camera TV – panou de comanda

 

51  Simulator camera TV - monitor comandant de tun sursa Buletinul Tehnica Militara

Simulator camera TV – monitor comandant de tun

A doua realizare era denumita Simulator laser pentru tragere cu tunul de pe tanc. Era o realizare deosebita, un simulator laser pentru lupta tanc contra tanc, permitand atat ochirea unei tinte in poligon cat mai ales desfasurarea aplicatiilor tactice cu dubla partida in conditii absolut reale. Aparatura era montata deasupra tevii tunului si pe turela, fiind alimentata din instalatia electrica a tancului. Se puteau simula trageri prin ochire directa de la 400 mm pana la 2400 m. Realismul luptei intre tancuri se asigura prin folosirea de mijloace pirotehnice de imitare a plecarii loviturii (flacara, fum si zgomot), cat si prin initierea unei grenade fumigene si blocarea simulatorului de pe tancul „lovit”. Pe langa aceasta, simulatorul oferea indicatii despre precizia tragerii „invingatorului „, pentru aprecierea nivelului de instructie al ochitorului.
Mentionam inaltul nivel tehnic al realizarii: in 1981 se puteu numara pe degete tarile care realizasera asa ceva. Pe degetele unei maini…

 

52  Simulator laser dubla partida sursa Buletinul Tehnica Militara Simulator laser dubla partida
De asemenea, au fost lansate ca teme de cercetare simulatoare de conducere a tancului, precum si pentru instructia tragerii, bazate pe camere video ce filmau in timp real o macheta a terenului, imaginea fiind redata pe monitoarele cursantilor si al instructorilor. In fapt cursantul „conducea” camera video pe macheta terenului. Veti spune ca era o jucarie destul de complicata si voluminoasa. Insa nimeni nu realizase practic ceva mai bun pe plan mondial. Atat permitea tehnologia acelor ani.

Poate parea ciudat ca am ales un subiect asa de prafuit. Datorita Tratatului de reducere a fortelor conventionale in Europa, ca tanc T-34-85 era oricum condamnat la moarte. Sau ar fi fost transformat in alt mijloc de lupta blindat, sau „lasat la vatra”, sub forma unor utilaje terasiere grele daca Ceausescu nu ar fi fost inlaturat. Inlaturat cu plutonul de executie.

Desi tancurile au fost importate, pentru asigurarea operativitatii s-au fost facute eforturi la nivel national, rezultatul final fiind crearea unei industrii nationale producatoare de tancuri. Destule din componentele acestei industrii, amintite aici, inca exist  .Un tanc romanesc ar fi o stavila in calea procesului alert de dezindustrializare si intoarcere la un mod de viata primitiv al Romaniei. Primitiv atat economic cat si social. Ar insemna bani care raman in tara, ar insemna locuri de munca in domenii de inalta calificare. In mod direct, la constructia tancului si indirect, si mai multe, in industria orizontala. Am enumerat multe dintre ele.
Scriind acest articol nu am facut altceva decat sa dezgrop mortii. Dar am facut acest lucru cu un scop: de a da un exemplu.

Rezumand: daca se vrea se poate. Daca acum nu se face nimic e pentru ca nu se vrea.

Nicusor

T 34-85 in Armata Romana, partea a II-a

 

Bibliografie:
– Albume foto realizate de IonicaF
– saptamanalul oficial al MApN, Observatorul Militar (inclusiv editiile pre-1989, aparute sub titlul Apararea Patriei)
– revista Viata Armatei, editata de MApN (inainte de 1989 aparuta sub titlul Viata Militara)
– Buletinul Tehnica Militar , editat de MApN, (pana in 1980 aparut sub titlul Buletinul inginerilor si tehnicienilor militari)
– emisiunea Pro Patria, TVR1
– emisiunea Observator, TVR1
– lucrarea Autovehiculele in armata romana, coordonator gen. ing. Nicolae Spiroiu, Editura Militara, Bucuresti 1991
– lucrarea Electronica romaneasca – o istorie traita, autor dr.ing Nonna Milea, Editura AGIR , Bucuresti 2013
– prospecte ROMARM
– prospecte IEMI
– http://tpb.traderom.ro
– www.mta.ro
– www.cartula.ro
– www.umcugir.ro
– www.tohan.ro
– www.patromil.ro
– www.radista.info
– www.adc-tehnika.ru
– http://russianarms.mybb.ru/
– http://gspo.ru/
– Instructiuni de cunoastere a binoclului BI 7×40, MApN
– 85-mm divizionnaya pushka D-85. Rukovodstvo slujby. Voennoe izdatelstv , Moskva 1985
– Rukovodstvo po materialnoy chasty tanka T-34-85. Voennoe izdatelstvo ministerstva voorujennyh sil SSSR, Moskva 1949
– Rukovodstvo po materialnoy chasty i ekspluatatii tanka T-55. Voennoe izdatelstvo ministerstva oborony SSSR, Moskva, 1969
– Tehniceskye opisanye i instruktia po ekspluatatii pribora PNV-57.Voennoe izdatelstvo ministerstva oborony SSSR  Moskva
– YouTube, video Delaborare munitie
– Wikipedia
– revista Start spre viitor, editor fostul CNOP 🙂
S-a specificat in cadrul denumirii fiecarei imagini sursa de provenienta

105 comentarii:

  1. A .. secretomania absurda…
    Odata, cam prin 1980 un capitan a iesit la raport : „tovarsu colonel manualul de utiizzare a tancului T 59 mai este secret?”
    „Da! Si sper ca nu ai piedut vreunu!!!”
    „Nu nu am pierdut. Insa secretu militar a fots publicat de Molodiojnaia i Tehnika in rusa, germana, franceza si engleza! Se vinde cam in toata lumea !!!”

    Capitanu era electronist amator si iubea sa isi faca sinmgur diverse chestii…. si 4 din 5 articole ale revistei prezntau diferite scheme

    • in 1999 eram in Sibiu cu un camion de TR-isti ca sa luam un obuzier de 122mm M-30 „modernizat” de la unitatea de reparatii.
      In curte era un tun-obuzier de 152mm cu o teava enorma de ne ia glasul la toti. Il intrebam pe capitan ca ce naiba de piesa este aia ca noi care eram pe specialitate nu o stiam.
      Capitanul a amutit si a refuzat sa ne zica un singur cuvant.

      O ora mai tarziu locotenentul ne zice ca nu este nimic secret si ca este un Md1985 adus la reparatii.

    • Ghita , eu cred ca ne-ai spus un banc .
      T-59 chinezesc nu am avut .Doar T-55 .
      Revista era Tehnika Molodioji .
      Dar nu avea scheme electronice .
      Schemele electronice erau in revista Radio .

      Dar cu secretomania ai dreptate .Sincer , si eu am prins o perioada turbata de schimbare si controale peste controale . Si cum am scris si in articol , in strainatate se cunosteau destule despre armamentul romanesc ( targuri, Jane’ s etc. ), ceea ce in Romania era absolut secret .

      • A fost un lot pt egipt care a fost respins cand au folosit la recomandare germana proiectile prea tari si exploda teava. Dar erau produse in Ro. Parca zicea socru de ceva marfa chinezeasca dar nu mai tin minte daca nu cumva statii radio ca eram pe malu mari dupa 3 beri si 200 de tzipuro.

      • Scuze ptr destu cazut alaturi .. e iesie un T [pe care nu il aveam.

        Insa restu … cel putin asa tin minte ca imi zicea un capitan care in acel moment era la centrul militar sect 3 … Si care capitan venise la … e nu zic .. centrukl de calcul unde eram operator calculator cu vreo 2 cutii de cartele (4000 linii program adica) . Si in timp ce calculatorul „macina” mai macinian si noi din gura
        (a ca sa nu iasa iar intrebari : dupa armata am fots operator calculatir, progamamtor ajutor, analist programator)

    • Acum vre-o 5 ani am vorbit cu un prieten sa imi faca rost de o plansa noua cu AK47 dupa care invatasem partile componente ale armei cand eram soldat. Si cica nu imi poate scoate plansa (nou nouta) din unitate, ca e cu stampila de strict secret si inregistrata la biroul de documente secrete. Si plansa era tiparita in 2002. Iar in urma cu cativa ani, am primit cateva harti militare cu zona muntilor apuseni, tot considerate secrete. Dupa ce am povestit cu cei de la care le-am primit, mi-au dat voie sa le pastrez. Din pacate acele harti, tipaite in 1993 (erau noi cand le-a primit) sant facute pentru a deruta inamicul, pentru ca multe zone nu erau asa cum ar fi trebuit sa fie pe o harta militara: lipsa lacul de acumulare Floroiu – terminat in 1987, lipsa multe laculete mai mari sau mai mici din zona Vladeasa, lipsa cascade pe diferite rauri din Vladeasa care culmea, pe hartile turistice existente in acea vreme apareau. In urma cu vre-o 15 ani, aparuse la Cluj o harta a Ardealului, tiparita in Ungaria si tiparita in 3 limbi (romana, maghiara si germana). In Padis, fostul comandant al scolii de subofiteri de graniceri imi „confisca” harta, care cica era mai detaliata decat ce avea el de la armata.

