Solutiile sudafricanilor de la ATE (Advanced Technologies and Engineering, parte a Paramount Group ca si divizia Advanced Technologies), pentru modernizarea MI-24 Hind se pare ca nu au fost aruncate la gunoi dupa scandalul cu partea ruseasca si s-a concretizat la sfarsitul lunii octombrie in livrarea a doua exemplare catre fortele nigeriene… de fapt algeriene. Vestea a reaparut la sfarsitul lui octombrie insa este mai veche, datand din ianuarie 2015, inclusiv cei de la IHS Jane’s Defence Weekly modificand stirea publicata anterior pentru ca apoi sa o retraga cu totul.
Livrarea s-a facut cu concursul ucrainenilor companiei de stat Konotop Aircraft Repair Plant “AVIAKON”, care probabil au furnizat carcasele si o mare parte din revitalizare si modernizare, inclusiv motorizarea. Cei de la Aviakon au experienta cu Super-Hind, participand in 2010-2011 la modernizarile flotei azere de Mi-24K (foste ucrainene) la standard Super Hind MkIV, desemnate ulterior ca Mi-24G ‘Gele’ (Noapte). Inclusiv Mi-24 algeriene sunt foste elicoptere Mi-24V ucrainene, care au fost modernizate in 1999-2004 in principal la uzina Konotop, deoarece cei de la ATE aveau dificultati la momentul respectiv, sudafricanii furnizand insa tehnologia, o parte din know-how si din componente.
Oare Nigeria a primit si ea ceva ?
Camuflajul algerian, acelasi cu cel din poza de mai sus
Comanda ar arata destul de suspect in caul nigerienilor, acestia avand in curs un contract de livrare de 6 aparate MI-24/35 din Federatia Rusa, alaturi de 12 Mi-171Sh, pe cand algerienii le-au primit pe ale lor, in numar de 34, cu ani buni in urma, la inceputul decadei trecute. Nigerienii au incercat sa mai cumpere elicoptere de atac, inclusiv AH-1 Cobra retrase din uz de Israel in 2013, pentru care au fost refuzati de departamentul de stat al SUA, insa sunt trecuti in registrul Natiunilor Unite pentru arme conventionale din ultima decada ca si cumparatori a 3 elicoptere MI-24 din Ucraina (in 2008) si alte doua din Belarus (2010), elicoptere pentru care ar fi fost mai logica o modernizare sau macar revitalizare.
Cel mai probabil cele 2 MI-24 fotografiate de presa ucraineana (Sumy TV) in octombrie 2014 apartin Algeriei (potrivit schemei de camuflaj in 2 culori specifice operatiunilor anti-Al-Qaeda, schema identificata de analistul militar algerian Akram Kharief), avand déjà modernizarea ATE Super Hind MkIII. Acestea au fost trimise la reparatii capitale si modernizare in Ucraina, in cadrul unui contract semnat in 2013, la 15 ani de la receptia lor in Africa de Sud. In fotografiile ucrainene se pare ca a fost identificata turela de senzori specifica MkIII ai anilor 2000, de tip Argos 550, care nu mai este actualmente in productie, fiind inlocuita in modernizarile actuale de variantele mai recente, mai compacte si mai ieftine : Argos II HDT si IPZ TITAN 410 SD.
Mil Mi-24 Super Hind ATE MKIII apartinand Algeriei – schema de camuflaj tipica
Si aici mai in detaliu, deviant art
Purtatorul de cuvant al celor de la Paramount Advanced Technologies a infirmat existenta oricarui contract sau cereri din partea Nigeriei cu privire la modernizarea Super Hind.
In final, este posibil ca o livrare catre Algeria sa nu excluda o alta catre Nigeria, deoarece o fotografie facuta la Kiev la sfarsitul anului trecut arata in zbor un Mi-24V nemodificat care urma a fi livrat Nigeriei, purtand déjà schema de vopsire si emblema nigeriana dar si identificatorul NAF 261.
