Tractoarele de artilerie au constituit in Armata Romana o categorie aparte de tehnica, fiind destinate in principal, tractarii pieselor de artilerie grele. Desi exista anumite informatii precum ca acestea s-ar fi aflat in dotarea armatei in WW I fiind capturate de la inamic, nimic nu este cert.
Oficial, primul ar fi fost autocamionul SKODA 6 (STP 6L/6 ST 6T), aparut in 1936, odata cu achizitionarea de catre Romania a 45 de baterii de obuziere SKODA calibrul 150 mm (180 de piese), la care s-au adaugat si 62 de baterii de obuziere de 100 mm, de aceeasi marca.
Skoda 6T Foto:kfzderwehrmacht
Autocamionul SKODA 6 era destinat in principal tractarii obuzierului greu de 150 mm (acesta, pe perioada WW II, a fost cel mai modern pe care l-a avut armata romana in dotare, avand o greutate de 6 tone) si avea o greutate de 7 tona, capacitate de remorcare de 5,5 tone si un cabestan cu capacitate de tractare de 5 tone. Armata Romana ar mai fi avut in dotare la inceputul razboiului si tractoare de artilerie pe sasiu autocamion, de fabricatie italiana FIAT (probabil de tipul FIAT-SPA TL37), intr-un numar mic.
Ford Marmon FOTO: Cartula
Tatra T 93 FOTO: Tatraportal
Oricum, in perioada 1939-1941, la uzinele ROGIFER-Bucuresti s-a realizat sub licenta franceza (dupa modelul RENAULT UE) senileta MALAXA UE, cu rol in tractarea tunurilor antitanc SCHNEIDER calibrul 47 mm, dar si a celor BOHLER siBREDAde acelasi calibru. Senileta avea doi membrii in echipaj, care nu puteau comunica intre ei neexistand echipamentul necesar, avand capul acoperit cu o calota metalica prevazuta cu vizori (datorita inaltimii mici a seniletei, de doar 1,25 m). Au fost produse peste 120 de exemplare ce aveau urmatoarele caracteristici: blindaj de 9 mm; motor de tip RENAULT 85 (38 CP); greutate de 2,64 tone; lungime 2,8 m; latime 1,74 m; capacitate de transport: 350 kg in lada de transport, 950 kg la remorca; viteza maxima de 30 km/h; rezervor de combustibil de 56 litri; raza de actiune de 100 km.
Senilata Malaxa tip UE
Dupa anul 1950, in inzestrarea armatei au inceput sa intre in inzestrare tractoare de fabricatie sovietica, precum ATS-59. Acestea erau destinate in principal tractarii tunurilor obuziere grele de fabricatie sovietica, ce tocmai intrasera in inzestrare.
Acest tractor a inceput sa fie inlocuit incepand cu anul 1970 de modelul ATS-59G (tractor senilat mijlociu de artilerie, la care trenul de rulare era “imprumutat” de la T-55, fiind fabricat in Cehoslovacia). Acest tractor era destinat tractarii tunurilor sovietice, ulterior si a celor de fabricatie romaneasca calibrul 130 mm, model 1982 (cea mai mare piesa de artilerie cu o bataie de aproximativ 28 km, ce s-a produs inRomania. Era o copie cu licenta dupa modelul chinezesc “Type 59-I” –la randul sau o copie dupa cel sovietic M-46 din 1954- ce s-a fabricat la Resita si a iesit din inzestrare pe la sfarsitul anilor *90) si a tunului-obuzier de 152 mm, model 1985 (cea mai grea piesa de artilerie ce a fost vreodata construita in Romania, avand o greutate de 7,5 tone). Tractorul de artilerie ATS-59G avea urmatoarele caracteristici: greutate 13750 kg; lungime 6280 mm; inaltime 2620 mm; capacitate de incarcare 3000 kg; consum 120 l/100 km; capacitatea de tractare 14 tone; viteza pe drum 30 km/h; numarul de locuri: in cabina 6, pe platforma 12; putere motor 300 CP. Armata Romana a avut in dotare de-a lungul timpului, aproximativ 400 de tractoare de fabricatie sovietica si cehoslovaca, ATS-59/ATS -59G.