  2. Chiar, are cineva manuale, T34, T55 eventual?
    Nea Ghiţă, ai ceva?

    • De unde manual?
      Io am fost pifanter si in plus militar de rand .. „in termen” . Manualele erau la cadre ..
      So Molodjnoaia nu meterniseam …

    • Florin , pe toate site-urile rusesti de tehnica militara gasesti manualele de utilizare ale tancurilor de productie sovietica . Si nu numai ale tancurilor , au desecretizat cam toate manualele din acea vreme .Iar pasionatii le-au pus pe internet . Trebuie sa fii atent totusi sa nu descarci cumva documente , carti , ce impun o incalcare a dreptului de autor .
      Daca te uiti la denumirea imaginilor din articol vei vedea ca am specificat sursa de provenienta in original , in limba rusa .Poti cauta pe Google cu denumirea originala a manualului .
      Si nu numai rusii au dat domeniului public materiale. De exemplu si US Army , USMC , ofera spre citire in mod public, gratuit carti de istorie militara .Iar de manuale americane desecretizate , care intra in domeniul public ,e plin internetul .

  3. Ca scule ar trebui ca pe fiecare tanc in afara loperii,tarnacop, topor ar trebui sa fie si o „Drujba” .Motivul este ca in timp de razboi tancurile su sunt numai pe linia frontului si sunt dispuse strategic.Cu ajutorul drujbei se pot taia copaci si face adaposturi pe timp de iarna in pamant captusite cu lemn, paturi de dormit in transee, lemne de foc ..etc.
    Pariez ca nimeni nu are aceasta drujba.

    • @GMT si Asociatii. Bai fratilor, de ce m..d.. lui il mai afisati pasta pe aici (de dacu zic).Comentariul asta chiar m-a scos din sarite !Imi simt inteligenta jignita ori de cate ori vad ineptiile astea lasate libere. Ori o face intentionat si atunci inseamna ca e dirijat pe supraalimentarea cu comentarii dobitoace pentru ca sa ma faca pe mine sa-mi ies din sarite,Am ajuns sa o iau personal!!! ori e prost (eu rar jignesc, da acu nu mai pot) si atunci sa plece naibii ca spune numai tampenii care nici amuzante nu mai sunt!
      Din cauza acestui tip de democratie (lasa-i pe toti sa zica ceva) a ajuns si tara in halul asta!
      Un om inteligent stie cand sa taca dar pe un prost nu-l poti opri !

    • 2Dacul…
      Io zic că pierzi, graaaaaav!
      pe bune acum, nu te-ai săturat să tot (re)inventezi apa caldă???

    • Sa stii ca in lotul de bord al tancurilor chiar este prevazut sa existe un joagar

  4. @Nicusor. Felicitari pentru articol, mi-a placut foarte mult .Multe detalii tehnice de care nu stiam si care mi-au aratat o alta fateta a fostei dezvoltari tehnologice la care ajunsese industria noastra.
    Bravo!

    • Mai sunt inca doua parti… Referitor la Dacul iti dau partial dreptate, dar atat timp cat nu sare calul prea mult, fiecare scrie ce-l duce capul si are dreptul la opinii.
      Pana la urma un fierastrau cu lant (aka drujba) este un lucru util la casa omului si ar fi buna, tot in scop de supravietuire, si pentru pilotii militari, ca nu sti unde trebuie sa te catapultezi… 🙂 😉

      • gogu de la pascani

        si era nevoie de „dac” cu emfaza lui caracteristica sa-i invete pe tanchisti sa nu plece fara ferastraul cu lant la ei.
        Cum spune si wandoo, omul coboara pur si simplu nivelul forumului, presupun intentionat pt. ca nu cred ca cineva e atat de slab dotat de la natura, postand numai truisme si chestii care exista de 100 de ani dar el inca nu a aflat de ele. Ori are 10 ani, ori troll-eaza intentionat ori ….In toate trei cazurile trimite pe aratura comentariile la subiecte de multe ori interesante.

      • Numa să o cari tu, fierăstraia șeia, când pilotezi sau te catapultezi…

  5. Socrul meu imi povestea asta vara ca T34 la Oradea a fost in dotare pana dupa anii 75, Nu prea am fost atent dar fiind la unitatea de tancuri si avand si ceva functie de comanda o sa ma documentez ca sa aduc ceva nou poate. Cel putin ce a fost la noi la Oradea.

    • Griffer , T-34 a fost taiat la noi dupa 1990 . Daca imi aduc bine aminte , colo prin 1995/1996 . Oricum , inca de pe vremea ministrului apararii , gen.ing Nicolae Spiroiu se luase masura , judicioasa de altfel , sa nu se mai execute intretinerile periodice si reparatiile capitale la tehnica ce urma sa se caseze in cadrul acordului de reducere a fortelor conventionale in Europa . In partea a treia a articolului se va atinge si acest subiect .Orice completare adusa este binevenita .

      • capatu` satului

        casarea si taierea a inceput in primavara lui `94 odata cu desfiintarea mai multor unitati de tancuri, se prea poate sa ma insel – era vorba despre noua strategie mosita de soldatii facuti generali peste noapte de tovarashu iliescu; toate unitatile de tancuri (inclusiv infanterie mecanizata care dispuneau de tancuri) din Transilvania au fost ori desfiintate ori mutate mai in interiorul tarii; – n`am avut conducatori; in locu` unitatilor desfiintate in centrele de judet s`au produs unitati de jandarmi.

        • Trebuia sa pastram doar 1200 de tancuri, cat ne dadea voie acordul. Marea spargere a inceput in 1999. Chiar daca nu s-au taiat, s-au scos din uz.

  6. Felicitari pt articol Nicusor !

    Intr-adevar, daca se vrea, se poate ! Azi e exclus sa mai producem tancuri si alte ansamble mai complicate, dar macar TAB-ul ala 8×8 trebuie sa il facem. Apreciez mult insistentele lui Marius si GMT pentru Saur si TBT 8×8, trebuie s-o dam inainte cu mentionarea lor, lansarea de petitii, trimiterea de emailuri samd pana cand o sa le iasa TBT-ul pe nas !!!

    In nici un caz nu ar trebui sa importam vreodata sute de TAB-uri, cum se vroia afacerea aia cu 600 de Piranha IIIC. Dimpotriva, elvetienii sunt aia care ar trebui sa importe de la noi, le putem face mai bune (nivel 3 STANAG din fabrica) si la jumatate de pret 😉

    • @sorin2 corect, ar trebui ca macar TAB-uri, masini blidate 4×4, camioane si echipament de infanterie sa putem sa facem…la urma urmei cam cu astea s-ar duce greul unui razboi asemanator cu cel din ucraina

  7. Despre tragerea cu teava introdusa cal. 14.5 mm am vazut ca ati vorbit la trecut si nu inteleg de ce. Si in ziua de azi sunt sedinte de tragere de instructie cu aceeasi teava cal 14.5 mm cu tot. Si colac peste pupaza va mai spun ca se faceau cu T 34-85 acum hat ani si se mai fac si in ziua de azi cu TR 85M1 Bizonul

    • Alex , in articol m-am referit strict la tancul T-34-85 .
      Da, am auzit ca se folosesc inca .Dispozitivele, nu T-34 .
      Totusi , imi mentin opinia :inainte de ‘ 89 tragerile cu munitie reala erau rare , si chiar si cu teava introdusa , sau chiar cu pistolul -mitraliera se facea economie ” la sange ” . Perioada aceasta am prins-o si eu .
      Dispozitive tip teava introdusa s-au realizat in calibrele
      – 7,62 mm pentru AG-7 si AG-9
      – 12,7 mm pentru guri de foc pana la cal.76 mm
      – 14,5 mm pentru guri de foc calibru mai mare de 85 mm
      – 57 mm ( de fapt o teava de PRND de aviatie de 57 mm ) pentru lansatoarele APR-21 ,APRA-40 etc cal. 122 mm
      – o varianta cu un proiectil special in forma de racheta pentru aruncatoarele de bombe cal.81, 82, 120 mm

      • Felicitări, Nicul(șoru)le! Se citește că e material muncit și gândit. Nu știu ce să zic de utilitatea muncii și resurselor cheltuie cu programul acesta, dar foarte de acord în privința faptului că trebuia început de undeva cu programul tancului românesc al anilor 70-80. Totuși, în anii 80-90, cred că platforma T-34/85 era utilă mai mult pentru pregătirea inițială și în linia a II-a, auxiliar. Numărul de agregate ținute era foarte mare, cam majoritar în dotarea pe foaie. Când le-am scos s-a văzut la număr, cost, mai puțin la capacitate.

        • Flogger !!!
          ” Pierdut a fost si regasit ” 🙂
          Ca GSG-ul te daduse ” lost in action ” , ca se tomna´ vazusa filmul cu Chuck Norris 🙂
          Ca sa vezi diferenta de mentalitate : eu , cu un caracter mai de la tara , la intrebarea ” Mai, care esti viu si care esti mort ?” imi raspundeam ” De ce n-a venit pistolarul Pascalie la masa ? Ei de ce n-a venit, lasa ca vine el ” 🙂
          Ca eu imi aminteam de memorabilul rol a regretatului Dumitru Furdui in ” Portile albastre ale orasului ” .
          Lasand gluma , programul a fost totusi util , si nu a costat nici mult : elementele de modernizare sunt cele care s-au folosit pe TR-580 , TR-85 , realizate deja . Mai mult a fost munca de inlocuire a mecanicii , si modificare a datelor munitiei din calculatorul balistic .