Alaturi de o fotografie a unui MI-24 Super-Hind ATE si a unui demarcator LASER IPZ NP-B, ucrainenii de la Izyum Instrument Plant au sustinut ca au contribuit la modernizarea opticii elicopterului, unde alaturi de demarcator, conform speculatiilor celor de la Jane’s, este inclusa si optronica TITAN 410 SD.
PN-B deschide calea catre compatibilitatea cu rachete dirijate de fabricatie ucraineana, cum ar fi rachetele antitanc Bar’er-V sau rachete ghidate AR-8L.
Video Super Hind ATE Mk.III-V:
https://www.youtube.com/watch?v=J6j1MjXKMZo
Video Mi-24 G ‘Gele’ Super-Hind Azerbaidjan:
https://www.youtube.com/watch?v=tVrnCF0uf9E
Super-Hind ATE este probabil cea mai capabila si mai moderna versiune a elicopterului de asalt MI-24, posibil superioara si ultimelor variante de modernizare rusesti Mi-35. Ca si elemente specifice, versiunea ATE beneficiaza de un tun cal. 20mm (Nexter M693/F2) cu alimentare duala ghidat de optoelectronica turelata similara SOCAT (FLIR/TV), alaturi de rachete antitanc ghidate Ingwe. Elicopterul a primit un nucleu electronic digital, care integreaza sistemele de zbor, senzori si armamentul, datele fiind afisate pe ecrane color in cabina, HUD electro-optic zi/noapte, compatibile cu ochelari de vedere nocturna.
Super Hind MkV
« Oarecum echivalentul » romano-israelian IAR-330M Puma-Socat este inferior la mai multe capitole lui Super-Hind, in special la protectie, si este pacat ca programul nu a fost continuat cu o remotorizare cu mai puternicele Makila1/2 si o protectie adecvata.
Foarte probabil sa fi existat si inainte de revolutie un proiect romanesc pentru un derivat de atac al IAR-330, insa probabil ca acesta sa nu fi trecut niciodata de faza de conceptie, rezultatul asemanandu-se oarecum cu primele variante ale Mi-24 sau cu MkV Super-Hind .
IAR330 Puma-Hind ? IAR 318 spun unii…
Poate ca in cadrul noului produs H215 (AS332C1E/L1E) produs de Airbus Helicopters la Brasov va exista si un derivat militar care sa fie capabil sa inlocuiasca sau evolueze actualul Puma Socat, in forma unui elicopter de atac pursange sau macar de transport si cu veleitati de asalt.
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.janes.com/article/47770/update-nigeria-reportedly-takes-delivery-of-super-hinds
http://www.fightercontrol.co.uk/forum/viewtopic.php?f=287&p=682642
http://www.africandefence.net/has-nigeria-acquired-superhinds/
http://toocatsoriginals.tumblr.com/post/81584981014/ate-super-hind-mk-iii-mil-mi-24-hind-updated
http://enrique262.tumblr.com/post/113518267085/mil-mi-24-hind-the-original-russian-version-and
http://yoyosims.pl/TOHAddons.html
https://www.flickr.com/photos/frankmoody/6782837527
http://www.forcesdz.com/forum/viewtopic.php?t=41&p=140809
Citeste si :
ceva detalii despre ultima imagine ???
e o intrebare, nu? 🙂
„ceva detalii despre ultima imagine ???”
comparativ cu ce stand e prin spate pe langa perete, imi dau cu presupusul
o lungime in jur 50-70cm
inaltime in jur de 15-20 cm
vreo 4-500 de grame
din plastic 🙂
Rola de linoleum striat era parca de 0,8 sau 1 metru latime .
Daca era de 1 metru , atunci 1,41 m lungimea machetei .
Ai raspuns gresit.
Dar poti suna un prieten .