Tractor de artilerie ATS 59G
Interesant este faptul ca incepand cu jumatatea anilor *70,Romaniaa inceput sa fabrice la Mizil, tractoare usoare de artilerie TAR-76, ulterior TMA-83. Alaturi de acestea au inceput sa fie fabricate si macaraua hidraulica pe senile MHS-125, masinile de sapat santuri MSS 600/1200, autoatelierele AIRA-U si s-a trecut la reparatii pentru autotractoarele TATRA 813/815 aflate in inzestrare (printre cele mai grele vehicule pe care le avea armata pe atunci, cu motoare V12, intrate in inzestrare pe la sfarsitul anilor *60. Si astazi se mai gasesc pe la unitati asemenea autotractoare, in numar mic).
TMA-83, cu obuzierul de 152mm FOTO: Wikipedia
Atat TAR-76 cat si TMA-83, au fost de conceptie exclusiv romaneasca si n-au fost lipsite de probleme tehnice. Nu erau foarte fiabile avand probleme cu ambreiajul si transmisia, iar consumul de carburant era extrem de mare, mai ales in conditiile penuriei de carburant din anii *80. In realizarea lor, inginerii romani au folosit piese de T-55, in special trenul de rulare si erau destinate tractarii pieselor de artilerie grele, precum tunul-obuzier model 1985 (152 mm) si a celui de 130 mm (model 1982). TMA-83 avea urmatoarele caracteristici: motor D-199, 12V Diesel; 360 CP; autonomie 530 km; viteza maxima de 52 km pe sosea, fara incarcatura/42 km pe sosea cu incarcatura/25 km pe teren cu incarcatura; echipaj 8 oameni; lungime 6880 mm; latime 2700 mm; inaltime 2680 mm. S-au construit aproximativ 200 de asemenea tractoare la care s-au adaugat 100 de TAR-76, ce au iesit definitiv din productie, datorita faptului ca nu erau economice si fiabile, in anul 1990.
TAR 76
De asemeneaRomaniaa mai avut in dotare un numar mic de tractoare de artilerie grele ATS-712, destinate exclusiv tractarii pieselor grele.
Incepand cu jumatatea anilor *80, tractoarele de artilerie au inceput sa fie inlocuite cu autocamionul DAC 665T, fabricat la ROMAN-Brasov, mult mai fiabil si economic. Intr-un final, DAC 665T a devenit dominant, fiind in inzestrare si astazi, dar avand motoare MAN/DEUTZ, mult mai fiabile (nu toate insa, exista inca in inzestrare multe asemenea camioane, ce au inca vechile motoare romanesti).
Autocamioane DAC 665T
Un proiect interesant ce viza inlocuirea tractoarelor de artilerie cu un autotractor puternic de fabricatie autohtona, a fost DAC 21410 DFAEG cu tractiune 8×8, aparut pe la sfarsitul anilor *80. Cu acesta se intentiona inlocuirea, pe langa tractoarele de artilerie si a autotractoarelor de fabricatie cehoslovaca TATRA. Din pacate insa, acesta n-a intrat masiv in inzestrare, ci in numar mic (probabil intre 10-20 exemplare), dar se afla inca in gama de produse oferita de catre ROMAN-Brasov, sub denumirea de DAC 31320 VFAEG, echipat cu motor MAN (nu stim insa daca armata a achizitionat acest camion).
Astazi, Armata Romana nu mai are in inzestrare tractoare de artilerie senilate si nici nu credem ca acestea ar mai fi utile, fiindca in voga este artileria autopropulsata, mult mai mobila si eficienta. Din pacate, proiectul romanesc ATROM exista, dar lipseste cu desavarsire! De ce? Lipsa de fonduri si dezinteres, desi calibrul 155 mm, inexistent astazi, este cuprins in Strategia de Inzestrare!!!
Tatra 813
Tatra 815
Un alt aspect dezolant este situatia parcului auto al MApN: camioane si vehicule invechite, avand revizii peste revizii, care de mult trebuiau casate. Acestea mai merg inca doar datorita profesionalismului tehnicienilor si a priceperii romanului de a face din rahat bici! Cat or mai putea si ei saracii…
Cu un necesar de cateva mii de autocamioane in diferite configuratii si tonaje, dar cu o fabrica autohtona care culmea, are export, Autocamioane Brasov, ne este greu sa pricepem DE CE nu se misca nimic!? Cu achizitii de cateva camioane pe an (si nu intotdeauna), cat i-ar trebui Armatei sa-si modernizeze parcul auto? Si daca oferta romaneasca nu-i “buna”, exista si cea a firmelor MAN si MERCEDES, care spera si ele la un contract cuRomania. Spera, ca si Autocamioane Brasov! Doamne-ajuta de mai bine, fiindca de rau ne-am saturat!