          • Mă gândeam la timp mai mult, ca și cost. Presupun că puteau începe și direct pe T-55, ceea ce s-a și întâmplat… care 55 nu era muma complexității.
            (Se mai schimbă situația vieții, mai urmezi recomandări tovărășești de a face trestii-chestii prin alte zone și viața e frumoasă.)

  8. In 1950 t34-85 era complet depasit din toate punctele vedere. Chiar si in perioada razboiului t34 nu a fost un tanc exceptional tehnolgic si calitativ principala sa calitate fiind costul si timpul mic de productie.
    Calitatea de a fi ieftin si mult nu era valabila pentru Romania.
    Tancul asta pentru noi a fost ocazia rusilor de a scapa de el pe banii nostri. Tancurile din gama Iosif Stalin erau mult mai avansate si in plin proces de dezvoltare.
    T54/55 si seria is(de la is pana la is10 devenit T10 dupa moartea psihopatului de la kremlin) erau tancuri peste t34 practic am fost obligati sa luam niste jafuri.

    Faptul ca T34 era un tanc bun si fiabil e un mit.
    http://chris-intel-corner.blogspot.ro/2012/07/wwii-myths-t-34-best-tank-of-war.html

    • Vorbesti prostii. Tancul asta a fost cumparat in disperare pentru ca in perioada aia era ,,oferta lui Tito” pentru anexarea Banatului si comunistii unguri cereau pe fata Transilvania. Asta partea oficiala ca neoficial nici astazi nu se spune cum era sa intre sarbii in Banat ca de unguri nu mai vorbesc. Prin dezarmarea realizata de intelegerile dintre americani si sovietici in cadrul conferintei de la Paris din 1947 armata romana era la nivel de ZB cu 90% din armata concentrata in Banat si cu sprijinul fictiv al sovieticilor si hai sa nu ajung la teoria conspiratiei ca e mai mare rasul. Asta nu se mai spune.

    • T 34-76 si mai tarziu T 34-85 a fost cel mai bun tanc din WW2 si era destul de fiabil fata de ce aveau germanii in acel moment. Sti cate ore functiona un motor de Panzer si cat functiona dieselul de pe T 34?!
      Diferenta intre T 34-76 si un PzH 4 era net in favoarea sovieticului.

      • Cel mai bun tanc mediu a fost germanul Panther, in special ultima versiune.Meritul lui T34 a fost ca se construia si se intretinea foarte usor, era ok pentru clima si relieful URSS, si a coplesit defensiva germana.Calitativ, tancul Panther a fost mult mai bun decat T34.

        • Sorin , si americanii au adoptat solutia productiei de masa a unui tanc mai simplu . Sherman este un exemplu . Se vede clar cine a avut dreptate .Cine a castigat razboiul , nu ?
          Si pe urma , si Tiger si Panther au avut destule defecte , multe au fost abandonate in retragere nu numai din cauza lipsei de carburanti ci si a lipsei pieselor de schimb .Si oricum, specialistii in domeniu apreciaza ca daca s-ar fi construit mai multe Pz.4 ar fi dat mai multe rezultate . De fapt , ar fi prelungit un macel inutil , cu rezultatul previzibil de fapt la data la care a aparut Panther-ul
          Cat despre tancul T-34 , nu sunt adeptul opiniei ca se construia asa usor .
          Da, s-a construit de o calitate mai slaba , in conditii de relocare a industriei , cu batrani si adolescenti , dar asta in timpul razboiului . Cum am spus si in introducere , s-a construit si dupa razboi, la alte niveluri de calitate .

          • Germanii au pierdut foarte mult timp si resurse dezvoltand mai multe modele de tancuri si blindate care la inceput au suferit cu toate de asa zisele boli ale copilariei, asa cum se intampla de regula si acum, in loc sa se axeze pe un produs fiabil care putea fi modernizat.De asta s-a afirmat ca era mai bine sa se axeze inca de la inceput doar pe productia tancului Mark 4.Modelul Panther fabricat in ultimul an de razboi nu mai suferea de asa zisele probleme ale copilariei si era mai letal decat T34.Cum ar fi fost daca germanii ar fi avut in dotare, inca din septembrie 1939, doar modelul de tanc mentionat de mine, in cantitati foarte mari, de ordinul a mii de bucati?

            • Pai cum sa le fabrice Sorine?! Germania nu avea capacitatea industriala sa fabrice multe tancuri si oricum Panther, un tanc bun, era foarte complex si greu de intretinut pe front. Nu stiu daca sti dar economia germana a fost mobilizata pe productie de razboi abia in 1943. La inceputul razboiului, in 1940,s-a dovedit ca o tactica superioara este suficienta pentru a invinge Franta, in conditiile in care tancurile franceze erau superioare celor germane.
              Poate ar fi fost bine ca nemtii sa dezvolte un tanc ieftin, mai putin performant, dar foarte usor de produs si sa se bazeze pe tactica si calitatea echipajelor, aceste lucruri aducandu-le victorii in „40 si „41.

        • Uauuauaua .. Auzi chair daca ala care scrie pe blogu ala semneaza Christos asta nu inseamna ca blogu e litera de Evnavhelie (chit ca nici evangheliile nu sunt prea precise ca istorie )

          Deci cel mai bun a fost Panther – mai ales ultima versiune?! Care? Aia din .. 1945?! La ce o mai fi fost buna ?! A praca pana sa ajunga la Kursk cam jumate erau defecte si din astea cam un sfert luasera foc!! Luasera foc singure .. ptr ca productia fusese fortata si nu a fots timp ptr testare ..

          A da.. Panther in felul lui era formidabil! Tunul mai ales . Insa ciolovecii au pus iute un tun mai lung pe T 34 … si apoi T 34/85 cam ar fi halit Pnathere daca ciolovecii ar fi fost mai bine natrenati ca ochitori (se cam instruiau la locu de munca .. direct!!)

          Deci ca sa integei : productia de razboi este precum productia de masini de serie .. in care automobilul cel mai bun nu este cel mai perfotmat ci ala care se vinde cat mai multi ani ( de ex cele mai bune automobile din istorie sunt :Ford T , broasca lu VW si Mini englezesc. Restu – masini formidabile! – gen Dueswenberg JS, SSK, Mecrdes Gullwing ssi toate ferariurirl sunt pur si simplu prostioare ). T 34 care a inceput sa fie produs in 1939 si a continuta s afie produs pana la finele razbiului, care a cunscit vreo 3 variante majore (turele hexagonala cu tun 76,2 scurt, turela modificata tun 76,2 mai lung si 34/85) a fost cel mai bun … A ramas in dotare pana tarziu de tot (noi pana dupa 80!)
          Idem la nemti cel mai bun .. ei bine a fost Pzkfw IV!!!!
          asa cum si in aviatie cel mai bun avion nemtesc nu a fots ala cu reactie ci f batranul Me 109…

          Altele .. mai performate au fots cam ce sunt monoposturile de F 1: jucarioare supra, excelente da cam costisitoare

          A critica la blogu grecoteiului cica T 34 era nashpa ptr ca :
          primele nu aveau radio. Bun.. dar au putut prmi radio? Da.. deci obiectia cade!
          supsensia Christie. Da dom;el grecoiteiul nu a auzit ca si Tiger si Panther erau tot Christie?!

          A .. sica Pnather „mdiu” ? Pai la tonajul sau ar trebui comparat cu KV si IS!!!

      • @DF Ungurii puteau sa ceara orice erau tara infranta si nici nu existau la masa lui Stalin pe cand Romania ca tara ce „intorsese armele” a primit Transilvania inapoi. Deci de unguri nu ai ce sa vorbesti pentru ca nu valorau nimic in momentul incheieri celui de al doilea razboi mondial.
        Cat despre sarbi nu stiu daca ai aflat dar Tito si Hebrang erau croati si Iugoslavia era un amalgam etnic atat teritorial cat si administrativ mai ales in acea perioada.

        @George ” T 34-85 a fost cel mai bun tanc din WW2 ” asta e cea mai mare greseala posibila pe care o poate afirma cineva care stie ceva despre tancuri.
        T34-85 nu este ala care se lupta cu Tiger 1&2 + Panther sau cu Elefantul ci IS-2 a fost tancul greu al armatei sovietice ce contracara tancurile germane.
        Din punct de vedere calitativ si al performantelor tancurile germane erau peste cele rusesti, problema germaniei era in lipsa de materii prime (calitatea otelului folosit pe tancurile germane construite post 43 era indoielnica si sub standardele armatei germane) si lipsa de muncitori calificati pentru a produce acele tancuri complexe precum tiger & panther.
        Germania avea ca plan dezvoltarea unei noi serii de tancuri ce sa rezolve problema complexitatii numite seria Entwicklung care venea in versiuni de 50,75 si 100 de tone.
        Revenind la t34 si versiunile sale. T34 a intrat in productie desi nu era complet dezvoltat din necesitate si din lipsa de alternative kv1 era un dezastru mecanic. (fapt valabil si pentru m4 sherman ce a intrat in productie din necesitate).
        m4 si T34 nu erau tancuri superioare calitativ si nici macar nu se puteau masura cu panther sau tiger 1&2. IS-2 (si IS-1 dar in masura mai mica din cauza problemelor mecanice) in cazul rusilor si Pershing in cazul americanilor au reprezentat tancurile ce trebuiau sa bata tancurile grele germane.
        Numai spun ca pe frontul de vest majoritatea panzerelor cadeau in fata aviatiei aliate si nu in fata tancurilor aliate…

        p.s. t34-76 si panzer 4 depinde la ce versiune de panzer 4 vorbim versiunea H cu tunul lung de 75mm distrugea un t34 de la 1200m din orice unghi.

        http://www.operationbarbarossa.net/the-t-34-in-wwii-the-legend-vs-the-performance/

        1
        • @Robi ” ” T 34-85 a fost cel mai bun tanc din WW2 ” asta e cea mai mare greseala posibila pe care o poate afirma cineva care stie ceva despre tancuri.”…

          Inseamna ca tu dai cu tifla intregii istoriografii a razboiul mondial si tuturor specialistilor in istoria armei tancuri…
          T 34 a dus greul luptei, IS 2 este o dezvoltare tarzie. Stalingradul s-a castigat cu T 34 iar in iunie 1941 sovieticii aveau peste 1300 de T 34 active. Tiger a fost un dezastru de tanc, iar King Tiger o tampenie crunta, Elefentul nu a fost tanc ci distrugator de tancuri.