Pe MariusZ , sau MirceaS , sau Arhenghel , spre exemplu . 🙂
Macar am incercat, e adevarat ca n’am calcat pe linoleumul ‘cela din fabrica, si macar ultima afirmatzie precum ca e din plastic e corecta, nu?
In funcztie de cat o fi de subtzire plasticul ala poate si greutatea
Pe MariusZ scoate’l din lista ca am emailul lui si te potzi adauga pe matale langa aia doi
Oricum 8serv ca soacra’ta are mult mai multa tzinere de minte decat matale…
Pe vremurile acelea machetele de suflerie si de prezentare se faceau din plastic, aluminiu , lemn masiv sau placaj tego ( stratificat ) – ultimele doua lacuite , vopsite sau plastifiate .
http://la-neamtu-tiganu.blogspot.de/2012/05/giorgica-chiaburul-si-tica-vinzatoare.html
In mod normal , combinatie de materiale .
S-ar putea sa fi avut dreptate cu altima afirmatzie . Sau s-ar putea sa nu . Sau da partial .
Oricum, m-am trecut pe lista matale la dujmani , dar nu fi nacajit : iti raman destui pretini de nadejde . Care sa te laude . 🙂
Barbati adevarati nu tufe , gen Sfarma -Piatra sau Sparge-Televizoare , ma si mir ca n-a aparut asta sa posteze pe langa matale , cum facea pe la inceput , o fi socotind ca a strans destul capital de faima si poate merge pe cont propriu cu informarea politica trasa din jurnalul Vocea Securistului Nationale .
Trece’te in lista de ignore mai bine
Ti’am spus mai demult ca nu mai discutam, insa insisti sa’mi tot dai replyuri si explicatzii, ai memoria mai scurta ca soacra’ta cand te certzi cu ea 🙂
N’am venit aici dupa prieteni sau comentarii pozitive, spun cam ce’mi trece prin cap fara sa menajez pe cineva si nu conteaza daca a mai ramas careva prin lista aia de prieteni sau nu, in general ma descurc fara ei
Pt 8sesiile matale cu Securitatea si securistii si informarea politica exista tratament, inclusiv medicamentos, ia zi, nu te simti cumva si urmarit 🙂 🙂 ?
La fel probabil si pt toate frustrarile matale acumulate in atatia ani, desi daca esti prin Spania nu prea ma lamuresc ce mai regretzi, Spania e frumoasa…
trebuia sa mentionezi mai in detaliu: „Spania e frumoasa… nu ca Irlanda” 🙂
Si acum marturiseste si tu ca-l mai urmaresti putin, si el pe tine, si va place sa dialogati constructiv si fructuos! 🙂
Aia e macheta de prezentare sau de protocol, nu de suflerie. Am avut candva o astfel de macheta de Puma facuta la IAR Brasov si pot sa confirm ca era din „plastic” adica probabil ABS, de vreo 2-3mm grosime. Palele erau din tabla de dural de 1-1.5mm, fara profil.
Pai…o sa vedem in curand si un elicopter:)…dar ..putintica rabdare:)
ggg,
De ce nu cauti singur detaliile ?