WW
Toate modelele de tractor de artilerie şi vehicul specializat de geniu construite pe platforma T-55 au câteva defecte comune, care nu sunt remediabile prin modificarea vehiculului şi care le fac inferioare oricărui camion modern 6×6 sau 8×8:
– motor derivat din D-12A sovietic, care e un urmaş al lui V-2 din Al Doilea Război Mondial – deci consum enorm de carburant, consum de ulei (are nevoie de 50-60 de litri de ulei per motor), distribuţie fragilă prin tren de pinioane, sistem de răcire masiv, complicat şi nefiabil;
– greutate mare faţă de performanţe: e ridicol să tractezi 14 tone cu un vehicul de 13 tone. Tatra 813 poate trage 20-25 de tone pe teren şi 50-100 de tone în condiţii ideale pe şosea; de asemenea, şi KrAZ-255 poate trage mai mult ca un tractor de artilerie pe şenile la drum întins;
– transmisii pur mecanice, fără nimic hidraulic, numai arbori şi angrenaje, deci o greutate uriaşă şi inutilă;
– foarte încete pe şosea, 25-30 km/h maxim.
În acelaşi timp, aveau unele avantaje specifice datorită faptului că foloseau un şasiu supradimensionat pentru greutatea lor şi un motor cu un cuplu mai mare decât al unui TIR modern:
– performanţe excepţionale pe teren moale, noroios sau înzăpezit, mobilitate extraordinară la viteze mici;
– presiune redusă pe sol, aderenţă foarte bună;
– capacitatea (în cazul vehiculelor de geniu) de a lucra mult mai repede decât orice excavator sau buldozer cu origine „civilă”, chiar şi faţă de imensul D9 american.
~Nautilus
Foarte corect ceea ce spui! Consumau ceva de speriat, dar in Romania s-a construit si o varianta de autosenilata, a carei cabina semana cu cea de pe DAC. Au aparut tractand tunurile antitanc de 100 mm, la parada din 23 august 1984, dar n-am reusit sa gasesc nimic despre ele. Semana efectiv cu un DAC 6×6, dar in locul celor doua punti motoare din spate, avea senile! Nu stiu mai nimic despre ele, cum, cate si unde au fost in dotare, dar sigur au aparut la parada din 1984, si nici in lucrarea citata la acest articol n-am gasit ceva referitor la ele. Stiti careva, ceva?
cat costa prototipul dac 8×8 31 tone ???…….stie cineva ???……dar 6×6 ?…….
THX!
Sa nu uitam si de prototipurile DT-1 sau T-1 din vara anului 1944, o copie a STZ. Aveam impresia ca am avut si tractoare AT-L, da’ poate nu-mi amintesc eu bine.
nu-mi amintesc eu bine, nu cred ca am avut AT-L.
AT-L am avut .Exista numeroase fotografii in presa militara a anilor 60-70 , in baza de date LIFE ( o parada militara de 23 August ), tractand tunuri AA de 57 mm , ba au si aparut pe post de ” nemtesti” in reconstituirea bataliei de la Podul Baneasa din august ´44 prin filmele lui Sergiu Nicolaescu .
ford marmon
http://www.o5m6.de/ford_marmon.html
iar 22
http://www.automobileromanesti.ro/Tractorul/IAR_22/
skoda 6 ST 6
http://brannamoc1938garda.webnode.cz/nakladni-automobily/skoda/skoda-s-6st-6-skoda-s-/
tatra 93
http://www.tatraportal.sk/?ukaz=popisky/t93_de&lang=de
tma 83
http://ro.wikipedia.org/wiki/TMA-83
TMA-83 era un tractor de artilerie destinat sa remorcheze o sarcina maxima de de 18tf, concomitent cu transportul unei incarcaturi de 4 t.