          Revenind la IS 2 acesta a intrat in dotare abia in primavara lui 1944 si a fost un raspuns al rusilor la Tiger si Panther, dar pana atunci T 34 a facut legea pe campul de lupta.
          La Kursk tot T 34 a luptat…
          KV 1 a fost un tanc ok, foarte scump de produs insa si cu performante destul de similare cu T 34, iar Sherman a fost un tanc slab dar foarte fiabil, nu stiu de unde ai auzit tu ca Shermanul era un dezastru mecanic, cand dimpotriva era un vehicul foarte fiabil si cu o mobilitate foarte buna.
          Pershingul a aparut atat de tarziu in WW2 incat nici nu merita mentionat, pe de alta parte Sherman si T 34 nu pot fi comparate direct cu Tigerul pe motiv ca acesta din urma era tanc greu, pe cand cele doua sunt tancuri medii. Alte roluri de jucat, alta tactica in folosire, dar T 34, mai ales varianta cu tun de 85, a facut fata cu brio Tiger si Panther.

          Ca sa intelegei ceva, un motor de panzer functiona sub 100 de ore si trebuia schimbat, un motor de T 34 functiona spre 350 de ore, tancul avea senile late, singurul pe atunci, blindaj inclinat si suspensi Christies, era destul de usor de fabricat, mult mai usor decat tancurile germnate si era mai fiabil.

          Panzer 4 a fost de fapt cel mai respectabil tanc german, produs in peste 13000 de exemplare, Tiger a fost o prostie, Panther un tanc bun, dar foarte complex si scump de produs.

          Singur defect major al T 34 76 a fost lipsa statiei radiu la inceputul razboiului…
          Si nu cred ca PzH 4 cu tun lung distrugea un T 34 la 1200m din orice unghi.

          • @Robi. Ala de ascris articolul pe blogul linkuit de tine e prost rau de tot! Aduna pierderile sovieticilor si le imputa tancului, cand de fapt, toata lumea stie, ca pierderile Armatei Rosii au fost imense din doua mari motive tactice:
            1. In inunie 1041 URSS-ul a fost luat prin surpindere de atacul german cu intreaga armata pregatita de atac, fara pozitii defensive, fiind astfel facuta sob de germanii. Pierderile rusilor au fost generate de tactica germana nu de panzere.
            2. tactica sovietica, care se baza pe aruncarea unui numar imens de oameni si tehnica peste inamic. La numar de oameni sovieticii au pierdut 10 militari pentru fiecare german ucis, tot din cauza tacticii folosite, batalia Berlinului – inutila de altfel – fiind un exemplu de pierderii imense fara nici un motiv.

            Asadar sa nu confundam pierderile operationale pe motive de tactica cu pierderile generale. Americanii au pierdut pe frontul de vest cate cinci Shermanuri la fiecare tanc german distrus si daca tinem cont ca majoritatea pierderilor germane au avut drept cauza aviatia, artileria, lipsa carburantilor si lipsa pieselor de schimb, putem concluziona ca raportul a fost mult mai nefavorabil pt americani..

            Germania pe de alta parte a intrat in Rusia cu 3400 de tancuri vechi si proste, avand doar cateva PzH 4, restul erau tanchete PzH 1, 2 si 3. Armata Rosie avea un grad mult mai mare de mecanizare decat cea germana, unde baza transportului proviziilor era pe atelaje cu cai. Rusii era motorizati…

            1
          • ” Stalingradul s-a castigat cu T 34″ Ma faci sa ma innec cu apa.
            Stalingradul a fost castigat deoarece hitler impartit grupul sud in 2, a extins frontul excesiv si a limitat capacitatea de lupta a propriei armate.
            Pe langa asta armatele aliate (printre care si noi romanii) ce trebuia sa aparam flancurile ne-am prabusit sub ofensiva sovietica lasand armata 6 care era deja extenuata de luptele din stalingrad sa cada sub incercuire.
            Sa atribui Stalingrad unui tip de tanc e ridiol !

            Tiger a fost un dezastru ? In primele luni de la intrarea in serviciu nu existau arme anti-tanc pe frontul de vest care sa il penetreze frontal.
            Uitate si la raportul tancuri distruse/tancuri pierdute ale tiger-ului si ale tiger-ului 2 si mai vorbim dupa ;).

            „Revenind la IS 2 acesta a intrat in dotare abia in primavara lui 1944 si a fost un raspuns al rusilor la Tiger si Panther”
            Deci insasi tu recunosti ca a fost necesara dezvoltarea unui tanc ca raspuns la tancurile grele germane. Asta in sine arata faptul ca t34 nu era adecvat luptei cu tancurile grele germane. La kursk t34 au intrat in tancurile germane liberalemente pentru ca nu le puteau opri altfel.

            „La Kursk tot T 34 a luptat…” Pai de ce sa mai pui la socoteala faptul campurile de mine extensive si cele 25 de mii tunuri si mortiere ale URSS ? T34 a luptat singur….
            T34 la kursk a intrat in actiune dupa ce ofensiva germana se impotmolise in campul de mine si in tunurile anti-tanc ingropate ale rusilor.
            Mai are rost sa spun ca la kursk germanii au pierdut defapt din cauza amanarii ofensivei lui manstein din partea lui Hitler? Sau faptul ca Guderian enunta cativa ani anteriori ca niciodata nu ataci cu blindate pozitii fortificate? Eh ce rost are…t34 a zburat singur p’acolo si i-a batut pe nemti.

            T34 a fost un tanc slabut ca performante. Vizibilitate slaba din interior (asta obliga tancul sa aiba infanterie langa el in permanenta), Sisteme de ochire neadecvate, spatiu interior inghesuit, rudimentar din toate punctele de vedere. Era condus cu o maneta ce naiba…

            „KV 1 a fost un tanc ok, foarte scump de produs insa si cu performante destul de similare cu T 34,”
            really ? lui kv-1 ii se bloca si turela daca o rotea prea mult. Numai spun ca motorul il facea sa se miste cu 35 de km la ora ceea ce e de neacceptat pentru ceva ce are 45 de tone.

            „Ca sa intelegei ceva, un motor de panzer functiona sub 100 de ore si trebuia schimbat,” Pentru ca nu erau facute sa functioneze in Rusia ! Ia uitate cat functionau pe campiile Frantei si dupa vino sa imi spui.

            N-am zis ca shermanul era un dezastru mecanic ci ca a intrat in lupta cu proiectul neterminat ca si t34 uite ce am zis „fapt valabil si pentru m4 sherman ce a intrat in productie din necesitate”

            „Panzer 4 a fost de fapt cel mai respectabil tanc german, produs in peste 13000 de exemplare, ”
            Au fost facute 8,500.
            Iar la testele americanilor singurul tanc ce a primit calificative pozitive a fost Panther.

            „era destul de usor de fabricat”
            Asta am zis si eu de la inceput ! Asta era calitatea acestui tanc. Usor de facut si ieftin

            „Si nu cred ca PzH 4 cu tun lung distrugea un T 34 la 1200m din orice unghi.”
            Tunul 7.5 cm KwK 40 poate penetra la 1000m vreo 80mm si la 1500m vreo 70mm iar t34 avea in versiunile tarzii avea intre 70 si 90 de mm tinand cont de inclinarea de 60 de grade a placii frontale si asta e fara sa tin cont de munitia de tip heat sau apcr(care avea viteza cu vreo 200 de m/s mai mare ca munitia standard pzgr 39)

            Am pastrat pentru final ce e mai bun 😀
            „pe de alta parte Sherman si T 34 nu pot fi comparate direct cu Tigerul ” Pai asta iti spun si eu. Sherman-ul era numit tommy cooker pe frontul de vest cand dadea peste tiger si t34 erau atat de multe si soferii atat de beti incat efectiv foloseau tactici de tip kamikaze.
            Au fost cazuri de Tiger-uri lovite de 200 de ori si tot au functionat si cazuri in care au fost distruse pentru ca ramasesera fara munitie !