Nu sunt greu de vazut :
– rotor portant de la IAR-330
– rotor anticuplu de la IAR-330
– grinda de coada de la IAR-330
– de fapt mecanica completa de la IAR-330 – uita-te la o fotogafie cu un Puma si fa o comparatie cu ansamblul motoare-reductor-rotor portant de la IAR-330 Puma si o sa vezi ca e la fel ca aranjament – doar au realizat alt fuselaj , relocand partea mecanica de deasupra compartimentului cargo in spatele cabinei , reducand astfel inaltimea
– tot la comparatia pe fotografii – in locul unde ar trebui sa fie evacuarea gazelor de combustie la Puma , macheta are doua turbine de racire prin amestec cu aer a gazelor arse , cu evacuare spre in sus – dusmanii elicopterelor de lupta sunt rachetele AA autodirijate in IR , trase de jos in sus
– in gondolele trenului de aterizare se vede montat cate un tun GSh-23 – de fiecare parte a fuselajului
– rachetele AT par sa fie Maliutka dar se lucra la Electromecanica Ploiesti la proiectul RATAL/RATLD , rachete AT dirijate laser , cand s-a oprit proiectul se afla in faza de elaborare legi de dirijare , avansat destul deci , inseamna ca exista deja conformatia finala aerodinamica si baza sistemului de dirijare
– la proiect chiar s-a lucrat serios , lucru declarat clar de gen.ing. Nicolae Spiroiu in unul din ultimele interviuri in calitate de ministru in Observatorul Militar , si chiar au fost discutii de reluare a proiectului in cooperare cu Turcia ( banuiesc ca dupa principiul RN-94 – ei cu banii noi cu experienta si tehnologia , atunci inca aveam tehnologii superioare lor ) – sa tot fie vreo 20 de ani de atunci , inainte de proiectul Bell-Textron -IAR Cobra-Dracula
– tragand linie un proiect realist , bazat tehnologiile si capacitatile de productie existente , dezvoltand licentele – cum fac polonezii, turcii
Revistele de aviatie ” grele ” ale anilor 1985-1986 laudau IAR-317 Airfox , dupa prezentarea sa la salonul aeronautic Le Bourget . Alor nostri le putzea .
Dupa cum spuneau intr-un numar TopGun pe care l-am cumparat acum 2-3 ani , in acei ani aviatorii romani ” ajutau ” firma Zlin sa nu falimenteze , cumparand avioane depasite .
Asta am observat…cand am pus intrebarea voiam sa stiu daca e ceva real sau doar DeviantArt 🙂
Real.
Cel putin macheta .
Si au fost si machete la scara 1:1 .
IAR-95 , mock-up la INCREST , 1988-1989 .
Sau IAR-320 , stramosul lui IAR-317 , 1981-1982 : http://www.cartula.ro/forum/topic/13371-foto-concurs-prototip-elicopter-iar/
Prototip P.1 IAR-320 🙂
Cel mai elicopter dintre elicoptere :))
nu, ala de care ziceam, IAR-320 e stramosul IAR-317 Airfox 🙂
Cel din articol, de asalt, derivat din Puma, se pare ca s-a numit IAR-318 🙂
http://www.cartula.ro/forum/uploads/monthly_03_2015/post-83-0-72608400-1427279091_thumb.jpg
Cea mai frumoasa macheta de elicopter de atac
da, in plus si ca a fost a noastra 🙂
ar arata bine chiar daca nu ar fi a noastra…oricum daca nu avem un elicopter de atac care sa arate ca macheta tot degeaba :))
cu pale noi mai moderne, motoare noi, noi sistem de armament, un pic de blidaj cel putin pe la cabina pilotilor rezervoare si motaore, ar fi o chestie misto,
turnurile fixe mi se par interesante, doar Ka 50/52 a adoptat aceasta solutie care da o precizie mai mare loviturii,
am fost candva sus, puteam sa speram la un viitor facut cu mainile noastre, astazi suntem zero.
Stiti ca mai exista un exemplar de IAR 317-Airfox la Bobocu?
A zburat acum vreo doi ani ultima oara si acum vreo doua luni tocmai a murit mecanicul care avea grija de el si l-a pus pe picioare dupa ce exemplarul a ajuns acolo.
nu, nu stiam…
M-am gandit ca poate e o informatie de interes.
Macar daca ar ajunge in muzeul aviatiei din moment ce proiectul a murit sugar dar a fost foarte bun pentru vremea lui. Poate cei de aici de pe forum stiu pe cineva de la muzeul respective care sa initieze o actiune in sensul asta.
Multumim, intr-adevar interesant!
cred ca daca am impusca toti ministrii de aparare si sefii de stat major tradatori am ramane fara munitie in scurt timp.
