Dupa o matura chibzuinta, ivanii si-au dat seama ca noile lor submarine tip Lada, desemnate sa inlocuiasca un monstru sacru al submarinelor clasice, Kilo, nu-si prea are rostul. Mai pe…ruseste diferentele, in sens pozitiv, intre Lada si un Kilo cu ceva modernizari, sunt prea mici si nesemnificative, pentru a justifica costurile de constructie. Astfel dupa ce au reusit sa dea la apa un Lada si altul este in constructie, epopeea acestui tip de sub va lua sfarsit, cam prea timpuriu am spune noi.
LADA …
Decedatul prematur, Lada adica, avea capacitatea de a naviga in imersiune cu o viteza de aproximativ 40km/h, se putea scufunda pana la o adancime de 250 metri(probabil mai mult in realitate), avea o autonomie de 10000km si 50 de zile pe mare. Marea gaselnita a rusiilor, in acest caz, era faptul ca fiecare din cei 38 de membrii ai echipajului avea o cabina proprie!
Pentru cei cat de cat familiarizati cu submarinele, acest lucru este echivalentul unui hotel de 7 stele, cunoscandu-se limitarea extrordinara a spatiului pe navele de lupta, in special pe submarine. Pentru exemplificare, US Navy foloseste si acum asa-numitul principiu al “patului cald”, pe sub-urile sale, in sensul ca mai multi membrii ai echipajului impart acelasi pat, in ture.
Lada avea/are capacitatea de naviga numai cu motoarele electrice, cel putin 450 de kilometri si era un submarin clasic tip AIP (Air Independent Propulsion), fiind gandit ca nava de atac rapida si cercetare si se mai zvonea ca ar fi de opt ori mai silentios decat predecesorul sau, Kilo.
Din pacate pentru acest proiect se pare ca modernizarile aduse clasei Kilo, fac din el un gadget prea scump si neesential pentru Marina Rusa si astfel Lada va avea doar doua nave operationale.
…si un Kilo, ceva mai smecher
Sursa: strategypage
Din ce am ami cititi eu nu o sa fie chiar asa, Lada nu este gata, si mai are ceva probleme asa ca se va merge pe cele 2 vase se vor face teste si cand vor fi gata se va trece la productie.
Si intre timp clasa Kilo imprumuta de la Lada tot felul de chestii smechere care functioneaza.
Tot submarine – GERMANIA a construit pentru ISRAEL cel MAI MARE submarin de productie proprie dupa cel de al doilea razboi mondial:
http://www.frontpress.ro/?p=27983
ciudata treaba – eu stiam ca Lada este un submarin foarte modern si extrem de performant, dar ca toata tehnica ruseasca, sufera datorita problemelor tehnice de inceput. banuiesc ca este mai mult vb despre bani / cost, iar daca rusii pot sa foloseasca parte din tehnologia Lada ptr. a upgrada Kilo, pana la urma este si normal sa o faca, astfel castigand timp si bani ptr. a dezvolta Lada si de al face sa treaca de bolile copilariei.
A dat blana la U32:
http://www.youtube.com/watch?v=YV5VDyBfIbA
Proiectul Lada a fost amanat pana in anul 2014. Pana atunci se doreste ca acest submarin sa mai fie modernizat, apoi se va trece la productia de serie.In acest moment oficialii militari rusi au considerat ca acest submarin mai poate suferi unele modernizari asa ca au amanat fabricarea sa de serie din acest motiv.
Sper ca peste cativa ani, si Romania sa se doteze cu submarine moderne, de fabricatie germana sau suedeza(clasa Gotland)cu propulsie clasica.
Cred ca Gotland sunt mai potrivite, chiar daca firma care construieste submarinele Gotland este detinuta de o firma nemteasca .
Din ce stiu eu s-a considerat ca Kilo e inca viabil ( SUA nu pot nici azi sa le gaseasca pe unde sunt prin golf alea iraniene, inca mai fac sapaturi) si ca LADA ar aparea prea repede. Ca nu e momentul sa apara.
Merci de informatia cu dormitoarele George, habar n-aveam ca are cusete separate. Spiritual ca intotdeauna….”Kilo a-si omoara iubita” ( Lada inseamna iubita)! De unde facem rost de baterii pentru Kilo al nostru?