            T34 in 1945 era complet depasit. Romania a primit un tanc depasit si o rabla 🙂

            1
            • @Robi imi pierd timpul cu tine…
              „Numai spun ca motorul il facea sa se miste cu 35 de km la ora ceea ce e de neacceptat pentru ceva ce are 45 de tone.” Te citez doar ca inteleaga ceilalti ca tu de fapt intelegi prea putin…pai 35km/h era viteza mare in WW2 pentru tancuri, in conditile in care un Tiger mergea cu 20km/h foarte rara ca nu-l tinea transmisia si suspensile.
              Tu mi-ai citat mie din documentarele de pe Discovery si sunt de acord cu tine intr-o singura problema: T 34-85 era un tanc depasit in 1945.

              Bre sper ca te-ai inecat, atacul de Stalingard s-a dat avand baza pe armatele de tancuri, care au spart frontul pe fasii foarte inguyste, sute de tancuri atacand pe o latime de cativa kilometri!
              🙂 😉 daca ai sti ceva istorie militara, a propriei armate, ai fi aflat ca toti veteranii romani de la Stalingrad se plangeau ca nu aveau arme AT impotriva tancurilor rusesti si de aceea frontul a fost spart pe doua directii si Armata a VI germana a incercuita.

              Cand spun ca la Kurs tot T 34 a luptat ma refeream, un lucru destul de evident, la tancurile care s-au incaierat acolo si tot vis-a-vis de Discovery, la Kursk s-au luptat efectiv destul de putine tancuri de o parte si de alta, nici pe departe marea batalie difuzata la TV.

              „Deci insasi tu recunosti ca a fost necesara dezvoltarea unui tanc ca raspuns la tancurile grele germane”, recunosc, da tu sti care este diferenta intre un tanc greu si unul mediu, la ce era folosit primul si la ce era folsoit al doilea?!
              De ce rusii au creat un nou tanc greu abia spre sfarsitul lui „43 si care era de fapt scopul sau?!

              Motoarele germane de tancuri functionau la fel de putin oriunde au mers, iar argumentul ca nu functionau cum trebuie in Rusia este pueril, sa nu zic prostesc, pai nemtii au crezut ca invadeaza inca o data Franta, au gresit soseaua si s-au pomenit in Rusia?!
              Eu cred ca stiau foarte bine unde se duc si s-au pregatit cat de bine au putut… Asta nu-i argument 🙂 ;), pur si simplu germanii nu aveau tancuri in sensul normal al termenului.

              Iar Tigerul este o prostie de tanc.

              • „atacul de Stalingard s-a dat avand baza pe armatele de tancuri, care au spart frontul pe fasii foarte inguyste, sute de tancuri atacand pe o latime de cativa kilometri!”

                Orice tancuri ar fi folosit ar fi avut succes atat timp cat le mergea motorul si faceau puf puf pentru ca armatele care tineau acele fasii de fronturi era prost echipate si epuizate ! Asta nu e un plus pentru tancul t34 ci un minus pentru armatele axei ce fie nu erau pregatite fie numai puteau fizic.

                Nu intelegi eu nu acuz armata romana ca nu a putut sa ii tina pe aia ci pur si simplu enunt faptul ca nu i-au putut opri. Nu era vina soldatilor era exclusiv vina lui Hitler(am si zis asta dar ai ales sa crezi ca nu cunosc istorie) pentru ca vroia el Stalingrad(o locatie fara importanta strategica) si a celor care au dotat armatele romane & restul aliatilor.

                „Eu cred ca stiau foarte bine unde se duc si s-au pregatit cat de bine au putut… Asta nu-i argument 🙂 ;”
                crezi gresit aia a fost printre cele mai grele ierni din rusia din ultimele nu’s cate decenii. Nu au fost pregatiti corespunzator si nu au anticipat magnitudinea noroaielor si a frigului rusesc. Puteau sa vina rusii si cu type-95-ul japonez ca nu ii puteau opri

                ” recunosc, da tu sti care este diferenta intre un tanc greu si unul mediu, la ce era folosit primul si la ce era folsoit al doilea?!”
                Tancurile grele au fost create din mai multe motive iti voi enumera 3.
                Pentru a rupe liniile inamicului, pentru a contracara tancurile medii si pentru a putea tine pozitii defensive in fata altor tancuri grele.
                Tancurile medii erau o balanta intre tancurile usoare si tancurile grele ce imbinau un echilibru intre putere de foc, mobilitate si protectie ele fiind parintii MBT-urilor moderne de azi.

                „Tu mi-ai citat mie din documentarele de pe Discovery”
                :))) Nici nu stiu cum sa raspund la asta

                „Iar Tigerul este o prostie de tanc.”
                Asta nu este un argument. Tiger-ul la vremea lui a fost un tanc foarte capabil. Majoritatea asilor tanchisti germani erau de pe tiger.
                Tiger-ul avea o singura problema uriasa. Era prea complex si implicit greu de fabricat si scump. Mai ales pentru o tara care era privata de resurse.
                Sunt de acord ca mai simplu era sa faca doar panther si panzer 4 sau ca acele resurse ar fi putut fi investite mai bine in altceva DAR de la asta la ca era un tanc slab….
                Era un tanc exceptional in momentul in care a aparut pe campul de lupta iar Tiger 2 ingloba toate experientele germanilor pe toate fronturile. A fost unul dintre cele mai bine protejate tancuri cu unul dintre cele mai bune (daca nu cel mai bun) tun pus pe vreun tanc pe durata razboiului.

                „De ce rusii au creat un nou tanc greu abia spre sfarsitul lui “43 si care era de fapt scopul sau?!”
                Pentru ca atunci au putut. Nu poti sa scoti tancuri care sa mearga dand din bagheta magica. Au vazut care era raportul de pierderi ale T34.
                IS-2 a aparut in urma unei evaluari care spunea ca pierderile de t34 pot deveni nesustenabile. In plus IS-urile au venit ca sa combata tunul de 88mm de pe tiger.

                Cand a fost vorba de avioane moderne sau de ceva la care nu am date de incredere decat opiniile altora nu am zis nimic. Ba mai mult am pus intrebari si am cerut sa fie invatat in schimb la tancuri din al doilea razboi mondial am citit extrem de mult si am vazut si toate documentarele ca am vazut ca nu iti plac.

                Am pus si mai sus niste link-uri, pun si mai jos. Sper ca macar de curiozitate ai aruncat un ochi peste ele.

                http://www.fprado.com/armorsite/TIGER-1%20FILES/tigerfibel.pdf
                http://www.achtungpanzer.com/the-new-generation-of-soviet-armor-vs-tigers.htm

                http://en.wikipedia.org/wiki/Franz_Staudegger

                Razboiul a fost castigat din multi factori. T34 are meritul sau ca au putut sa faca multe si nu incerc sa iau asta ci doar iti spun ca daca compari tanc vs tanc. Rusii mai au mult de mancat pana se puteau compara cu nemtii sau englezii.
                T34 daca ar fi fost testat de nemti sau de englezi nici nu intra in probe era mult sub standardele lor. A fost o solutie de avarie in fata unei armate germane ce avansa rapid in parasuta de mama rusie iar in momentul in care si-au permis au trecut pe tancuri mai capabile.

                1
              • George, nu plusez argumente, dară aș da glas – sau avea mai multă încredere în oamenii care au luptat atunci cu ele decât în opiniile mai mult sau mai puțin obiective/încărcate/descărcate de politică sau doctrină POSTbelică. Vezi că nici aliații, nici nemții nu desconsiderau Tigrul, ci, mai degrabă, numărul de agregate produs sau menținut pe front cu mari sacrificii. Îți recomand cartea lui Otto Carius, de ex (ca părere coerentă și bine informată). Nu sunt deloc în acord cu poziția „documantaristă” și superficială. Nemții, zic eu, au făcut ce au putut având în vedere că s-au luptat cu mare parte din lume (puteri și superputeri printre alte state). Nu văd cum ar fi putut să iasă altfel rezultatul, cu sau fără arme polivalente și extrem de funcționale.
                Aceeași logică și în cazul de avioanelor, vezi BF/Me-109 sau bimoatoareleor de asalt.

                1
                • Doream să spun, legat de pusul încrederii mai degrabă în cei care măcar au trăit cu ele atunci, cunoscându-le mai bine decât proiectanții sau constructorii (la partea practică…) decât în ce au scris istooooooricii tăi doctrinari, așezați în fotolii moi și călduțe între un coniac și altul…
                  Tu în cine te-ai încrede pe tema asta, într-un contabil literat or invers, sau într-un comandant care cunoștea tehnica, potențialul, avantajele și vulnerabilitățile materialului propriu/inamic?

                • pe cine vede lumea 😀

              • @George GMT
                „Tiger a fost o prostie de tanc”

                Ciudata afirmatie. Tancurile Tiger erau extrem de puternice.

                • “Tiger a fost o prostie de tanc”
                  Aveau constructie sudata, cu fetze plane .
                  Pot fi o prostie in ziua de azi , dar nimeni nu se gandeste la efectul psihologic cand inamicul vedea ditamai tancu.

                  1
                • @Flogger. T 34 este un tanc foarte bun, deschizator de drumuri in materie de tancuri. De acord ca daca il comparam cu Panther iese prost, doar ca in raport de calitate/pret/resurse, disponibilitate, motor, etc, etc, T 34 este pe primul loc.
                  Stiu ca era greu de condus, slab la nivel de acuratete, dar principial vorbind a fost cel mai avansat tabnc de pe campul de lupta in WW2, Pantherul fiind pana la urma o copie nemteasca a T 34, cu lectia invatat din primii 2 ani de razboi.