Munitie ?
Mai este ? 🙂
http://www.rumaniamilitary.ro/articolul-de-seara-arme-romanesti-in-siria
http://www.armyrecognition.com/november_2015_global_defense_security_news_uk/raytheon_receives_a_$31_mn_order_from_us_army_for_excalibur_155_mm_increment_ib_projectiles_22511152.html
O bijuterie!
Neinspirata mi se pare „modernizarea” aia de Mi-24, SuperHind. Aproape au anulat campul vizual in arc frontal al tragatorului. La fel de bine ala poate sa stea in coada elicopterului uitandu-se pe un monitor. In caz de bruiaj tragatorul devine simplu pasager. „Situational awareness” minim.
Da, ii ia putin din campul vizual tragatorului, insa in zbor cabina este putin inclinata spre in fata iar in plus tragatorul se bazeaza mult pe optronica in descoperirea tintelor, care e mult mai performanta si multispectru fata de „trasul cu ochiul” 🙂 Si cel mai probabil, ceea ce vede optronica este afisat pe un monoclu al castii, tragatorul putand practic sa se uite prin podea.
In fine, in versiunea MkV au schimbat complet cabina iar turela optronica este miniaturizata, fiind mai usor incastrabila fara a penaliza campul vizual.
In multe cazuri ochiul uman e de neinlocuit. E singurul dispozitiv care asigura aproape concomitent vedere perspectiva si periferica. O performanta pe care inca nu o ating echipamentele. Combinatia respectiva duce la constientizarea situatiei. Americanii au bagat sume inimaginabile in casca aia smechera si inca au probleme inclusiv cu dezorientarea spatiala a pilotilor. Mai ales in cazul manevrelor in zbor privitul prin casca le provoaca probleme de vertij, etc. Chiar daca elicopterul are in zbor o atitudine „aplecata” in fatza hardughia aia de aparat de ochire tot in fata ramane. Daca vederea frontala n-ar fi fost esentiala, „gunner”-ul n-ar fi fost amplasat in fata pe TOATE elicopterele de atac. Vizibilitatea lui e considerata mai importanta chiar decat vizibilitatea pilotului in faze critice, aterizare, etc.
Am tot auzit de proiectul RATAL/RATALD dar nu am gasit nimic pe internet, nici macar o poza, o schema sa o stire. Ma poate lumina cineva?
Apoi, o intrebare, putin offtopic, Aviatia Romana a avut / are in dotare rachete pentru misiuni SEAD? Stiu ca la un moment dat se faceau studii pe un Hong-5 pentru misiuni de razboi electronic/bruiaj.
S-a avut in vedere si o racheta antiradar . S-a realizat antena capului de dirijare , mi se pare ca la Academia Tehnica Militara , nu am vreme sa caut astazi .
As fi interesat de detalii daca se poate; avea ca baza varianta noastra de Kh-23?
Am cautat aseara cand m-am intors de la serviciu , dar nu am mai gasit articolul sau scan-ul , ce-o fi fost , in calculator .Probabil o sa-l gasesc in alt fisier , unde nu ar trebui sa fie , cand nu o sa am nevoie de el .
Se dadea doar banda de frecventa a antenei . Nu stiu pe ce isi doreau s-o monteze .
Am gasit doar un articol despre ansamblul de microunde pentru receptia semnalului cu polarizare circulara in banda de 12-16 GHz ( semnal continuu sau in impulsuri ) . Acesta se utilizeaza in sistemele de avertizare la iluminarea tintei prin radiolocatie .
In acest articol se spunea ceva si despre o viitoare antena de banda larga , 2-16 GHz . Dar articolul a fost scris in 1997 , si de atunci au trecut 18 ani de regres tehnologic .
Multumesc pentru detalii. Credeam ca s-a realizat ceva pana la urma. Era intr-un desen un IAR purtator de rachete si lansa spre o statie radar:
http://www.rumaniamilitary.ro/racheta-aer-sol-a-921
mama mia ce hidosenie urata, mi-ar fi si rusine sa ma prezint pe campul de lupta cu astfel de elicopter…mai bine as lua un arc cu sageti decat monstrozitatea asta de elicopter :)))
Pai la tine conteaza aspectul sa inteleg? Faci ca mine cand ma contraziceam cu un prieten si-i spuneam ce frumos e tancul usor polonez pl 01 fata de un t-90 rusesc
sunt curios, e vreun pilot de elicopter pe aici? cu ce i-ar place sa zboare o misiune de lupta ( atac la sol de ex. ) cu IAR 330 puma SOCAT sau cu un hind? intrebarea e pe bune, lasam la o parte fanii, postacii, samd…
In foto din jos modificarea de 330 este unul din proiectele de elicopter de atac din anii 80 … Pana la urma s-a lucrat dupa ”alouete ” aparand 317 Airfox .
Proiectul ala de Hind MkV sper sa-l ascunda undeva …si sa foloseasca in continuare tot varianta de tandem cu 2 cupole …i taie tot mojo-ul daca il scot in varianta aia
Pai cu optronica si cu ultimele „add-on-uri”, inclusiv radar, probabil ca partea frontala a cabinei IAR-318 ar fi aratat mai mult ca cea de la SuperH MkV sau de la AH-1 Super-Cobra.
Arata ca un Rooivalk 🙂
Kawasaki OH-1
…si in alb, ca sa fie in ton cu macheta:
http://cdn-www.airliners.net/aviation-photos/photos/9/1/8/1452819.jpg
http://www.mamboccv.com/OH1_2601_TE_081109.jpg
http://freighter.flyteam.jp/photo/143797/640×640.jpg
cu optronica deasupra cabinei 🙂
Pai normal ca e de recunoastere nu de atac, cu optronica deasupra cabinei se poate ascunde pe dupa deal/copac/cladire si sa i se vada doar halicea 😉
Clar!…astia ne-au copiat
http://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2013/06/XH-1_Alpha-500×375.jpg
alt icon al razboiului rece,hind 24.
ceausescu nu s-a lipit de el pentru ca IAR BRSASOV sau l-au refuzat astia frumos ca la T72?…ca totusi mig 29 a primit pana la urma,la fel rachete si alte tampenii.
I-a uite cum i se usuca gura:
http://fortruss.blogspot.ro/2015/11/syrian-military-take-revenge-on.html.
S-a cam stricat distractia si turcilor si alorlati.
Interese peste interese si totul se reduce la bani! Niste sociopati care nu pot trai fara sa stie ca au niste cifre reci pe un card!
am si eu o intebare ( idioata poate, dar daca nu stiu, intreb): de ce nu se pun motoarele de la elicopter JOS? in cazul asta nu ar mai strivi echipajul in caz de crash…
Da , si sa monteze si rotorul portant in partea de jos 🙂
Pentru ca trebuie sa foloseasca un ax al rototului portant gros si lung. Si greu . Si predispus la vibratii , astfel ca trebuie sa consolideze enorm structura , ca sa prinda de ea lagarele intermediare . Spatiul prin care trece axul , exact in centru , nu se mai poate folosi la nimic altceva , eventual niste tancuri de carburant . Si chiar daca faci asta , ingreunand elicopterul , tot nu ai rezolvat complet problema : motoarele ar trebui montate jos , dar in fata , iar pilotii in spate 🙂
Ca si la avioanele de vanatoare din WW2 .
Serios , cred ca daca ideea ar fi fost fezabila , o puneau in aplicare demult .