„De unde facem rost de baterii pentru Kilo al nostru?”
Pai ce sa facem cu ele…
Daca se vroia se cumparau baterii…aia cu n-au avut bani de baterii sunt povesti…
Am inteles ca n-am prea mai avut voie sa-l reabilitam…la un moment dat ni se propusese sa renuntam la flota definitiv…N-am renuntat la flota, dar la cum merg ‘treburili’ se pare ca dispare pe cale naturala…
Ce aiurea! Sa ai asa ceva si sa nu fi lasat sa-l folosesti. Si cand te gandesti ca atunci cand am intrat in NATO, primul lucru pe care l-au cerut yankeii, a fost sa le dam voie sa-l „viziteze”. Nu ne-ar sta rau sa avem un sub ca asta operational. De fapt nu ne-ar sta rau sa avem orice fel de sub si sa fotografiem cu periscopul, Natashe pe plajele din Crimeea si sa le postam pe site-ul amiralitatii din Sevastopol. Asa poate am obtine macar respect.
Nu cred ca este o greseala ca fiecare marinar sa aiba propria cuseta, nu cabina. Nici pe clasa Akula nu are fiecare marinar cabina sa, sigur, cu exceptia comandantului si secundului.Sa ai propria cuseta iti da un sentiment placut, de relaxare psihica si intimitate, in acel spatiu ingust, iluminat doar artificial.Cred ca proiectantul rus a vrut sa ofere echipajului un pic de confort psihic, oferind fiecarui marinar cate o cuseta.Cele 38 de cusete nu ocupa spatiu mult.Doar comandantul si secundul cred ca au propria cabina.
Este scarbos sa iti pui fata pe o perna pe care au transpirat si salivat alti tipi.
E foarte bine pt moral, insa foarte neobisnuit in bransa. Asta arata de fapt ca Lada era foarte tehnologizat: pe de o parte are nevoie de mult mai putini oameni fata de Kilo, iar faptul ca aveau cusete separat, reprezinta spatiu lasat liber de sisteme grele si mai vechi. Cel mai probabil a iesit prea scump, ori proiectul a fost prea optimist, prea repede.
Si submarinele din clasa Astude au pentru prima data in Royal navy pat separat pentru fiecare membru al echipajului .
Sunt curios daca au pat separat si membrii echipajului cucisatorului din clasa Slava .
Acum ca am aflat de Lada, si eu. Da nu cred ca o sa permita sa transpire informatii de pe un crucisator de garda.
Pai crucisatorul ucrainean e la mal si cred ca informatii se gasesc, mai ales ca nu e cine stie ce informatie critica .
Pai, dupa cate stiu eu, crucisatorul ucrainean din clasa SLAVA sta de peste 10 ani in port, degradandu-se, fiind nefinalizat! Stiu ca ucrainenii au cerut ajutorul Rusiei sa-l termine, dar n-au bani pentru asta -si crucisatorul asta a fost inceput pe la jumatatea anilor *80-acum este vai de el (am vazut undeva o poza cu asta si este plin de rugina, etc.). Crede-ti ca rusii i-ar ajuta pe ucraineni sa-l faca, daca relatiile bilaterale nu s-ar apropia -adica, Ucraina sa vireze in mod clar si masiv spre Rusia! Si de unde bani din partea Ucrainei, cand recent rusii i-au acuzat ca au furat iarasi gaz…Cred ca si ucrainenii sunt pe aceeasi lungime de unda cu moldovenii: au vointa, n-au putinta!
Pai te cred! Cand am vazut „Das Boot” mi s-a intors stomacul pe dos. Cred ca trebuie sa ai nervii tari de tot sa traiesti intr-un spatiu asa de claustrofobic. Si pe linga asta sa te gandesti ca de jur imprejur ai apa. Si intuneric bezna. Iar deasupra e un distrugator care ranjeste la tine si te saluta cu grenada. Sa fi submarinist cred ca-i musai sa fi un dur. Sau o leaca dus.
Pe sub-urile mari se face tot posibilul sa te menajeze psihic. Pe Typhoon exista sauna, sala de fitness si camera holografica, da nu-mi inchipuiam ca au ajuns la un stadiu asa de mare de automatizare pe astea mici ( tocmai ca sunt mici si n-ai loc pe ele) incat sa micsorezi echipajul asa de mult ca sa-ti permiti sa faci cusete personale! Remarcabil.