                  @Vector. Tiger, nu mai vorbesc de King Tiger care nici nu se prea putea misca – in Ardeni nu putea sa ia virajele, a fost un tanc extrem, extrem de greu de folosit, construit, transportat si intretinut. Ca si cum ai construi o cazemata si sa sustii apoi ca raportul pierderilor este de 1 cazemata la 15 tancuri, deci cazemata este mai buna. Tigerul era de fapt o cvasi-pozitie fixa.
                  Tiger avea o mobilitate extrem de scazuta si pana una alta nu avea in spate cine stie ce idee desteapta ci dimpotriva: o magaoie patratoasa, cu un blindaj extrem de gros, plus ditamai tunul! Atata tot!

                  La 1300 construite cred ca ieseau mult mai castigati daca se bazau doar pe PzH 4 si Panther. Nimic inovativ la acest tanc, foarte greu de mentinut activ pe campul de lupta.

                  Respect PzH 4 si Panther.

                  • @flogger daca Guderian e „documentarist” si superficial atunci asta e opinia ta. Am citit si manualele tehnice ale acestor tancuri si cartile generalilor germani care vorbesc despre tacticile si ideile din spatele lor.
                    Chestia e ca la tancurile astea stim cam totul despre ele si e vorba de cifre si fapte nu opinii.

                    @george
                    Trebuie sa il compari cu Panther ca se batea cu ala.

                    „Tigerul era de fapt o cvasi-pozitie fixa.”
                    Tiger 2 nu mai putea fi construit in conditii optime. Un raport al rusilor de evaluare spune ca pana si sudura de pe el era mediocra si dupa ce era lovit placile ii sareau din cauza acestei suduri. Placi care la randul lor erau produse din otel de calitate slaba.
                    Asta nu inseamna ca Tiger 2 era un tanc slab ci doar ca nu au mai putut nemtii sa il produca asa cum trebuia produs.
                    Tiger 2 era aproape imbatabil in fata tancurilor aliate din vest. Nemesis-ul lui a fost suprematia aeriana a americanilor si britanicilor. Era un tanc prea lent ca sa il pui pe un camp de lupta pe care adversarul are aerul. Problema a constat in folosirea acestui tanc si in problemele de productie nu la tancul in sine.

                    „La 1300 construite cred ca ieseau mult mai castigati daca se bazau doar pe PzH 4 si Panther”
                    De acord. Guderian cand se ocupa de inarmare a vrut sa renunte complet la Tiger. O alta problema a acestui tanc era modul in care erau dispuse rotile pe 2 randuri ce permitea noroiului sa intre si sa inghete intre roti.

                    ” T 34 este un tanc foarte bun, deschizator de drumuri in materie de tancuri. ”
                    Inafara de armura inclinata acest tanc era EXTREM de rudimentar.

                    • @Robi Tu chiar vrei sa ma- nebunesti de tot?! 🙂 Pai T 34 avea blindajul inclinat, dar nu aici era revolutionar ci la capitolul trenului de rulare: senile late – copiate apoi la Tiger si Panther plus suspensiile de tip Christies, singurul tanc tanc care a folosit acest tip de suspensie, basca motor diesel.
                      Mai da-mi tu mie un exemplu de tanc cu motor diesel de 450cp in 1941, sau chiar mai tarziu…

                      Nu poti compara efectiv tanc contra tanc, pentru ca nu asa se da lupta, razboiul este purtat de intreaga economie, iar aici T 34, rudimentar cum era – sunt total de acord – era superior oricarui tanc german, egalat poate de Shermanul american, dar ala saracu avea motor de avion pe benzina.

                      PS Flogger a fost de partea ta in discutia asta 🙂 .

                      Tiger 2 nu se putea efectiv misca datorita motorului si suspensilor prea slabe pentru masa sa, fiind considerat un esec de cam toata lumea. In Ardeni nici nu a fost nevoie sa le distruga cineva, se „descaltau” la prima curba mai stransa si au ramas fara benzina.
                      Tiger 2 s-a incercat a fi un Tiger 1 cu blindajul inclinat, lectie invatata de germani tot de la T 34.

                    • „Nu poti compara efectiv tanc contra tanc,”
                      Logic ca poti :)) Cand spui ca un tanc e superior altui tanc se vorbeste de tanc contra tanc. Asa e si cand vorbesti de avioane,rachete,masini etc.

                      Nu spui ca Dacia Logan e mai buna ca Ferrari Enzo doar pentru ca s-au facut mai multe dacii….

                      Ca in the big picture t34 era ca o manusa pentru armata rusa atat ca necesitati cat si ca cost,pret-calitate etc. si ca nemtii nu puteau economic sa sustina tiger1&2. Este complet altceva si nimeni nu cred ca contesta asta. Ar fi ridicol sa sustina cineva contrariul.
                      Dar comparatiile de tehnica militara se fac tanc la tanc.

                      „se “descaltau” la prima curba mai stransa si au ramas fara benzina.”
                      Le sarea senila din cauza echipajelor neexperimentate. Majoritatea tanchistilor erau deja morti. Iar pustianii aruncati in lupta de idiotul ala de Hitler nu stiau ca nu intorci in anumite conditii.
                      Da au ramas fara combustibil. Eu ce zic aici ? Problema nu era la tanc ci la felul in care l-au folosit si construit. Tancul era excelent.
                      Ca sa iti dau un exemplu su30 nu e un avion rau dar la indieni ii se strica te miri ce. De ce ? Pentru ca nu mentenanta e foarte slaba.
                      Acelasi principiu si cu tigrul bengal. Tancul era ok, altele au fost problemele sale.

                    • Robi-
                      În fapt îți susțineam poziția, ce a scris Heinz G. în contradicție cu ce susțin, anume că numărul copleșitor al tehnicii inamice, respectiv strategia uzului inadaptat a sabotat efortul de război – și așa improbabil.
                      Mă referam la istoricii occidentali sau din E, care la trei sau patru decenii după cred că au descoperit roata prin bibliotecă, nu că m-aș opune statului prin biblioteci. Ibidem pentru cititorii, spectatorii acestora.

                    • Guderin a cam pierdut razboiul Flogger, desi il respect, e si vina lui ca habarnaavut cate tancuri are URSS si ce capacitate de productie are in fata. S-a dus cu 3400 de tanculete sa ocupe 9 milioane de km patrati si dupa aia a inceput sa ne explice ca n-a putut pentru ca ploua, ca ningea, ca n-avea drumuri, ca n-avea Germania capacitate de productie, etc, etc….
                      Da cand au planificat razboiul nu stiau ca in URSS vine iarna si ca tara-i mare si ca n-are drumuri si ca de fapt Germania nu prea tancuri in „41?!
                      Tancurile rusesti multe si proaste, zice Guderien, adica T 34 si KV -1 si T 38/40 erau proaste, da el avea tancuri excelente: PzH 1, 2, 3 si cateva bucati PzH 4?! Pai astea cam sunt tanculete si ca tonaj si ca armament.
                      Nemaivorbind ca armata germana a intrat in URSS cu calu’ si caruta, pe cand sovieticii erau cam motorizati de sus si pana jos. Putem discuta si de artilerie…

                    • Drept că T-34 era o platformă tare tare tare mobilă și iute. La treizeci de tone, aprox. cu 500 de cai (dacă apăsai mai greu). Trebuia grijă la ambreiat/debreiat, șenila sărea repede de lată ce era… era și un dezavantaj dacă întorceai din scurt.
                      Nu am tras personal, dar am povestit cu tanchiști mai în vârstă și îmi explicau că alergau 34/85 pe câmpii la peste 60/h. Mi se pare cam mult, dar nu am motive să cred că mințeau.
                      Bunicul meu a călărit bestia ca ofițer și a insistat pe ideea că era extrem de ușor de învățat și utilizat bine, tancul.

                    • Mda… daca tu crezi ca KingTiger era tanc si-i sareau senilele din cauza lipsei de experienta a echipajului, inseamna ca pierdem timpul…
                      Tanc vs tanc?! O fi, in cadrul cercurilor de pionieri, in realitate se discuta despre arme intrunite si conteza cum ai de gand sa folosesti tancul respectiv, daia T 90 are sub 50 de tone, Abramsul +60… Daia Shermanul a invins in final Panther.
                      Ii zice tactica si strategie la chestia aia…
                      Pe bune acum…King Tiger era tanc?!

                    • Continuam discutia la partea a 2 ca deja numai pot sa iti dau reply calumea.

                      t90 are sub 50 de tone pentru ca rusii nu sunt prea priceputi in a face motoarea de aia cand au facut t72 (t90 fiind doar t72bu cu un nume mai frumos) au pus pe el autoloader (desi era cam predispus la a se bloca) pentru ca altfel devenea prea greu pentru motoarele lor.
                      Nu vreau sa o lungesc cu t90 sau cum s-a facut de ras t80 la teste grecilor.
                      Revenind king tiger era un tanc excelent si nu era gandit rau ca arma defensiva ce poate distruge tancurile inamice inainte ca ele sa il pot atinge datorita mai lungului 88. Problema consta in fapul ca nu poti pune un astfel de tanc fara sa ti cont de cine controleaza aerul.
                      Daca sua nu avea suprematie aeriana avea viata grea pe frontul de vest.