Motorul era de tip D-199-12V , produs in tara , cu o putere de 360 CP la 2300 rot/min, cuplul motor fiind de 128 daN/m.Starterul era de tip inertial , actionat cu manivela de o persoana ( bendix , cum i se spunea in razboi , fiind folosit la avioanele din dotarea FARR )Transmisia , cu 5+1 viteze , impreuna cu mecanismele planetare de directie era maonata intr-un carter comun, fiind dispus alaturi de motoru in sasiul tip cheson etans .Viteza maxima pe sosea, neincarcat si fara remorca era de 52 km/h .Viteza maxima cu sarcina si remorca pe sosea era de 42 km/h , iar in teren de de 25 km/h.
In teorie , trebuia inlocuit cu DAC 887R , dar obuzierele de 152 au ajuns sa fie remorcate de DAC 665T . TMA-urile , la fel ca si omoloagele de productie sovietica, cehoslovaca, etc. erau de neinvins la remorcarea pieselor de artilerie in teren greu . Imi place si DAC-ul 665, dar nu cred ca va avea nicicand capacitatea de tractiune a unui TMA-83 in noroi sau zapada .
Sa nu uitam ca obuzierul de 152 mm mod.1981 indicativ A-411 cantareste 5560 kg iar tunul-obuzier de 152 mm mod.1984 indicativ A-425 8100 kg .
cineva ma poate ajuta sa pornesc un ats-59…..totul e in rusa si nu mai stie nimeni nimic de el
Am facut instructie (daca se poate numi asa) ca rezervist chemat in concentrare, in 1994, pe un TMA 83 (desi armata am facut-o la infenterie)! Doar o zi de miscat trotineta si i s-a stricat ambreiajul! Aia a fost instructia, in rest 2 saptamani ne-am pregatit de tras cu pistoletul Carpati! Apropo, la si de la poligonul de instructie TMA-ul a fost transportatcu un DAC 8X4 care avea prostul obicei ca-i fierbea motorul cand iti era lumea mai draga! Cam tot timpul adica…! Iar schimbarea vitezelor se facea oarecum aleator, comanda la cutia de viteze fiind prea lunga! Mult inferioare, din pacate, Tatrelor!
Pingback:Cum era sa lucrezi ca sofer in ’50-’60 – Amintiri din viata de sofer | sell 5d
Pingback:My Homepage
Camioanele Tatra unde sau distrus oameni buni,cate ore de lucru au?sunt tractoare si camioane de 100 ani in functiune si nu le barfeste nimeni,este drept,nu au electronica pe ele dar nici sa spui ca incerci sa faci bici din ele,sau nascut traznet pentru ca au fost alese cele mai bune dintre cele mai bune la vremea aceea iar astazi care este diferenta?
Fabrici aruncate in aer si oameni pe strada in cautare de lucru,si nu in tara ta,in loc sa facem Romania cat casa facem tari occidentale care te primea cu viza si numai la joburi care le refuza autohtonul,te vede emigrant fara casa si economic,daca vreti sa va plangeti de mila in fata unor „superiori” ca ei.Sa muncim ca o albina si sa ne organizam ca o albina.Numai bine
cat costa prototipul dac 8×8 31 tone ???…….stie cineva ???………
…si care ar fi hibele ???…….fierbe si la asta ceva ???……..thx!….
….dar 665t cu payload imbunatatzit ???….(15 tone sau asa ceva)
Hehe! In 2012, din articol: „Astazi, Armata Romana nu mai are in inzestrare tractoare de artilerie senilate si nici nu credem ca acestea ar mai fi utile”.
In 2022: https://www.skyscrapercity.com/attachments/fb_img_1652189396386-jpg.3184485/
Pentru pasionati, exista un autotractor DAC 8×8 in Aradul Nou, langa benzinaria LukOil de pe Calea Timisorii. Eu il vad de cca 2 luni in acelasi loc, Arata foarte bine, pare restaurat.
Hehe! In 2012, din articol: „Astazi, Armata Romana nu mai are in inzestrare tractoare de artilerie senilate si nici nu credem ca acestea ar mai fi utile”.
In 2022: https://www.facebook.com/photo/?fbid=367952945369836&set=pcb.367953085369822
Pentru pasionati, exista un autotractor DAC 8×8 in Aradul Nou, langa benzinaria LukOil de pe Calea Timisorii. Eu il vad de cca 2 luni in acelasi loc, Arata foarte bine, pare restaurat.