Ai dreptate, lol, bine ca mi-ai amintit de perioada cand faceam garda…
…la -20 grade afara, zile si zile la rand, mereu in paturi diferite (unul din…noroacele mele, eram predestinat) si cand uitau baietii la cantina sa puna semnul de sare pe capacele magaoaielor de inox incat m-am trezit de vreo 3-4 ori cu castronul plin ochi cu fasole mai sarata decat lacurile de la Ocna Sibiului! Basca faptul ca Armata avea cei mai grasi porci din lume, numai slanina gaseam prin castroane si farfurii, carne ioc, de ce oare?.. 😛
Cand am facut eu stagiul, era la fel. Fire curioasa, am intrebat ce-i cu porcaria aia din strachini. ( Nu era fasole erau „conducte”, ei le ziceau macaroane da aveau cert alta duritate si alt gust decat stiam eu de acasa, asa ca ma intreb si azi daca erau de fapt fierte.). Pt. curiozitatea mea, m-am pricopsit cu „tambalul”, si cum eram singur in celula era tot al meu. Mult mai bine ca pe un submarin. Dar am insistat sa intreb ce se intampla. Pana la urma m-au indreptat spre biblioteca sa citesc „doctrinele militare ale RSR. Si pana la urma m-am lamurit. Intr-ucat noi aveam doctrina mobilizarii totale, a intreg poporului, stagiul de pregatire trebuia sa ne familiarizeze cu realitatea unui razboi de mase de durata si faptul ca ne infometau, ca eram echipati numai cu armament invechit, pe care facusera instructie cine stie cate generatii de racani inainte, ca ne tineau inchisi in unitati cu lunile, ca dadeau ordine ilare si contradictorii, facea parte din pregatirea de lupta propriu zisa!! Adica era deliberat. Intr-un razboi nu ai tort la masa, nu pleci in oras si nu ai totdeauna cel mai bun echipament. Cel mai probabil o sa stai intr-un adapost si o sa maninci ce e pe acolo. Noi ne pregateam de un razboi de lunga durata, si te pregateau sa stai in transeu poate pentru luni de zile. De ce era asa de greu sa iesi din unitate? Pai inchiderea ta acolo era o forma de pregatire psihica. Ca in caz de ceva tu sa rezisti in transeul tau. Sa mai ai forta combativa si dupa o luna doua. Poate parea cinic si m-am revoltat si eu atunci ,dar mai tarziu am inteles ca era o forma de pregatire de lupta. Si ala care a gandit-o era destept, chit ca l-am injurat.
APV-istii si cadrele mancau la popota lor. Noua n-i se pregatea masa din ce ramanea de la ei. Asa ca porcul e cel mai gras in armata, ai dreptate, da pe el a-l haleste ofiterul.
Cate luni dupa terminarea stagiul ti-au trebuit ca de fiecare data cand te strigau parintii sa nu mai raspunzi cu…”ordonati”? Mie vreo 2… 😀
Da bre, nu uitati „balastul”! Orezul asta era plin de pietricele, nisip, etc, asta ca noua racanilor sa nu ne scada aportul de minerale din organism. Ajunsesem expert in plimbatul orezului asta mai negru ca noaptea la culoare prin cerul gurii, pentru a depista ce „minerale” continea. Mai avea inca un efect benefic, curata dintii de tartru -deci nu putem spune ca n-aveau grija de sanatatea noastra! Mancam de foame vai de mama noastra, dar ofiterimea si cei cu „pile” la stabi, mancau foarte bine, ba chiar in farfurii din ceramica, nu ca noi in blide din tabla de inox -strambe de-atata folosinta pe care le numeam „troace”.
Si bineinteles ideea de ciorba, aka „din tainele marilor”…foarte buna pentru verificarea sanatatii relatiei coordonatoare mana-ochi-mana.
Ai perfecta dreptate, dar eu cred ca armata te pregatea si pentru viata. Plecai la 18 ani de langa parinti, fara griji si fara nevoi, iar dupa 1 an si 4 luni reveneai mai matur, mai bine pregatit psihic. Asta este ceea ce lipseste multor tineri de acum.