                      Senilele sar si la tancuri moderne ca abrams 😉 Din cauza terenului,tensiuni din senile si viraje bruste la viteze se intampla sa iti sara senila.
                      Repet cand compari tehnica militara compara 1 la 1 hai ca asta se intampla pe site-ul asta de cand citesc eu pe el. Ai uitat discutiile leopard vs abrams ? Ce acolo se discuta cate tancuri au nemtii si americanii ?

                  • @George GMT
                    Tinand cont ca Germania lupta impotriva unor tari cu populatii si industrii uriase, cazemata pe senile care poate distruge 15 tancuri inainte sa dea coltul era extrem de utila. Pentru mai multe tancuri Panther si Panzer IV ar fi trebuit sa renunte la Panzer III, ei au construit mii de Panzer III pana in 1945.

                    • S-a vazut ce rezultate a avut tactica germana si pana in „43 au luptat doar impotriva Rusiei, dupa „43 pierdusera deja razboiul.
                      Mai lipseste sa-mi spui ca si tu esti fan Tiger 2, sau ca ala putea fi considerat mijloc mobil de lupta blindat.

                    • Da-mi un id sa iti trimit o carte intitulata king tiger vs is2 operation solstice

                    • @George GMT
                      Tiger a fost proiectat ca tanc greu, deci nici nu era menit sa fie foarte mobil ca tancurile medii. Atuurile lui – blindaj bun si tun puternic cu bataie foarte lunga. Nu era perfect, insa nici o prostie.

                      Germanii nu isi permiteau sa adopte politica „cantitatea e o calitate in sine” ca Aliatii pentru ca nu aveau populatia si industria Aliatilor. Rusii au pierdut vreo 40-45 de mii de tancuri T-34 in razboi. Adica cat intreaga productie de tancuri de toate tipurile a Germaniei.

                    • razboiele s`au pierdut numai pe greseli de strategie; ca era un tanc rusesc sau nemtesc mai bun este irelevant; strategia te face sa castigi indiferent ca e vorba de aviatie (batalia Angliei); luipta navala (victoriile obtinute de Nelson impotriva Frantei si de olandezi impotriva englezilor) sau terestra- invadarea Angliei care n`a mai avut loc;
                      nemtii au pierdut razboiu` cand hitler s`a crezut mai destept decat toti generalii sai, generali care erau experti in strategie; a conduce o tara si a o face sa prospere nu este acelasi lucru cu a conduce o armata si a castiga; rusii l`au avut pe Jukov;
                      un tanc sau un avion nu castiga un razboi atunci cand este vorba de foarte multe categorii de forte si mijloace si mai multe fronturi la distante de mii de kilometrii;

    • robi atata a fost de depasit t-34-85 ca in vara lui 1950 americanii nu au avut pur si simplu cu ce sa il opreasca in coreea si au apelat la o combinatie disperata de arme de toate categoriile si abea l-au oprit langa Pusan ( aici au contribuit si lungimea prea mare a liniilor de aprovizionare nord – coreene ) .

      • Florine in coreea initial americanii aveau m24 chaffee si 0 arme anti-tanc. Cand au reusit sa aduca Pershingul t34-urile au inceput sa planga.

        • robi au avut bazooka de 60 mm, au avut si m-43 pershing , le-au adus din japonia care e peste drum de coreea , la pusan erau si pershing pe langa alte arme , pe de alta ordine de idei dupa razboiul din coreea t-34-85 a inceput sa fie depasit de tancurile care au venit din urma .

          • au avut bazooka si 1 pershing ? :))) Tu vb serios acum ? Ce faci cu un tanc la nivel de teatru de operatiuni ?

            „la pusan erau si pershing pe langa alte arme”
            Poate ne spui si noua ce s-a intampalt la pusan unde americanii au pierdut 60 de tancuri si coreeni vreo 250
            Exista si o carte t34 vs pershing korea war (ceva de genul asta) sa o citesti si vei vedea ce s-a intamplat cand a venit unchiul sam cu pershing in peninsula.

            1
            • robi nu am spus ca americanii au avut 1 pershing , am spus ca au avut bazooka de 60 mm si tancuri m-43 pershing ( tun de 90 mm au avut tancurile pershing ) .

              • Singura arma anti-tanc pe care au avut-o a fost bazooka si nu poti sa te aperi cu bazooka in fata unei forte de blindate sustinute de infanterie si baraje de artilerie.
                Au avut si cateva chaffe-uri dar cu care nu poti face prea multe.

                Tancurile se numesc defapt m26 pershing abea acum am vazut ca si sus ai scris la fel. Iar americanii nu au avut Pershinguri de la inceputul conflictului pentru ca logistic a durat pana au fost aduse. Momentul in care sua a reusit sa aduca atat pershinguri cat si alte arme grele cursul razboiului s-a schimbat radical.

                E foarte tarziu si numai stau sa iti caut surse serioase asa ca poftim dp wikipedia.
                „Many Soviet-client and former Soviet-client states used T-34-85s after the end of World War II. A full brigade equipped with about 120 North Korean T-34-85s spearheaded the invasion of South Korea in June 1950. Additional T-34 tanks later joined the first assault force after it had penetrated into South Korea.[95] The North Korean tanks had overwhelming early successes against South Korean infantry, Task Force Smith, and U.S. M24 Chaffee light tanks. The World War II-era 2.36-inch bazookas used by the Americans were useless against the T-34s,[96] as were the 75 mm cannons of the M24 Chaffee

                The North Korean T-34s lost their momentum when they encountered U.S. M26 heavy tanks and ground-attack aircraft, and when the U.S. infantry upgraded their anti-tank weapons to 3.5-inch Super Bazookas hurriedly airlifted from the United States. The M4 Sherman (M4A3E8 model) and British tanks such as the Centurion, Churchill, and Cromwell also entered the war. The tide turned in favour of the United Nations forces in August 1950, when the North Koreans suffered major tank losses during a series of battles in which their foes brought their newer equipment to bear. The U.S. landings at Inchon on September 15 cut off the North Korean supply lines, causing their armoured forces and infantry to run out of fuel, ammunition, and other supplies. As a result, the North Koreans had to retreat, and many T-34s and heavy weapons were abandoned. By the time the North Koreans had fled from the South, a total of 239 T-34s and 74 SU-76s had been lost.[96] After November 1950, North Korean armour was rarely encountered”

      • @Florian
        In prima faza a operatiunilor de la Pusan (n-a fost o singura batalie, a fost un ansamblu de batalii) n-a participat nici un Pershing. Ulterior in faza a doua contraofensiva americana & co. a adus in prim-plan tancurile M26 Pershing si M4A3E8 Sherman. Mai toate datele dau Pershing-ul ca „overmatch” pentru T-34/85 in timp ce Easy8 si tancul sovietic erau la paritate (adica mai conta cine tragea primul). Tancurile sovietice atat cu tunurile de 76 mm cat si cu cele de 85 mm aveau dificultati cu penetrarea blindajului frontal al Pershing-ului.

  9. Interesant articolul.
    In ce priveste producerea unui tanc trebuie sa aveti in vedere ca nu exista, pe piata, unul modern (sper ca nu considerati tancurile occidentale proiectate in ani 60-70 moderne) care sa corespunda „noilor realitati” iar capacitatile de productie occidentale sunt cam reduse, tara care reuseste sa produca acum unul poate face afacerea deceniului.
    Un tanc in stilul Armata nu Leopard2 sau alte „vechituri noi”.

    ///

    Se pare ca in Ucraina situatia devine tensionata armata Rusa ar fi intrat masiv in Donetsk (aici este o mica parte mai am imagini cu sute de camioane):
    https://www.youtube.com/watch?v=sZaIlEhynP0
    https://twitter.com/rConflictNews/status/528569732715511808

    Este bine sa nu „se piarda”: RPG vs slat: slat win:
    https://twitter.com/askai707/status/527121926893109249

  10. T-34 a fost un tanc revolutionar….cat despre situl de mai sus,mai apar cate unii care descopera apa calda.Citez; ,,The T-34 was supposed to be the first tank that employed sloped armor. This characteristic meant that the armor protection was significantly enhanced, compared to straight armor. However French tanks of that period like the SOMUA S35 and the Renault R35 also had sloped armor.,,
    P.S Nicusor felicitari pentru articol

    • Da, multi confunda apa calda cu siropul de artar… T 34 nu a rams in istorie pentru blindajul sau inclinat, si Shermanul american il avea, nu era chiar o noutate, dar tancul sovietic a dat lovitura cu doua chestii cu adevarat uimitoare la acea vreme: motor diesel si suspensia Christie, care in 1941 faceau ca T 34-76 sa fie cel mai bun tanc din lume, daca adaugam si senilele late.

      Asadar nu pe zona de blindaj a fost el saracu’ revolutionar ci pe zona de motorizare si suspensii. Toate tancuri de astazi sunt nepoti pe linie directa a francezului Renault FT 17 – cel mai revolutionar concept in lumea tancurilor si al T 34, care a desavarsit tancul.
      De la T 34 incoace nu prea s-a mai inventat nimic cu adevarat deosebit.

      • Shermanu a aprut dupa T 34. Si barfa frabnceza sustine ca ar fi fots nistel inspirat de planurile Souma …
        Oricum T 34 este un sucsor diretc – desi nu chiar legitim a lui Christie Medium 2 …
        Da motoarele ori sunt Otto ori sunt Diesel (desi diesel foloseste ciclul Otto. Da ca sa nu fei dubii se zice ori Otto ori Diesel)…. Tare era ca motorul de pe T34 era „tare” -” numa” 450 cp!