Au existat si alte preocupari pentru marirea securitatii in caz de aterizare fortata : spre exemplu bombardierele Savoia , proiectate in perioada interbelica si fabricate sub licenta in Romania in timpul razboiului , aveau un sistem de largare a rezervoarelor de carburant interne , asemenea altor avioane ale epocii . Insa avioanele proiectate ulterior au renuntat la sistem din cauza complexitatii si a eforturilor de reducere a greutatii , inclusiv prin rezervoare care fac parte din structura avionului , cu invelis autoobturant , sau chiar tip sac de cauciuc .
Pe langa ce scrie nicusor (ceea ce e valab la elicopterele de transport, pt ca oricum elicopterele de atac au un arbore al rotorului f lung care ajunge mai jos de mijlocul fuselajului – din considerente de preluare a fortzelor de „smulgere” a rotorului la manevrele bruste) mai e un aspect:
– motoarele amplasate jos ar fi extrem de vulnerabile la ingestia de corpuri straine, praf, etc
– cand motoarele ar fi in functiune n-ar mai putea sa se miste prea multa lume prin jurul elicopterului, sa-l alimenteze cu combustibi, arme, samd, „exhaust”-ul la turbinele cu gaze are in jur de 600 grd
– motoarele cu turbina NU sunt foarte grele si nu strivesc echipajul in general. Problema in caz de crash e impactul in sine, lovirea fuselajului de catre rotorul in miscare, samd;
http://apachehelicopter.tpub.com/TM-1-1520-238-10/css/TM-1-1520-238-10_100.htm
http://apachehelicopter.tpub.com/TM-1-1520-238-T-4/css/TM-1-1520-238-T-4_287.htm
Nu mi se pare lung axul – pe dinauntru .
Ai aici manualele :
http://apachehelicopter.tpub.com/
Manualele pentru Chinook :
http://chinookhelicopters.tpub.com/
Si mai sunt zeci de site -uri , oficiale sau ale pasionatilor , cu manuale de publica circulatie .
In manuale sunt desene generale in vedere axonometrica, in scopul identificarii reperelor, etc. Nu-s foarte relevante dpdv al dimensiunilor cum ar fi vederile ortogonale. Vederea axonometrica are tendinta de a insela in privinta dimensiunilor. Poza respectiva e un exemplu f. bun pentru modul in care o axonometrie inseala asupra proportiilor.
In foto la care am dat link:
http://www.helihub.com/wordpress/wp-content/uploads/120713-ah64-2x.jpg
se vede cum platforma pe care e amplasata cutia reductorului se afla undeva la mijlocul inaltimii fuselajului sau o idee mai jos. Ca reper vizual, pe elicopterul asamblat e aprox. la acelasi nivel cu extradosul aripilor. Arborii de transmisie de la motoare pornesc in jos si nu in sus de la nivelul la care sunt motoarele.
Asemanator e si AH-1 Cobra si alte elicoptere din categoria asta.
http://4.bp.blogspot.com/-LW7HhCWXDHY/Um8hCGeyFqI/AAAAAAAAfX0/P3rv6y-30Z4/s1600/AH-1FSZW+gunship+attack+helicopter+pilot+and+co-pilot+of+a+Pakistan+Air+Force+gunship+helicopter+T-129e+injured++crashed+Cantt+area+of+Gujranwala++wot+war+terror+fata+Baktar-Shikan+ATGM+tow+anti+tank+missile++(+(2).jpg
Pe de alta parte, la elicopterele de transport gen Mi-8, Puma, samd motoarele, reductorul si axul rotorului portant sunt amplasate „pe plafon” dupa cum se vede in poza atasata:
http://delta.gov.ge/wp-content/uploads/2014/11/mi-8-modernizaciadelta1-1024×668.jpg
Chinook e elicopter de transport deci are rotoare/reductor amplasate tot „deasupra tavanului”.
Asta incercam sa-i explic colegului. In orice caz e cam irelevanta discutia pt problema ridicata de el. Accidentele de elicopter au o dinamica total imprevizibila, elicopterele se lovesc rar pe o directie cunoscuta. Amplasarea motoarelor sub elicopter n-ar ajuta la nimic.
Hai sa o luam pas cu pas , dupa manualul elicopterului :
1. Priza de putere , sau axul de iesire al motorului se gaseste in continuarea axului turbinelor . Deci , simplificand , la jumatatea inaltimii motorului .
http://automotiveenginemechanics.tpub.com/TM-1-2840-238-23P/TM-1-2840-238-23P0044.htm
2. Arborele de transmisie , dupa iesirea din angrenaj/ reductor ( gearbox ) , intra in fuselaj la aceeasi inaltime , orizontal , si nu in jos cum spui tu
http://apachehelicopter.tpub.com/TM-1-1520-238-23-1/css/TM-1-1520-238-23-1_056.htm
3. Axele de intrare ataca reductorul rotorului portant la baza
http://apachehelicopter.tpub.com/TM-1-1520-238-T-4/css/TM-1-1520-238-T-4_287.htm
Deci de la acea inaltime ( circa jumatate din inaltimea motorului ) incepe axul rotorului portant .
Ai pus doua fotografii care nu dovedesc nimic in loc sa citesti manualul .
Cam atat despre transmisia Apache-ului .
Manualul Chinook-ului l-am pus de amorul artei.
Stelica , vad ca o luam de la inceput !
De pe site-ul producatorului grupului motopropulsor de pe Mi-24 :
http://www.klimov.ru/es/production/helicopter/TV3-117/
http://www.klimov.ru/es/production/helicopter/Gearboxes/
Cam asa arata motorul si reductorul . Total diferit fata de AH-64 .
Nu mai caut manualul lui Mi-24 , mai exista si altele de facut intr-o duminica dupa-amiaza .
nicusor, una e sa colectionezi manuale, alta e sa le citesti si cu totul alta e sa le intelegi. Vbesti de sus dar nu interpretezi un desen tehnic. Foto la care pun link arata clar ca arborii de transmisie de la motoare „se duc” in jos fata de axele motoarelor si nu „orizontal la aceeasi inaltime” cum scrii la punctul 2.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Army_Air_Corps_Apache_Helicopter_Pilot_Prepares_forTake_Off_MOD_45154502.jpg
Daca te uiti unde se intersecteaza ai sa vezi ca sunt undeva pe „nasul” elicopterului. Daca te uiti in linkul pus de tine la pct. 2 asta inseamna undeva pe „waterline”-ul WL145.50 adica taman pe la jumatatea inaltimii fuselajului. WL145.50 nu e pus acolo aiurea ci pt. ca e o linie de referinta pt. apart. Pozele puse de mine erau puse pt. ca acea platforma de la WL145.50 se vede f clar.
Dealtfel lucrul asta se vede destul de clar si pe axonometrie, care axonometrie in mod evident n-are cum sa contrazica pozele daca e interpretata corect.
Poza cu Cobra era pusa pt. ca in urma prabusirii se vede cum grupul motor/transmisie/ax s-a desprins de structura si se vede f clar ce e structura si ce e carenaj aerodinamic. In mare e aceeasi tipologie de fuselaj, complet diferita de cea de la elicopterele de transport.
Si btw, vezi la ca Apache/Tigre/Mi-28 sist rotorului e complet altceva ca principiu fata de un elicopter obisnuit, nu ma mai lansez in explicatii ca oricum s-a dus naibii discutia.
Manualele la care faci referinta explica mentenanta elicopterului adica atat cat trebuie sa stie nea’ mecanicul ca sa inlocuiasca o piesa, sa o greseze, samd. Nu-ti explica ce-au gandit aia cand au proiectat elicopterul. Alea se gasesc prin alte parti.
aha ok 🙂 multumesc de raspunsuri! asa e cand nu-ti bei cafeaua cum trebuie dimineatza, ramai prost :)))))