        Daca mai zicem ca T34 a fost modificat de cateva ori (pastrand totusi acelasi cutie!) .. adica de la preiema versiune cu turele hexagonala plus tun scurt .. apoi tun lung de 76 ca sa termine ca T 34/85 .. apaiu a fots os cula care a facut mai mult decat costa !! Si folosita …

        Da sa zicem si o voab buna despre Sherman – teava stabilizata …

        Oricum ciudat … se zice ca solutia Christie era cea mai cea .. T 34 era Christie, Pantera si Tigrul erau dar azi ?! Parca sunt mai degraba Vickers … (A ! KV si Stalin erau Vickers!)

    • R 35? Nu tin mimte sa fi avut blindaj inclinat .. Si este unu la MMC

  11. Citind articolul mi-am adus aminte de perioada de catanie si tragerea la tinta cu teava introdusa, dar nu mai stiu sigur daca era de 14.5 sau 12.7; la fel era si pe T55 si pe TR85, fiind mecanic-conductor. Cu teava introdusa puteam trage si din mers, cu munitia normala doar stand si legat. In perioada aceea, T34 era in parcul rece.

  12. @Nicusor. FELICITARI! Un articol EXCELENT, tine-o tot asa.

  13. Off topic. Azi am vazut in zona de est a centurii Bucuresti o formatie de 4 UH-60 Black Hawk. Nu am putut vede bine din masina, dupa directie se duceau spre Otopeni. Nu se vedeau insemne , erau vopsite negru mat in culoarea US dar pot fi si altii sau poate un cadou pentru noi. A mai vazut cineva ?

  14. Impecabil articol, material de studiu, felicitari si bine ai revenit, Nicusor! Imi plac mult articolele scrise de tine, la fel ca cele scrise de Vali de la Tehnomil, tehnice, echilibrate, fara patima.

    Profesionisti.

    Invat multe din ele, am onoarea sa va salut!

  15. Nicusor, se vede ca ai muncit mult la articol! Felicitari si bine ai revenit pe RoMil!

    Astept si urmatoarele parti 🙂

    • Mda, cum ziceam mai inainte de pe la Sf.Niculaie tot strang date de se mira lumea ca nu termin. 🙂 . Cum ti-am mai scris , necazul cel mare e ca nu am gasit o descriere amanuntita a lui T-34-85 modernizat in Romania . Am gasit trei fosti tanchisti , care nu l-au vazut direct , ci doar ce stiau si ei de la altii . Asa ca dupa 2 desene realizate care se bateau cap in cap m-am lasat pagubas .
      Cat despre celelalte parti … partea noastra este in mainile Domnului . A lui dom´ George 🙂

      • Duminica urmatoare partea a II. Si este intradevar un articol deosebit, de fapt pentru acest tip de articole am pornit RoMilitary, desi eu nu sunt capabil de o astfel de munca si de o astfel de analiza.
        Multumim pentru articol si pentru celelalte care au mai fost Nicusoare!

        Chiar ma gandesc sa re-public pe cele mai vechi, de la inceputul blogului…

        • „Chiar ma gandesc sa re-public pe cele mai vechi, de la inceputul blogului…”
          Erau parca alte vremuri : Si de alta forma parca se purtau discutiile . Sau poate mi se pare. Poate am imbatranit .
          Oricum, observ ca multa lume intreaba despre lucruri care au fost deja publicate pe site, sau se fac afirmatii gratuite dar „populare ” sau ” la moda „, fara a consulta surse de documentare , care acum sunt disponibile pe net .

  16. România după al doilea război mondial: plăţi datorii de război şi pentru întreţinere trupe ruse de ocupaţie, economia afectată de război, răscumpără leii ruseşti de ocupaţie, industria de apărare demontată şi dusă în URSS şi ce-i mai rău, comunismul ce trebuia să distrugă capitalismul. URSS după al doilea război mondial: primeşte despăgubiri, a luat tehnologia din toată Europa, exploatează economic ţările ,,eliberate”. Vestul Europei: ajutat prin planul Marshall. Am primit T 34 uzate pe care le-am plătit la preţuri enorme. Ruşii nu aveau ce face cu ele, demaraseră producţia la T 54.

    • Double D , ai citit vreodata prevederile Tratatului de pace din 1947 , ca sa vezi ce ni se dadea voie sa mai realizam in domeniul tehnicii militare ?

      • The maintenance of land, sea and air armaments and fortifications shall be closely restricted to meeting tasks of an internal character and local defense of frontiers. In accordance with the foregoing, Roumania is authorised to have armed forces consisting of not more than:

        (a) A land army, including frontier troops, with a total strength of 120,000 personnel;

        (b) Anti-aircraft artillery with a strength of 5,000 personnel;

        (c) A navy with a personnel strength of 5,000 and a total tonnage of 15,000 tons;

        (d) An air force, including any naval air arm, of 150 aircraft, including reserves, of which not more than 100 may be combat types of aircraft, with a total personnel strength of 8,000. Roumania shall not possess or acquire any aircraft designed primarily as bombers with internal bomb-carrying facilities.

        These strengths shall in each case include combat, service and overhead personnel.

        asta doar ca idee cu privire la cat de mica trebuia sa fie armata romana(avand in vedere cerintele vremurilor)

  17. Felicitari pentru articol!
    @offtopic – razboiul se duce pe resurse. Rusii aveau resurse mult mult mai mari decat nemtii. Este o nebunie sa iti inchipui ca un asemenea teritoriu se poate ocupa fluierand. Singurii capabili mi se par chinezii (la ora actuala).
    Rusii aveau resurse de orice – minereuri, combustibili, oameni.
    Nemtii aveau resurse sa ocupe Europa, dar nu Rusia.
    T34 a fost un tank exceptional, putere mare, perfect adaptat pentru terenul rusesc, usor de intretinut, usor de operat. Pana prin anii ’60 rusii au dat tonul in materie de blindate.

  18. alte info …. concurs ro-ru in urma cu vreo 40 ani la arma tancuri
    ai nostrii buni … rusii si mai buni … ai nostri jmecheri …. detalii
    desant rusesc din tren 2 minute 14 tancuri … cumm???? au sarit efectiv din tren cu tancu nu conta ca au rupt trenu …. dar este si asta o tactica. la tir ai nostri buni … rusii au tras toti o data. la viteza ai nosti mai tari … au bagat un butoi de ulei in motorina …. si au fost mai buni.

  19. @robi si celorlalti iubitori de tancuri germane din ww2 va intreb doar atat: ce latime in linie dreapta avea frontul sovieto german in 42-43. Latime insemnand de la Baltica la M Neagra? Daca stiti atunci nu ati mai ridica in slavi niste masinarii greoaie, ilogice ca si ergonomie componente si total inutile in lupta. In Urss razboiul a fost manevrier cu marsuri, contramarsuri, operatiuni in adancime, invaluiri. La viteza unui Tiger nici nu puteai sparge frontul si nici contrataca. De la T34 au ramas 3 lucruri de capatai: armura inclinata, motor diesel si cel mai important transmisia si motorul sunt imprruna in spate, exceptie merkava. Din cauza proiectarii gresite a unei minti luminate nemtesti care a pus transmisia in fata si motorul in spate, tancurile aveau greutate marita suplimentar din cauza blindajului in plus erau mai inalte deci tinte mai usoare pe campul de lupta. Daca tot preaslavesti Tigrii si Panterele ia citeste ce isprava au facut diviziile SS in ofensiva catre Budapesta din iarna 44-45… de aia le-a smuls Hitler tresele de pe umeri iubitilor Hitlerjugend… de bine ce s-au descurcat, nu? TANCUL este o unealta care te ajuta sa indeplinesti ceva. Tigrii inafara de a sta pe loc si a trage dupa inamic nu se puteau lauda cu altceva: submotorizare deci viteza mica, greutate mare si inaltime mare = tinta perfecta, rotire turela foarte inceata deci inamicii medii puteau folosi viteza ca sa manevreze pe flanc sau in spate, cosmar pentru logistica si kentenanta. Tbuia alt Tiger sa vina sa remorcheze un Tiger avariat sau impotmolit fiindca nu aveau camion sa poata trage 60t. Mai vrei? Dar ma rog e parerea ta ca erau cele mai bune tancuri si cred ca ti-ai format-o gresit jucand World of Tanks. Vezi War Thunder ca au bagat ground forces si poti vedea armor layout pt tancuri si configurarea interna: cum era dispusa transmisia, ditamai axul longitudinal care facea legatura intre transmisia din fata si motorul din spate, etc.

  20. Prevederile Tratatului de pace din 1947 au fost eludate în 1949 când Stalin a cerut ţărilor de ,,democraţie populară” să-şi creeze armate puternice.

  21. DUMITRESCU SORINAUREL

    T34-85M a fost folosit de armata romana pana in anul 1990. Desi depasit din punct de vedere moral si fizic,era pastrat pentru ca rusii nu erau atat de prosti in cat sa ne permita prea multe T -72-uri! Chiar si asa era un tanc bunicel, usor de intretinut, cu un tun pe care te puteai baza. Cine a facut scoala regimentala de masini de lupta de la Roman sau Buzias, stie despre ce vorbesc.

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *