In episodul anterior ( http://www.rumaniamilitary.ro/atelierul-lui-bula-episodul-2 ) am ajuns la un IAR-99 Stage IV, cu doua motoare JF44-4M de 16,87kN fiecare, cu performante usor mai bune decat Skyfox si Scorpion si similar ca raza de actiune cu A-10 (desigur, cu o sarcina acrosata mai mica decat acesta).
IAR-99 Stage IV
In linii mari:
– mase: 4650 kg gol si 9060kg masa maxima de decolare;
– incarcare alara: 453kg/mp si thrust-to-weight ratio: 0.38;
– viteza maxima orizontala: 950km/h, cu doua rachete aer aer, si 750km/h incarcat la maximum;
– plafon maxim 13.700m;
– 4000 km si 5ore/30minute autonomie cu rezervoare interne (3160 litri);
– 6300 km si 8ore/50minute autonomie cu rezervoare suplimentare (3160+1825 litri);
– sarcina utila: 1820kg cu plinul facut si 3520kg cu 1000 litri in rezervoare (misiuni scurte);
– distanta decolare la H=15m: 650m cu plinul facut si 2 rachete aer-aer si 1100m la masa maxima de decolare;
– distanta aterizare de la H=15m: 400-500m;
– sistem de realimentare in zbor;
– pret estimativ 11 mil.$, fara radar si IRST;
– cost ora de zbor: 2000$;
Cateva observatii:
I.In privinta misiunilor
- pentru misiuni AEW si patrulare maritima S&R, autonomia trece de 8 ore si poate fi prelungita, prin realimentare in zbor, pana la limita de rezistenta fizica a pilotului;
- pentru misiuni de recunoastere si pentru operatiuni antipiraterie autonomia va fi de cca. 6ore/40minute, cu 3 rezervoare de 225 litri, putand fi prelungita prin realimentare in zbor;
- pentru patrulare antisubmarin autonomia va fi de 5 ore/30 minute, cu prelungire prin realimentare in zbor.
Chiar daca la varianta Stage III am spus ca integreaza blocul de receptie pentru balizele sonar, e greu de crezut ca, pe de-o parte, vor incapea toate echipamentele in cockpit iar, pe de alta, pilotul va putea sa analizeze si datele venite de la balizele sonar, sa si zboare, sa ia si deciziile de atac, sa monitorizeze si spatiul aerian.
Dupa ce, pe langa balizele sonar, au fost introduse in serviciu si balizele pentru detectarea anomaliilor magnetice http://www.google.com/patents/US6031377, va imaginati cum ar arata cockpit-ul si cum va face pilotul, in conditiile in care un avion specializat zboara cu un echipaj de cel putin 4 oameni care sa se ocupe de operarea echipamentelor.
Daca se doreste executarea optima a misiunilor cu IAR-99 Stage IV trebuie ca, in afara de pilot, restul echipajului sa fie “detasat la sol”. Mai precis, avionul sa actioneze ca releu intre balize (toate tipurile) si baza de la uscat unde se vor afla operatorii.
Pentru a functiona in acest mod, avionul trebuie sa dispuna de un pod de receptie-retransmisie automata a datelor de la balize catre uscat si inapoi, de la uscat la avion. E greu de spus cat de mare trebuie sa fie un asemenea pod dar ne-am putea imagina ceva gen pod-ul pentru radarul EL/M 2060P (adica spre 4-500kg), pod care sa contina antenele si aparatura pentru receptia datelor de la balize, pentru retransmisia automata a acestora la baza de la uscat, receptia datelor prelucrate de catre baza si transmiterea lor in cockpit (probabil pe un display separat sau un upgrade al ecranului radar care sa permita comutarea in mod “underwater”).
La prima vedere ar putea parea usor SF dar, in realitate, ar fi un mod de lucru hibrid drona-avion pilotat in care o parte din operatiuni sunt efectuate de la distanta. Ideea de avion hibrid sau drona cu echipaj la bord este discutata si de altii: http://www.tehnomil.net/2016/02/10/uav-ul-pilotat-mai-ia-un-pasager/ iar modalitatile de lucru pot fi numeroase, inclusiv ca pilotarea sa se faca de la distanta iar pilotul sa se ocupe de sistemele de arme si de senzori de la bord.
Pentru cazul nostru am vorbit despre baza la tarm dar operatorii sistemului pot sta, la fel de bine, la bordul unei nave aflate in misiune in larg.
Asta ar insemna sa poti realiza aceleasi operatiuni cu un avion mai mic, mai ieftin, cu ora de zbor mai ieftina si cu doar un om trimis sa zboare in zona de lupta.
- pentru misiunile de atac, principalele modificari fata de varianta Stage III sunt:
– cresterea sarcinii utile spre 3500kg, cu 1000 litri in rezervoarele interne;
– amplasarea grinzii de acrosaj de 3500 lb sub fuselaj si a doua grinzi de 2500lb la incastrarea aripilor permite fie acrosarea unei rachete cu masa pana spre 1500 kg (Storm Shadow, Taurus KEPD350, pacat ca americanii nu produc AGM 109H/L MRASM) fie a doua rachete/bombe de pana la 1100kg pe cele doua grinzi de la incastrarea aripilor sau chiar trei rachete/bombe din categoria 400-800kg, in functie de calibrul acestora ( 3 x Imi Extra / Delillah ar merge sigur);
- pentru misiunile de politie aeriana, efectuate cu 1500 litri in rezervoare si 500kg incarcatura de lupta (2 AIM9, 4 Stinger, 1 pod GSh-23L), autonomia ar fi de cca 2 ore si 35 minute. In schimb ar creste viteza de interventie si s-ar reduce timpul de interceptare a tintei. La o masa totala de 6440kg avionul ar avea thrust-to-weight ratio de 0.535 ceea ce ar duce la o viteza ascensionala initiala de cca 35m/s si un timp de urcare de cca. 4 minute si 20 secunde la 5000 m.
- pentru misiunile antiinsurgenta (acel CAS facut mai pe sus, pe la 3500-4000m, autonomia si raza de lupta ar fi apropiate de ale A-10 (cca 450km cu 2 ore loiter pe la 3500m), cu o masa acrosata de 1820kg. Ar exista si varianta sa decoleze cu 2600kg arme si doar 2000litri in rezervoare dar ar avea nevoie de realimentare in zbor.
- pe langa langa misiunile de pana acum, IAR-99 Stage IV ar putea executa si un alt tip de misiuni si anume: buddy tanking. Mai precis, unul dintre avioane este dotat cu un pod specializat pentru realimentarea in zbor a altor avioane.
Pod-urile sunt de diferite tipuri, cu mase mergand pana la 680-700kg si, in cazul IAR-99 Stage IV, un astfel de pod s-ar acrosa la grinda centrala de sub fuselaj. Exista si optiunea integrarii in fuselajul avionului a sistemului de realimentare in zbor (cu o reducere a masei acestuia) dar as prefera varianta cu pod pentru a asigura flexibilitate in operarea parcului de avioane, oricare putand deveni buddy tanker.
Pod de realimentare in zbor
Un IAR-99 Stage IV, cu un pod de realimentare si doua rezervoare de 490 litri acrosate, ar putea livra pana la 2000-3000 litri de carburant altor avioane, in functie de distanta la care este trimis sa le realimenteze. Avand in vedere ca e o misiune de caraus si nu de lupta, avionul ar mai putea acrosa si un al treilea rezervor de 490 litri (sau 2 x 225 l), ajungand la o masa totala de cca 9500kg, un thrust-to-weight ratio de 0.36 si putand livra pana spre 3500 litri carburant.
Buddy tanking F/A18 si F35B
- un alt tip de misiuni ar putea fi cel de aero-minare, acrosand mine britanice tip Mark5/Mark12 (2buc) sau americane de tip Quickstrike Mk62 (8buc), Mk63 (4buc), Mk64/Mk65 (2 buc), Captor Mk60 (2buc), GBU62B (6-8buc). Ultima, denumita si Quickstrike ER, consta dintr-o mina Mk62 careia i s-au atasat aripi folosite pentru JDAM-ER si chitul de ghidaj folosit de JDAM, obtinandu-se o raza de planare de 40 mile marine. Deja se gandesc la extinderea razei de zbor prin atasarea unui turbojet de tip TJ-150 Detalii aici: http://www.airpower.maxwell.af.mil/digital/pdf/articles/2015-Mar-Apr/V-Pietrucha.pdf
II.In privinta sistemelor de senzori si contramasuri:
- Sistemul propus de EL/M 2022 ES, cu antena rotativa atasata sub fuselaj, ma face sa ma gandesc ca, pe langa radarul fix AESA (gen EL/M2052) al avionului, un al doilea radar de ghidare a tirului, cu antena mobila, acrosat sub fuselaj, ar putea permite detectarea, urmarirea si angajarea cu rachete cu raza lunga a unor tinte care nu se afla pe directia de zbor a avionului.
In special pentru un avion subsonic, ca IAR-99, o astfel de solutie (in varianta AEW) i-ar permite sa lanseze rachete impotriva unor avioane situate la distanta mare si sa ghideze rachetele cu antena mobila in timp ce avionul vireaza si o intinde spre casa (un fel de “hit while running” 🙂 ) sau i-ar permite sa angajeze rachetele antinava adverse cu radarul fix in timp ce radarul mobil va continua scanarea pentru a evita surprizele neplacute. La fel de bine, sistemul i-ar permite sa atace tinte care vin din lateral sau din spate (Raytheon testa prin 2002 modificari la AMRAAM pentru lansare peste umar).
Asta ar insemna ca avionul sa se limiteze la rezervoarele interne si 5 ore/30 minute de zbor dar sa-si completeze munitia pana la 6-8 rachete aer-aer cu raza lunga (did I say Stunner?), urmand ca autonomia sa fie prelungita prin realimentare in zbor.
Ideea de a transforma radarele fixe de avion in radare rotative nici macar nu este noua. Cei de la Northrop au integrat un radar AESA de avion intr-un sistem antiaerian cu raza scurta. Mai precis, au instalat antena radarului pe un cadru rotativ, imbracat cu o cupola rotunda (un fel de cupola Phalanx mai mica si doar cu o antena radar). Antena si cupola sunt rabatabile in interiorul unui sistem containerizat care contine restul echipamentului si blocurile de comunicatie. Containerul poate fi pus pe o remorca sau pe platforma unui Humvee / camion, executa controlul traficului aerian, detecteaza si urmareste tintele aeriene, dirijeaza tirul rachetelor antiaeriene cu raza scurta, detecteaza tirurile de artilerie si coordoneaza loviturile de contrabaterie.
Sistemul se numeste HAMMR si este utilizat de USMC. Detalii aici: http://www.northropgrumman.com/Capabilities/HAMMR/Documents/hammr_northropgrumman.pdf si aici: https://www.youtube.com/watch?v=9dsIRET-lRM
De tinut minte pentru un alt episod 😉 .
HAMMR
- Sistemele de ochire Litening II si Sniper, utilizate si de ai nostri, sunt performante dar cred ca ar avea nevoie de un SLAVE. Mai precis, blocul optoelectronic si de ochire laser al celor doua sisteme are o mobilitate buna, pana spre 170 grade spre inapoi-jos dar, pentru ghidarea munitiilor laser, avionul are nevoie sa tina laser designatorul pe tinta pana la impact.
In cazul nostru, daca esti la 3500m altitudine si tragi un Hellfire ai nevoie sa tii tinta iluminata cca 7-8 secunde. Daca lansezi o bomba ghidata laser trebuie sa iluminezi tinta cca 27 secunde. In ambele cazuri vorbim despre timpi morti in care avionul nu poate angaja alta tinta cu munitie ghidata laser.
Daca tot am trecut la doua motoare in nacele, coada fuselajului a ramas libera si e numai buna sa montezi acolo un bloc optoelectronic plus laser designator pentru a obtine camp maxim de observare.
Prin integrarea in sistem a celui de-al doilea bloc optoelectronic si de ochire obtii cateva avantaje:
– dupa iluminarea tintei si lansarea bombei/rachetei sistemul transfera automat catre SLAVE sarcina iluminarii tintei in timp ce masterul isi va cauta alta tinta;
– SLAVE-ul va furniza sistemului informatii privind ce se intampla in spatele avionului si va permite lansarea peste umar a rachetelor cu ghidare in IR (gen Python 5) sau lansarea de Stinger montate pe avion ca sa traga spre inapoi;
– SLAVE-ul va putea actiona ca master, incadrand si iluminand laser tintele, avionul tragand asupra lor cu Hellfire/DAGR etc, instalate ca sa traga spre inapoi;
Sistemul ar fi extrem de eficient in zonele foarte accidentate cand avionul nu poate vedea tintele decat dupa ce a trecut de ele, sau daca pilotul vrea sa induca in eroare tintele, dandu-le impresia ca nu le-a vazut si se indeparteaza.
Observatie: am vorbit despre un slave pentru IAR-99 Stage IV dar imaginati-va ce ar face un A-10 cu 2 SLAVES.
- Cele doua modificari de mai sus pot crea un soi de “360 kynetic awareness system” pentru saracii care nu-si permit sa cumpere F-22. Sistemul nu se compara cu cel al F-22 ca performante (radarele nu vad in spate-sus iar blocul opoelectronic din coada are raza de detectie mult mai mica decat IRST-ul) si nici ca pret dar poate imbunatati substantial performantele avioanelor si rata lor de supravietuire.
- Daca ar fi sa mergem mai departe cu imaginatia, conceptul de avion cu echipaj partial detasat la sol sau drona cu pasager, despre care vorbeam la misiunile antisubmarin, s-ar putea dezvolta catre o solutie in care pilotul opereaza radarul fix din botul avionului in timp ce “echipajul de la sol” opereaza radarul mobil. La fel, pilotul poate opera IRST-ul si TP-ul din botul avionului iar “echipajul de la sol” poate opera blocul optroelecronic si de ochire din coada fuselajului.
In ambele variante este nevoie de suplimentarea echipamentului de comunicatii cu un modul de transmisie-receptie automata pentru operarea sistemelor de la bord de catre cei de la sol.
Tot in ambele situatii ramane de discutat daca operatorii de la sol actioneaza si (o parte din) armele avionului, cum se ierarhizeaza decizia, algoritmi de operare etc. Discutia e abia la inceput dar sunt convins ca vor aparea lucruri interesante.
- Nu voi umple spatiul cu senzorii de iluminare radar / IR sau cu lansatoarele de chaffs & flares, ci vreau sa pomenesc doar despre towed decoys AN/ALE-50 si AN/ALE-55 utilizate de niste ani impotriva rachetelor ghidate radar si carora li s-a adaugat o varianta care permite recuperarea momelii daca n-a fost lovita de rachete ( http://www.google.com/patents/CA2462908C?cl=en ,
http://www.nrl.navy.mil/content_images/Electronics_2010.pdf ). Sistemele de lansare a momelilor tractate pot fi instalate in pod-uri cu masa de 95-100kg sau pot fi instalate in fuselaj, caz in care cantaresc cca 65kg. Practica este sa se instaleze cate doua pe avioanele de lupta. In cazul IAR-99 Stage IV varianta optima ar fi sa fie instalate tot in coada fuselajului.
Sistemul defensiv integrat de contramasuri electronice la F-18 (IDECM)
- Pod-ul de contramasuri electronice EL/M-8212/8222, cu o sectiune foarte redusa si o masa de cca 100kg, este destinat contramasurilor radar si permite avionului sa se apropie nedetectat de tinta. A fost eroul nestiut al multdiscutatului exercitiu desfasurat in India, acum cativa ani, cu Su-30 si Mig-21 Bison contra F-15, in urma caruia s-a clamat superioritatea echipamentelor rusesti asupra celor americane. De fapt, Su-30 au iluminat radar F-15 in timp ce Mig-21Bison si-au activat modulele EL/M-8212 si s-au apropiat nedetectate de F-15 pana la distanta de la care sa le angajeze in manevre de lupta aeriana. O prezentare a EL/M-8212 gasiti aici:
https://www.youtube.com/watch?v=IflKPVVBG1M
Pod EL/M-8212
- Cum ar arata un Trophy aerian?
Nu va ganditi exact la un Trophy ci imaginati-va cum ar fi daca un avion, cu atatea sisteme electronice de localizare a amenintarilor si tintelor aeriene, ar avea la dispozitie si o racheta aer-aer, cu raza foarte scurta (5-10km), care sa angajeze rachetele sol-aer cu raza lunga.
Ca un exemplu ( 😉 ), pornind de la Stunner care poate intercepta rachete balistice cu viteze de peste 2000m/s, se poate merge “in jos” catre o racheta mai mica, mai usoara, mai ieftina, cu mai putine briz-briz-uri supertehnologice dar la fel de agila, tip “trage si uita”, cu o raza de pana in 10 km, care sa intercepteze 40N6 si 48N6. Probabil, s-ar putea face asa ceva si pornind de la AIM9, Python sau RIM-116 RAM dar nu stiu viteza maxima a tintelor pe care le pot intercepta.
In cazul 48N6 vorbim de o hardughie de cca.1.8 tone la lansare care se apropie de avion aratand in IR ca un pom de Craciun si cerand sa fie interceptata si doborata. 40N6 este si mai mare – vizibila, in plus, nu e cea mai manevriera racheta din lume.
Cred ca o racheta cu raza de pana in 10 km, cu o masa in jurul a 55-60kg si un calibru de 127 – 180mm, ar merge instalata pe pilonii de acrosaj in chiorchini de 3-4 bucati sau 4 intr-un pod tip LAU-10 (daca vorbim de rachete calibrul 127mm).
Un IAR-99 Stage IV, cu 8 asemenea rachete la bord, pe langa sistemele de contramasuri si MALD-uri, ar avea o sansa buna sa penetreze zona de interdictie de 400km a 40N6 si chiar sa patrunda pentru scurt timp in raza de lovire de 250km a 48N6 pentru a lansa rachete antinava sau similare.
Daca intra cu EL/M8212 activat si precedat de doua MALD-uri, bateria va vedea 2 avioane asupra carora va trage, cel mai probabil, 4 rachete 40N6 din cele 8 pe care le are pe lansatoare (daca e baterie de 8 lansatoare). Doua vor lovi tintele iar alte doua se vor autodistruge.
In timpul asta avionul va continua sa se apropie nedetectat.
In momentul cand va vedea pe radar avionul, bateria va trage asupra lui doua rachete, urmarindu-le aproape 4 minute, pana va constata ca au fost doborate, si va lansa alte doua care vor avea aceeasi soarta. Presupunand ca avionul trage cate doua rachete cu raza scurta impotriva unui 40N6, dupa distrugerea celor 4 rachete ar trebui sa fie suficient de aproape pentru a lansa rachetele antinava, undeva la limita celor 250km de unde actioneaza 48N6, dupa care va face stanga imprejur si o va intinde spre casa, bateria nemaiavand 40N6 pe lansatoare pentru a-l lovi.
Exista si posibilitatea ca bateria sa descopere de la inceput avionul si sa traga asupra lui mai multe rachete, incat sa nu-i ajunga rachetele cu raza scurta de la bord pentru interceptii, dar asta inseamna sa termine stocul de 40N6 de pe lansatoare si sa lase libera zona pana la 250km de baterie pentru alte avioane care vin in valul urmator.
O formatie de 3 avioane, din care 1 incarcat doar cu astfel de rachete plus 2 rachete AMRAAM, ar putea penetra ambele zone (400/250km) si s-ar apropia suficient pentru a lansa munitii standoff cu raza de peste 100km.
Asta e doar un scenariu dar se pot imagina N situatii si solutii.
Chiar daca pana acum directia era de crestere a razei de lovire a rachetelor, pentru ce propun eu ar trebui mers in sens invers. O racheta cu raza foarte scurta si costand spre 150-200.000 $ nu doar ca ar proteja eficient avionul dar ar fi si eficienta economic, avand in vedere ca ar distruge rachete de cateva milioane $ bucata.
Pentru a o combate, racheta sol-aer cu raza lunga ar trebui upgradata cu sisteme de contramasuri, sa fie programata sa execute manevre evazive ceea ce, pe langa ca i-ar creste costul, i-ar scadea sansele de a lovi avionul-tinta care, la randul sau, va lansa contramasuri si va executa manevre evazive.
III. In privinta armamentelor de la bord
Nu voi face referire la combinatiile de arme ce pot fi utilizate de un IAR-99 Stage IV ci ma voi referi doar la cateva:
- PRN-122
Despre PRN-122 a scris Nicusor aici: http://www.rumaniamilitary.ro/proiectile-reactive-nedirijate-prnd
Racheta PRN-122
Dupa alura, pare sa fie un PRN-122 scurt (ca pentru Aurora), cu stabilizatoare fixe.
Racheta are potential si, cu ceva modificari pe ici-colo, prin punctele esentiale, ar iesi o scula foarte buna si ieftina.
In primul rand, ar trebui inlocuite stabilizatoarele fixe cu unele pliabile, pe model Zuni.
Variante Zuni
Aceasta ar permite incarcarea rachetei (4 bucati) intr-un container tip LAU-10 (cu ghidaje interne), la fel ca Zuni.
Rachete Zuni in container LAU-10 (primul din dreapta)
Exista varianta incarcarii in container de tip B-13/B-13L, cu 5 rachete, dar acesta cantareste 140-160 kg gol, spre deosebire de LAU-10 care cantareste 47-50kg gol. LAU-10 a rezolvat problema aerodinamicii prin utilizarea unei coafe aerodinamice frangibile (se dezintegreaza la lansarea primei rachete).
Mai exista si varianta utilizarii LPR-122 care, incarcat cu doua PRN-122, cantareste 160 kg dar iesi mai castigat cu LAU-10, folosind un singur punct de acrosaj, in loc de doua, pentru 4 rachete.
In al doilea rand, CE DRACU’ FACETI CU LINIA DE PULBERI COMPOZITE ?
PRN-122 (varianta scurta, cu motor clasic), are o raza maxima de 10km deci nu e greu de imaginat ca in varianta lunga (folosita de APRA-40), dar cu motor cu pulbere compozita, raza de lovire s-ar duce spre 40km. Mai mult, s-ar putea utiliza ambele variante (scurta 20km / lunga 40km) in functie de specificul misiunilor.
In al treilea rand, pentru ca e vorba despre cresterea razei si avem nevoie de o concentrare a loviturilor, trebuie introdus un sistem de ghidaj inertial ieftin despre care specialistii romani spun ca nu e un capat de lume sa-l faca. Completat cu un computer balistic destept (dar nu imposibil de facut) sistemul va putea distribui rachetelor traiectoriile de tragere in functie de locatia si configuratia tintei (tabara militara, punct de comanda, centru de transmisiuni, punct de aprovizionare cu munitii/carburant, coloana in mars etc) si va regla focoasele de timp pentru detonare la altitudinea optima. Prefer solutia cu ghidaj inertial si timer in locul celei cu GPS si radar-altimetru pentru a face racheta imuna la contramasuri. In privinta blocului servomecanismelor si al suprafetelor de dirijare, Electromecanica Ploiesti produce racheta A-95 CALIBRUL 120mm, cu un bloc al servomecanismelor care poate fi preluat si instalat la PRN-122, cu ceva modificari (nu stiu daca suprafetele de control sunt pliabile dar cred ca se poate rezolva)
Racheta A-95
In al patrulea rand, daca tot am vorbit despre A-95, blocul de ghidaj final IR si in spectrul vizibil al acesteia poate fi si el preluat si instalat pe un PRN-122. Daca poate intercepta avioane care fac manevre evazive cred ca poate intercepta si un tanc sau un sistem antiaerian mobil care nu sunt la fel de agile. In plus, blocul de ghidaj final poate fi upgradat cu un soft de recunoastere si ierarhizare a tintelor, setarea tintelor prioritare putand sa se faca la sol, la incarcare, si din cockpit, in timpul zborului (daca se schimba prioritatile).
Aditional, blocul de ghidaj final poate fi completat cu un senzor laser astfel incat sa poti folosi racheta in regim “trage si uita” sau cu ghidaj laser, cand ai un tert care iti ilumineaza tintele de interes.
Alte variante de ghidaj final, in functie de cati bani ai si de conditiile din teren, ar fi: MMW cu amprenta larga, folosit de XM-943 STAFF, SAL-MMW folosit de TERM-KE si MRM-KE, SAL-MMW-IIR folosit TERM-KE, SAL-IIR folosit de MRM-CE (off target designation), IIR-MMW, folosit de IMI Excalibur 105mm;
In cazul loviturilor cu ghidaj midcourse inertial si ghidaj final SAL, IIR, MMW sau combinatii, rolul timerului ar fi sa activeze ghidajul final in momentul apropierii de zona-tinta pentru a nu-i veni idei pe drum, cand zboara pe deasupra trupelor proprii.
O astfel de racheta ar fi un fel de BRIMSTONE mai putin inteligent dar MAI IEFTIN sau un Hellfire cu raza mai lunga si MAI IEFTIN.
Tot pentru aceste rachete incarcatura optima de lupta ar fi tandem cumulativa, “clientii” principali fiind tancurile.
Ca un exemplu, daca un avion cu 5 containere LAU-10, cuprinzand 10 rachete cu ghidaj inertial si time fuze, cu submunitii antimaterial (M77/M85 etc) si antipersonal , plus 10 rachete cu ghidaj final (orice varianta), ar ataca zona de stationare a unui batalion mecanizat (tip est) l-ar lasa cam cu 40-50% din dotari, poate chiar mai putin, iar un atac cu doua avioane l-ar tunde in proportie de 85-90%.
Cele cinci containere ar insemna o incarcare de cca 1550-1650 kg pe avion.
Nu mai pomenesc aici alte tipuri de incarcaturi ce pot fi carate de rachetele de 122mm (termobarice, mine, skeets, module de bruiaj etc)
Pentru ca am vorbit despre LAU-10, acesta cantareste 47-50kg, are o lungime de 2900mm, un diametru exterior de 356mm si poate incarca 4 rachete tip Zuni/Star-122.
Lansatorul ar trebui digitalizat, capabil sa recunoasca munitiile incarcate, pentru a fi folosit, cu ghidajele interioare aferente, pentru diverse variante de incarcaturi, incepand de la ZUNI si PRN/STAR-122, continuand cu rachete aer-aer gen CA-95, Mistral, RBS-70 si terminand ca lansator (cu ejectare pneumatica) de balize sonar (activ si pasiv) de 124mm.
Containerul LAU-10 in toata splendoarea lui
- Rachetele calibrul 70mm
In privinta rachetelor de calibru mic, dirijate si nedirijate, aliatii nostri folosesc deja intensiv sau au in dezvoltare rachetele de 70mm, astfel:
| Tip | Hydra | DAGR* | APKWS | LOGIR** |
| Producator | USA | LM | BAE | US Navy |
| Lungime m | 1.40-1.78 | 1.90 | 1.87 | 1.70 |
| Masa totala kg | 10-14 | 16.3 | 15 | |
| Warhead | HEPD
WP/RP APERS MPSM Flechettes (IR)Flares Smoke |
HEPD | similar Hydra | HEPD |
| Masa warhead kg | 3.9-7.7 | 3.9 | 3.9-7.7 | 3.9 |
| Viteza m/s | 739 | 739 | 1000 | 739 |
| Raza maxima km | 10.5 | 12 | 11 | 10.5 |
| Ghidaj midcourse | – | – | – | INS |
| Ghidaj final | – | SAL | SAL | IIR |
| Pret $ | 2.800 | 30.000 | 28.500 | 12-15.000 |
* capabilitati LOBL/LOAL , **singura de tip “trage si uita”.
Acestora li se adauga: GATR-L (Alliant Techsystems & Elbit), TALON (Raytheon), Cirit (Roketsan), RPM (Thales).
Rachetele cal. 70mm se lanseaza din avioane si helicoptere, din containere cu 7, 12, 19 rachete, analogice sau digitale. Detalii aici: http://www.arnolddefense.com/lau-61-ga-digital-rocket-launcher.html
Aditional, rachetele mai pot fi lansate din lansatoare terestre dedicate, cu 35, 40 si 50 de rachete, instalate pe autovehicule sau semiremorci.
Lansatoare terestre pentru rachete cal. 70mm
In afara de lansatoarele dedicate, trupele terestre folosesc si improvizatii cu containere aeriene instalate pe autovehicule.
Uitandu-ne la frenezia cu care sunt dezvoltate rachetele calibrul 70mm, ne intrebam de ce nu este acceptata in serviciu racheta STAR-80L.
Despre STAR-80L s-a mai vorbit pe site, atat in articolul lui Nicusor, pomenit mai sus, dar si in altele ( http://www.rumaniamilitary.ro/consideratii-privind-utilizarea-rachetei-star-80l-la-bordul-elicopterelor )
Foarte pe scurt:
Masa totala: 14kg;
Masa incarcaturii de lupta: 3-3.5kg
Lungime: 1.80m;
Calibru: 80mm;
Ghidaj: SAL;
Efect antipersonal: 10m;
Penetrare (RHA): 160mm;
Viteza: 600m/s
Bataia maxima: 6km;
Precizie (CEP): 1.5m
Observatie: capacitatea de penetrare se refera la utilizarea unei incarcaturi de lupta de tip HEBF.
Alte surse vorbesc despre o penetrare de 420 mm RHA, cel mai probabil cu incarcatura HEAT, similara celei a S-8KO / S-8KOM, sau tandem HEAT, similara S-8T.
Odata crescute raza de lovire si viteza (spre 10-12km si 1000m/s), introduse si variante cu ghidaj midcourse INS si ghidaj final IIR, sau alte tipuri ce vor deveni disponibile, racheta ar fi comparabila cu cele vestice si chiar mai buna in unele aspecte. Ca sa nu mai zic ca ar fi produsa la noi, pe o linie de productie existenta, si ar costa mult mai putin (probabil un 8-10-12.000 $ bucata)
Asa cum intrebam si mai sus, CE DRACU’ FACETI CU LINIA DE PULBERI COMPOZITE?
In privinta containerelor de lansare, PRN-80 se pot lansa din containere de tip B8M, B8M1, B80, B8S7, pentru avioane (S – samaliot), si B8V20, B8V7 pentru helicoptere (V – vertaliot)
Ca si caracteristici, lansatoarele se prezinta cam asa:
| Parametru/tip | B-8M1 | B-8M1 | B-8V7 |
| Numar tuburi | 20 | 20 | 7 |
| Masa gol kg | 160 | 123 | 40 |
| Lungime mm | 2760 | 1700 | 1700 |
| Diametru mm | 520 | 520 | 336 |
| Platforma | avion | avion
helicopter |
helicopter |
Container B-8M1
Containere B-8M1 acrosate la Su-25
Ce sa zic, B-8M1 imi place, e sanatos facut, cred ca poti sa faci si o aterizare de urgenta cu IAR-99 pe doua bucati 🙂 . Totusi, ar trebui incercata producerea lui din materiale mai usoare, digitalizarea si adaptarea de ghidaje interioare detasabile pentru cazul cand vrei sa-l folosesti pentru munitii cu calibru mai mic de 80mm, cum ar fi Hydra si toate ghidatele de 70mm sau rachete aer-aer gen Stinger, A-94, Grom, Strela, Igla etc.
Din ce s-a publicat si la noi, cei de la Electromecanica Ploiesti au produs un lansator pentru 2 rachete, prezentat la expozitii pe un sasiu TABC, si spun ca au in proiect/dezvoltare unul cu 12 tuburi pentru helicoptere.
Lansator dublu STAR-80L pe sasiu TABC79
Concept lansator STAR-80L pentru helicoptere
Daca as fi in locul celor de la Electromecanica, pe langa modernizarea si digitalizarea lansatorului B-8M1, cu 20 lovituri, as incerca o solutie modulara care sa poata fi configurata in functie de capacitatea grinzii de acrosaj, de distanta dintre grinzi si de distanta fata de sol.
Unitatea de baza ar fi un bloc digitalizat cu 4 tuburi, interconectabil in orice configuratie, inclusiv cu blocuri instalate pentru lansare spre inapoi. Un fel de LEGO cu blocuri de lansare.
LEGO cu blocuri de lansare calibrul 80mm
Nota: aranjamentul cu 5 blocuri poate fi inlocuit cu lansatorul B-8M1 doar ca inaltimea aranjamentului ar fi de cca 400-410 mm in timp ce diametrul B-8M1 este de 520 mm
Un astfel de container, cu posibilitati numeroase de interconectare, inclusiv pentru lansare spre inapoi, cu posibilitatea de a trage si cu munitii de calibru mai mic, aer-sol si aer-aer, ar fi o gaselnita interesanta care si-ar gasi rapid piata de desfacere.
- In privinta motoarelor
Reiau principalele avantaje ale solutiei cu 2 motoare in nacele:
– daca se strica sau este lovit un motor, continui misiunea intr-un motor sau, daca e grav, scapi de incarcatura acrosata si te intorci intr-un motor acasa, salvand avionul si viata pilotului;
– usurinta mult mai mare in interventia mecanicilor la motoare;
– rapiditate si usurinta in inlocuirea motoarelor;
– scapi de problema reproiectarii fuselajului posterior daca trebuie sa inlocuiesti motoarele cu unele cu diametru mai mare;
– se simplifica problema reechilibrarii avionului daca introduci motoare cu masa mai mare. Utilizarea unor grinzi destepte de acrosaj pentru motoare, cu pozitii multiple de acrosare (un fel de sina Picatinny, cum zice amicul Buzu), iti va permite sa amplasezi motoarele mai in fata sau mai in spate si, in cel mai rau caz, vei avea nevoie de o masa mult mai mica de lest in botul avionului pentru echilibrare.
- In privinta dezvoltarilor ulterioare
Nu ma voi referi la senzori si armamente ce pot aparea in viitor ci la motorizari si evolutii ale configuratiei avionului.
- In privinta motoarelor
M-am oprit la FJ44-4M pentru ca permitea utilizarea lui, fara modificarea fuselajului posterior, pentru varianta trainer dar nu am scapat din vedere posibilitatea ca pentru bimotor sa folosim motoare mai puternice, luand in calcul ca, in viitor, vom reusi sa ne luam un trainer supersonic (KAI T-50 ar fi preferatul meu) si nu va mai trebui sa avem motoare comune pentru trainer si bimotor.
Oferta de motoare mai puternice este destul de mare dar sa nu uitam niciun moment ca fiecare kilogram sarcina utila alocat pentru combustibil inseamna un kilogram in minus alocat incarcaturii de lupta iar pentru avioane de categorie usoara, aceasta inseamna mult mai mult decat la un A-10.
Din fericire, exista motoare mai puternice si extrem de economice, produse deja la o scara importanta pentru uz civil si militar.
Ma refer la seria de motoare PW300, produsa de Pratt Whitney Canada.
Sa ne uitam la date:
| Tip
|
Tract
kN |
Consum
specific lb/lbf/h |
Lung.
mm |
Diam.
mm |
Masa
kg |
Utilizare |
| PW305A | 20.81 | 0.388 | 2070 | 927 | 450.4 | Learjet 60 |
| PW305B | 23.39 | 0.391 | 2070 | 927 | 450.4 | BAE(Hawker) 1000 |
| PW306A | 26.87 | 0.394 | 1920 | 965 | 522.1 | G200 (Galaxy) |
| PW306B | 26.91 | 0.4-0.42* | 1920 | 965 | 522.1 | 328JER, Envoy3 |
| PW306C | 25.29 | 0.4-0.42* | 1920 | 965 | 522.1 | Citation Sovereign(?) |
| PW307A | 28.49 | 0.4-0.42* | 2184 | 1299 | 551.1 | Falcon 7X |
| PW308A | 30.71 | 0.4-0.42* | 2183 | 1299 | 622.3 | Hawker Horizon |
| PW308C | 31.14 | 0.4-0.42* | 2184 | 1299 | 623.5 | Falcon 2000 EX |
*estimare
Dupa cum vedem, motoarele sunt indecent de economice. Nu am gasit consumurile specifice decat pentru primele trei dar, fiind din aceeasi clasa, consumul celorlalte nu ar trebui sa depaseasca estimarea mea.
- In privinta structurii avionului.
In primul rand, as incerca cresterea suprafetei portante spre 22.5-23mp, prin adoptarea unei aripi trapezoidale.
In al doilea rand, m-as feri sa-i cresc anvergura pentru ca vreau sa-l pot folosi de pe terenuri neamenajate si de pe sosele cu doua benzi (as vrea autostrazi dar n-avem) si nu vreau ca la decolare/aterizare sa adune copacii de pe margine cu aripile.
In al treilea rand, as incerca sa “fur” solutii de la A-10, cu structura tip fagure si materiale noi pentru cresterea rezistentei la incarcare, simultan cu reducerea masei aripilor.
In al patrulea rand, pentru compensarea masei motoarelor dar si luand in cosiderare ca mai montam in coada fuselajului un bloc optoelectronic si de ochire plus lansatoare de contramasuri remorcate, as studia variante de usurare a fuselajului posterior si ampenajului cum ar fi:
– realizarea fuselajului posterior din fibra de carbon (solutie Neamtu Tiganu);
– scurtarea fuselajului posterior;
– inlocuirea ampenajului orizontal clasic cu stabilizatoare/profundoare (solutie tip F-35);
– pastrarea ampenajului orizontal clasic dar construirea lui folosind tehnologii noi si materiale noi-usoare;
– reconstruirea ampenajului vertical cu tehnologii si materiale noi si usoare;
– trecerea la ampenaj vertical cu doua derive amplasate la capetele stabilizatoarelor (solutie tip A-10);
Concluzii
Ce am propus aici se poate face fara bani multi, etapizat sau dintr-o miscare, pornind in principal de la echipamente si sisteme pe care le producem sau macar le folosim si le cunoastem.
In prima etapa, remotorizarea avionului cu FJ44-4M, urmata de dezvoltarea variantei bimotor, pe aceeasi structura si tot cu FJ44-4M, ar duce la cresterea semnificativa a razei de zbor, a sarcinii utile si a numarului tipurilor de misiuni ce pot fi executate, cu costuri foarte reduse ale orei de zbor, elemente care alaturi de pretul redus al avionului (cca jumatate din pretul avioanelor din clasa sa) ar face avionul, atat ca trainer monomotor, biloc, cat si ca avion de atac bimotor, monoloc, extrem de util pentru armata dar si foarte interesant pentru pietele externe.
Mai tarziu, cand vom avea bani sa ne luam un trainer supersonic, dezvoltarea IAR-99 ar putea continua doar pentru varianta bimotor de atac, cu motoare mai puternice si mai economice, cresterea suprafetei portante, a sarcinii utile, introducerea de noi tehnologii si materiale pentru reducerea masei structurii, simultan cu cresterea rezistentei acesteia.
Important este sa existe viziune si sprijin politic si financiar pentru astfel de dezvoltari.
P.S. Pentru ca se tot aude ca INCAS vrea sa dezvolte IAR-99 TD si ar fi cumparat un motor mai puternic, in jur de 28kN si cu un consum specific de 0.80-0.81 lb/lbf/h, nu vreau sa dau cu parul dar imi permit sa fac doar o comparatie intre motoarele din zona aia de tractiune si motoarele PW306/307/308:
| Tip
|
Tract
kN |
Consum
specific lb/lbf/h |
Lung.
mm |
Diam.
mm |
Masa
kg |
Utilizare |
| F124-GA-100 | 28.91 | 0.81 | 1696 | 914 | 499.0 | L-159 |
| F-124-GA-200 | 27.80 | 0.81 | 1696 | 914 | 486.0 | M-346 |
| F125-GA-100 | 26.80/41.15 | 0.80/2.06 | 3561 | 592 | 617.0 | |
| Adour Mk106 | 27/
37,5 |
0.74/1.5* | 2900 | 570 | 809 | Jaguar |
| PW306A | 26.87 | 0.394 | 1920 | 965 | 522.1 | G200 (Galaxy) |
| PW306B | 26.91 | 0.4-0.42* | 1920 | 965 | 522.1 | 328JER, Envoy3 |
| PW306C | 25.29 | 0.4-0.42* | 1920 | 965 | 522.1 | Citation Sovereign(?) |
| PW307A | 28.49 | 0.4-0.42* | 2184 | 1299 | 551.1 | Falcon 7X |
| PW308A | 30.71 | 0.4-0.42* | 2183 | 1299 | 622.3 | Hawker Horizon |
| PW308C | 31.14 | 0.4-0.42* | 2184 | 1299 | 623.5 | Falcon 2000 EX |
* estimari
Daca vor lua (sau au luat deja) decizia de a motoriza IAR-TD cu un motor cu consum specific de 0.80 – 0.81 lb/lbf/h, va trebui sa explice credibil de ce au ales un motor cu consum specific dublu fata de cele din seria PW-300.
Chiar daca (si nu e sigur) motorul luat de ei costa mai putin decat cele ale Pratt Whitney, pe toata durata lui de viata va avea costuri duble cu carburantul.
In plus, pentru a creste semnificativ raza de actiune a avionului va trebui sacrificat din sarcina utila a avionului pentru cresterea rezervei de carburant, ceea ce, la un avion usor, nu este cel mai fericit lucru de facut.
Sper ca nu s-au bagat in vreo gogomanie cu postcombustie, pentru un avion subsonic si cu aripa dreapta.
Eroul Bula
Eroule…
iar recidivezi? 😀
SUPER TARE ARTICOLUL. Bravo bravo.
stii ceva nu te mai angaja la avioane craiova ci deschideti propia firma de avioane
iar prima misiune al avionului asta ar trebui sa bombardeze sediul CCR si apoi a parlamentului
iei shi tu lumina de la binom shi de atata lumina binomiala tzi s-au nivelat circumvolutziunile la creierash devenind mafio-securisto-basisto-macoviste?
Mamaa mamaa 🙂
Partea buna e ca pentru un profan ca mine pare foarte documentat nea Bula! Partea proasta e ca nu mai ai ce comenta! 🙂
ie
Articolu asta merge savurat cu un trabuc dala cubanez si un rom mititel:))))).Good Job!!!
IAR-99 stage xyz….buddy tanking…pentru berze si ale calatoare in tarile calde, poate…
Eroule, nu am sa intru intr-o polemica asupra (in)utilitatii transformarii IAR-99 intr-un avion de atac la sol…
Dar ce zici tu despre „Trophy aerian” se studiaza deja de Lockheed, miniature self defence munition (MSDM).
https://www.flightglobal.com/news/articles/lockheed-reveals-small-self-defence-weapon-for-fight-409219/
Înseamnă, pe de-o parte, că nu voi lua premiul Nobel pentru idee 😉 iar pe de altă parte, că ideea nu e aiurea, inclusiv estimarea masei fiind corectă, cei de la LM estimând că trei contramasuri vor înlocui (ca masă) un AMRAAM (cca 50-52kg contramasura). În privinţa capului de lupta as merge pr o soluţie cu fragmentatie, eventual directed blast, pentru că mi se pare că ar avea o şansă mai mare să afecteze racheta adversă decât o soluţie hit-to-kill care are şanse să rateze contactul. Probabil va conta foarte mult şi costul final al loviturii. În privinţa capului de căutare, probabil că soluţia optimă ar fi mixtă, cu unele lovituri cu cap MMW şi altele cu IR.
IAR-99 ar trebui sa ramana ca misiuni shi configuratzie ceea ce este acum shi modernizat la nivel IAR-99 TD shi cu un motor turbofan ceva mai puternic (intre 23 shi 25 kN maxim fara PC) decat actualul RR-Viper Mk 632-41M. IAR-99 este bine sa fie precum M-345 italianul iar toate modificarile propuse de Eroul Bula, care sunt excelente, ar fi bine sa fie puse pe un viitor IAR-103 bimotor turbofane, adica un IAR-93 AB Vultur, redesenat, reproiectat, modernizat la structura (materiale performante, ushoare shi rezistente) shi design dtpdv cu radar AESA, avionica performanta shi sisteme de ultima ora de armament shi remotorizat cu RR-Turbomeca Adour Mk 811, adica un concurrent a lui M-346 !!!
Buna dimineata tuturor maicutelor de la manastire! 🙂
Ca intotdeauna mister@Bula se intrece pe sine insusi, nu ma pricep la avioane ca domniile voastre care sunteti meseriasi in domeniu, dar candva am decolat pe post de pasager de cel putin 300 de ori cu avioanele de transport din dotarea aviasanului militar… Am spus decolat, ca aterizarea se facea pe cont propriu, nu mai voia pilotu’ sa mergem mai departe si dadea cu verde spre trapa / usa…
@Jorj unde esti domnule sa vezi ce poate mintea lui mister @Bula? Ca parca mai ieri ziceai contra lui @Bula cate si mai cate… Ai parasit campul de lupta si il lasi pe mister @Bula sa se desfasoare? Hai baga si matale ceva ce ai invatat la facultatea de relatii internationale…
*****
Foarte interesant conceptul de drona-avion pilotat… Nu mai zic nimic de armata… ca deja ma enervez…
Mi-a placut articolul, dar nu am ce comenta. Nu este domeniul meu si nu pot adauga nimic. Nici macar nu pot valida sau critica ce spune. Pot numai sa citesc si sa rumeg.
Si nu am zis nimic de rau la adresa lui Bula. L-am dat exemplu lui Ghita Bizonu drept elita intelectuala careia nu i se da ocazia sa contribuie si ca sunt multi ca el. Dar tu stii asta si nu incerci decat sa ma calomniezi in fata celor care nu stau sa citeasca toate comentariile. Nu stiu ce inventezi si nu stiu nici ce pica ai pe mine, asa ca, te rog, exclude-ma din comentariile tale.
Mai dau si pe google din 3 in 3 minute sa vad ce inseamna termenii de acolo :D. AEW si alte concepte.
Bre @Jorj aia cu varu’ @Bula este cusuta cu atza alba…poti sa-i spui lu’ Mutu ca poate te crede…
Pai de ce sa te exclud din comentariile mele? Mi-ai facut mie vreun rau? NU! Ai facut rau Romaniei cu tehnicile de manipulare prezente in majoritatea comentariilor tale…. Ti-am explicat in alte comentarii care este problema cu tine…
Cum sa te calomniez eu pe tine domnule? Toata lumea care citeste comentariile tale stie ca faci manipulare de 2 lei, alaltaieri la articolul cu portavioanele ai si gasit pe cine sa manipulezi… taman pe @Alex …. adica un capitan din US Army (rog sa fiu corectat daca ma insel)
Tu credeai ca daca vii aici pe site si faci manipulare nici draqu’ nu isi da seama… te inseli, aici sunt oameni care sigur au vazut destule manipulari la viata lor…
Iti spun eu sigur de ce esti deranjat… taman de faptul ca nu esti atit de bine pregatit pe cat crezi tu ca esti, faptul ca esti „citit” din primele 10 secunde… Asta este beleaua cu tine….
Tu insuti te autoexcluzi in momentul cand faci manipulare aici, nu are nimeni nimic cu tine atita timp cat prin actiunile dumitale nu lezezi interesele Romaniei, indiferent ca sunt pe termen scurt / mediu /lung. Iar pe aici sunt destui care au jurat candva sa apere Romania….
Dle , @dany , pai si tu nu lezezi interesele Romaniei cand sugerezi ca portul constanta sa fie luat/dat pe bani grei la straini ?
De fapt si de drept ai scos din context cateva cuvinte…
Problema cu tine este cat se poate de clara , visezi toata noaptea ca porti uniforma astora de la Patrula lui Vlad Tepes, de fapt si de drept creatia lui Bogdan Diaconu care nici usturoi nu a mancat la Vocea Rusiei …
Mai jos este toata discutia ca sa nu mai existe dubii in privinta ta:
____________
M.C
11 martie 2016 at 11:59
http://www.stiripesurse.ro/acuza-ii-ocante-ue-asasinul-economic-al-romaniei_985820.html
Reply
dany
11 martie 2016 at 12:19
Cum draqu’ reusesti sa-l crezi pe Bogdan Diaconu nu imi dau seama…
Ala umbla cu ciolovecii mana in mana de cativa ani si tu pui botul la ce manipuleaza ala…. Acum vrea sa-si ia partea din dezintegrarea UNPR-ului…
Si daca il dam investitorilor de carton din RO (vorbesc de portul Constanta) crezi ca aia nu-l vand pe bucati? Nu ar fi prima data in astia 25 de ani cand miliardari autohtoni au luat de la statul roman active si peste cateva luni au vandut totul la fier vechi… De aia ma intreb cum reusesti sa-l crezi pe asta…
Reply
M.C
11 martie 2016 at 12:21
nu e vorba de diaconu, e vorba de subiect………….
Reply
dany
11 martie 2016 at 12:24
Pai si de subiect am zis… mai citeste odata…
Ce faci cu portul Constanta?
Ai doua variante:
1ª-Il lasi pt investitorii autohtoni, si in maxim 1 an se alege prafu’ ca si de alte privatizari din RO
2ª-Il dai la straini pe bani grei sau rezolvi alte situatii urgente care nu prea sufera amanare
Tu pe care o alegi?
Reply
M.C
11 martie 2016 at 12:26
pe bani grei? 🙂 ) cred ca vb de tari diferite…..
nu l-as da poponarilor olandezi numa’ pentru faptu’ ca ne baga bete in roate, foarte simplu
Reply
dany
11 martie 2016 at 12:31
Atunci preferi sa se aleaga praful de portul Constanta ca in alte cazuri celebre?
Are statul roman bani sa sustina dezvoltarea portului? Ma cam indoiesc…. Vine unul ca becali, il cumpara cu smecherii si alte alea si poimaine ajunge in custodia rusilor… Preferi asta?
Chiar crezi ca un serviciu nu costa? Uneori costa mai mult decat iti faci planurile… 🙂
__________________
Si ma rog cui ai vrea tu sa vindem portul Constanta? Unuia care nu are bani sa treaca strada dar este prieten cu Diaconu si poimaine ajunge la rusi tot portul? Are statul roman bani sa finanteze modernizarea acestui port? Are statul roman bani ca sa poata sustine acest port? Investitori autohtoni gen becali si Mazare? Nu mai poate PSD in frunte cu Mazare sa joace tzurca in port? Ma faci sa zambesc deja…
Dle, @dany
nu vreau sa se mai vanda nimic din aceasta tara !
Atunci scoate bani din buzunare si sustine tu portul Constanta!
La fel poti sa-l intrebi pe Bogdan Diaconu cum vede el sustinerea / modernizarea acestui port si daca poate sa scoata el bani pentru sustinere / modernizare… Crezi ca se poate autosustine portul Constanta si in acelasi timp sa se modernizeze? Vezi profitul lor si dupa aia vorbim daca se poate autosustine si se poate moderniza fara ajutor de la stat… Portul poate suporta un trafic dublu, dar in momentul modernizarii. Cu ai cui bani il modernizezi? Cu ai statului? Ca dupa aceea sa vanda totul viitoarele guverne? Ca de vorbit toata lumea stie sa vorbeasca dar de cele mai multe ori fara acoperire…
@dany
sa se modernizeze cu banii statului , si profitul obtinut sa fie investit la randul lui in alte domenii.
@ dany si typhoon si restu.. Ce v-o venit cu portu ct? Nu stiti ca legenda spune ca motivu ptr care olandezii personal nu ne vor in shenghen e ca ramane rotterdamu somer si incepe constanta sa -i ia caimacu? si de-asta vine ciolos la fileu cu propunerea asta parsiva! Ne bagati in senghen si aveti si rotteru si ct!
Pe cat puneti pariu ca aia accepta?
Legenda @Wandoo … La maxim 20 milioane profit cat scot astia din port vrei sa-l si modernizezi, vrei sa sustii si haita de functionari….Au nevoie de cel putin 1 mld € ca sa-l puna pe picioare… Cine semneaza hartiile pt imprumutul asta? Ca sare DNA-ul pe ei imediat… Cine are curajul sa isi asume raspunderea ca nu se va mai fura si din miliardul asta ca la atitea investitii recente? Si daca maine vine alt guvern de stanga si il face pierdut in buzunarele rusilor ca atitea altele?
@dany Pai pe logica asta hai sa nu mai facem nimic in tara ca se poate sa ajunga la putere un guvern „de stanga” care sa il bage in buzunarele rusilor 🙂 .
PS: am folosit ghilimele pentru ca efectiv in Romania nu exista „stanga” sau „dreapta”, doar grupuri de interese paralele cu doctrina pe care o „promoveaza”.
Pai de managementul statului suntem satui… Asa de curiozitate ai vazut ce profit au? Mai vrei sa-l investesti si in alte domenii cand ei din ce au profit nu sunt capabili sa modernizeze portul… Datorita cui exista evaziunea din port (+30 %)? Datorita administratiei care nu isi face treaba… Cu ocazia asta statul scapa de balastul functionarilor care doar plimba hartii… La privat cu ei sa vada cum se castiga prin munca banul…
@Dany Hai bre, inteleg ca nu il ai pe Bogdan Diaconu la inima, dar la faza cu portul Constanta ii dau dreptate.
Cum sa il vindem olandei? Pai de ce ne punea olanda bete in roate sa nu intram in shengen? Nu din cauza portului? Nu pentru ca odata intrati in shengen veneau investitorii la constanta si rotterdam devenea aproape irelevant?
Spui ca daca il dam unor romani o sa ajunga sa fie vandut pe bucatele…pai si daca il dam olandezilor? 🙂 Crezi ca aia sunt farieri sa faca treaba la constanta cand stiu clar ca portul nostru o sa detroneze rotterdam?
Eu nu vreau ca portul sa ajunga nici in mana unor straini, nici in mana unor „investitori romani”.
Sa ramana al statului si sa bage statul bani in el. De unde bani? Ia sa confiste niste averi, sa continue sa reduca evaziunea etc etc. Pe cat facem pariu ca daca s-ar confisca averile barnilor psd-pnl din dobrogea s-ar face rost de bani?
Nu e „democratic” asa? Bine, hai ca aducem investitori straini, dar unii care chiar vor sa faca ceva la constanta si si-au exprimat de multe ori dorinta, si ma refer la baietii aia cu ochii oblici.
Sau vorbesti cu americanii. Gasesti niste investitori americani si asta e. Ca sunt sigur ca americanii nu ar spune nu unui as in plus in maneca impotriva Germaniei si a aliatilor ei.
De acord sa-l ia americanii… Dar sa nu uiti, Olanda are multi asi in maneca in materie de transporturi si pana la urma tot la mana Olandei ajungem…
Sa ii vad pe olandezi cum ne mai zic ceva daca avem americanii sau chinezii in spate 🙂
Dar ca sa ai americanii sau chinezii, sau ambii, in spate, trebuie sa ai niste lider cu cojones care sa nu mai linga clantele pe la Berlin si Bruxelles. Cam rar gasesti.
Oricum, mie imi e sila de „aliatii europeni” ai Romaniei.
@vioniribu
Si mie imi este sila de unii aliati europeni… Votul Olandei a fost influentat in mare masura de exact aia de extrema dreapta din Olanda, respectiv Geert Wilders… Ghici cine pe cine a nascut si nashit… Pana la urma mai sunt o gramada de porturi de nivelul Constantei care pot prelua traficul din Roterdam… pe aia de ce nu-i santajeaza olandezii? Problema este alta… Constanta nu poate prelua nici macar jumatate din traficul Roterdamului chiar si dupa modernizare…. Asta cu traficul de pe Roterdam preluat de Constanta este o mare minciuna …Exact aia care il sustin in secret pe Wilders au scos si minciuna asta…. Nu uita ca nu poti sa compari traficul prin M Neagra cu traficul prin Atlantic…
http://www.zf.ro/companii/un-gigant-american-preia-doua-terminale-din-portul-constanta-intr-o-intelegere-de-peste-90-mil-americanii-au-acum-jumatate-din-capacitatile-din-port-13997344
Si americani si chinezo-olandezi (prin Nidera), asta legat de cojones. Doar pentru olandezi nu cred ca a mai ramas mare lucru. Sunt curios ce le ofera, sau poate doar ii prosteste.
Americanii vin sa curete locul (de toata mizeria care era in port) pentru a securiza fluxurile viitoare de marfuri/bani.
@dany Constanta, operat la capacitate maxima, ar putea deveni principala poarta de intrare a produselor chinezesti in Europa, si chinezii asta isi doresc.
Si pe langa asta gandeste-te daca am avea si o retea de autostrazi care sa lege Europa de port. In cati ani ne-am scoate investitia? 5 maxim?
@Eroule,
Cata stoarcere de materie cenusie pentru articolul asta si celelalte din serie. Ai depus si un CV ceva la INCAS? Asa, preventiv. Nu se stie niciodata de unde sare iepurele!!! 🙂
Iti dai seama cum ar fi sa se duca un economist sa le spuna cum sa faca avioanele 🙂 ))))))
Da’ poate ma pune Ciolos la DPA sau la Ministerul Economiei, sa ma ocup de industria de aparare 😉
Sigur o sa te intalnesti cu Floricica pe culoare… Lumea zice ca are seductia in sange… Da’ io* sunt sigur ca o dovedesti… 🙂
Normal. Gasesc eu un geam deschis la etajul 8 ……..
Atunci macar sa te dotez cu oarece voalura din aia mai veche si musai alba sa nu zica lumea ca vii din Siria… 🙂
Ce sa fac cu voalura ca n-am de gand sa sar eu de la 8 ……. 😉
Poti sa-i pui voalura in cap sa nu ai stari de greata cand o dovedesti… 🙂 nu mai zic mai multe ca iar da cu agheasma @GMT-u’ peste postarile mele… 🙂
Eu zic ca mai intai iti pune ea piedica pe scari….tot preventiv! Sesizeaza ‘pericoluil concurentei din partea ta! 🙂 he ehe he ehe…..
Sau se face ca se impiedica… 🙂 hop si el cu voalura in capu’ Floricicai…
unde mai pui ca se gaseste voalura dinaia vintage… din matase… 😉
Ati innebunit! Numai cu baba Floarea nu ma cuplasem …….
O sa-i ceara astia diplome sigur… participare la conferinte nationale / internationale unde se papa piscoturi si se bea cafea…Si cel mai important cum se prezinta in fata astora de sunt sefi… cu paru’ ala valvoi in cap o sa faca senzatie din aia negativa iar cheia aia franceza o sa fie perceputa pe post de tomahawk …. 🙂
Nu e cheie franceza, e flex. Se vede si cablul de alimentare 🙂 )))))
Mai rau… flexu’ are functie de taiere implementata, in schimb franceza mai desface un surub… o piulita… 🙂
Iti dai seama daca te vad astia cu flexu’ pe culoare sigur se gandesc ca ai venit sa le tai salariile ….
Sa zica mersi daca le tai doar salariile 🙂 ))))
Pai io* ma gandeam si la statul de organizare da’ am zis ca zice lumea ceva… 🙂
@Cezare…
Auzi bre ce zice nenea @GMT
Ca trebuie sa am acordul matale pt email… 🙂
La fel pentru @Inima de Leu
Zi-i sa ti-l dea …
Am zis atunci No Problem. Sa ti-l dea!
Bun Bun
Cum ai calculat:
– pret estimativ 11 mil.$, fara radar si IRST;
– cost ora de zbor: 2000$
?
te-ai bazat pe pretul/costul pe ora al FJ44-4M?
Cum ai evaluat viteza maxima de 950 km/h?
Stiu ca ai facut niste calcule in editiile trecute, insa sunt cam uituc 🙂
Pretul avionului e o estimare grosiera, pornind de la pretul publicat pentru IAR-99, scazand pretul motorului si adaugand pretul a doua motoare noi, plus costurile de modernizare a structurii, trenului etc etc., am zis 11 milioane desi ar putea iesi mai putin.
La costul pe ora de zbor am pornit de la buletinul INCAS care raporta pretul orei de zbor al IAR-99 la cel al orei de zbor la Gripen, F-16 etc, ceea ce-mi dadea un 1700$ ora la IAR-99 initial.
Cum in costul orei de zbor intre 20-25% reprezinta costuri cu carburantul, utilizarea unui motor cu consum specific sub 50% fata de cel original iti duce la o scadere a costului orei de zbor de cca 10-12%, adica la un 1500$ ora de zbor (varianta trainer, monomotor, cu FJ44-4M). De aici, luand in calcul ca un bimotor e mai complex, ca-l va pilota mai in forta si ca va urca mai mult spre 800-900km/h, cu consumul aferent, am estimat un 2000$ ora de zbor.
Estimarea vitezei maxime de 950km/h am facut-o in varianta lisa cu doar doua rachete aer-aer. In mare, am comparat cu avioane similare, mase similare, tractiuni similare, incarcari alare, thrust-to-wight ratio dar nu ma pune sa reiau ceva ce am facut acum aproape 1 luna, daca nu mai bine, pentru ca nu mai am rabdare sa caut.
Se vede ca ai gandire de economist fata de mine care de abia reusesc sa numar banii din portofel… 🙂
OK, deci:
1.) Pretul de 11 mil. e al unei aeronave refurbished + upgrade, nu al uneia noi (pretul unui IAR-99 C Soim/elbitizat nou era pe la vreo 8 mil.$ acum un deceniu, deci acum e bine mai sus).
2.) Costul orei de zbor iti creste semnificativ cu costul pieselor si depinde mult si de timpul de exploatare intre reparatii. Cu cat avionica e mai complexa, creste si costul de exploatare, chiar daca ulterior el poate scadea putin tocmai prin identificarea problemelor cu ajutorul electronicii sau cu limitarea electronica a unor parametri. Fiind 2 motoare in loc de unul (chiar daca mai fiabile, insa mai complexe) si avionica bine mai complexa decat la Soim, cred ca totusi costul cu ora de zbor e semnificativ mai sus.
3.) IAR-99 cu profilul actual de aripa cred ca atinge 950km/h la limita, cu fly-by-wire si reducerea grosimii aripii, dupa cum propunea Neamtu Tiganu in comentariu.
Scuze ca n-am vazut datele chiar la sfarsitul partii a doua…
Costul orei de zbor la avioanele civile bimotoare, cu motorizare FJ44, se misca undeva intre 1100 si 1600$.
E drept ca la majoritatea costurile fixe se raporteaza la 350 ore/an de zbor dar, pe de alta parte, au si costuri mai mari cu echipajele si cu asigurarile.
Oricum, fiind un avion de calareala, cu costuri mici de exploatare, il vom folosi mult mai mult decat cele 200 de ore /an preconizate pentru F-16.
Nu cred ca greseasc prea mult daca raman la un 2000$ ora de zbor.
Poti sa iei ca si referinta S1 Saker:
http://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-saker-s-1-avion-cu-reactie-personal
care e prevazut a fi echipat cu 2 motoare de acelasi tip, dar care are o avionica destul de simpla. E adevarat, asta e ce spune brosura de marketing, insa dupa ce ii adaugi avionica si alte chestii specific militare, cred ca costul real va trece de dublu:
„costurile de exploatare ale S-1 la un estimat de 2$ pe mila nautica (1,85km), ceea ce la o ora de zbor parcursa in medie cu 700km/h ar insemna cam 760-800$ sau aproape de 1000$ in cazul vitezei trans-sonice”.
Cred ca pana la urma costul real de exploatare, cu toate cele incluse (pe sistem american), va fi mai degraba cam la jumatate din cat are un A-10… sau din cat avea cand era nitzel mai tanar 🙂
Textron Scorpion este estimat de catre producator ca va evolua la un 3000 $ pe ora. Numai daca iei salariile pilotilor si echipajelor de sol plus costurile utilitatilor de la noi fata de ei, plus asigurarile si n-ai cum sa ajungi la suma aia.
da, doar ca eu vorbeam de diferenta intre marketing si costurile din viata reala 🙂
Poate ca si costul de operare al IAR-99 e ala de 1600$ insa am impresia ca nu cu toate costurile incluse (e vorba de Standard sau de Soim care zboara cu o parte din avionica Elbit „stinsa”/neutilizata 🙂 ).
Mie afirmatia de mai jos nu-mi miroase prea bine:
https://en.wikipedia.org/wiki/Textron_AirLand_Scorpion
„The Scorpion’s per hour flight cost is relatively close to the $2,200 per hour cost of the T-6 Texan propeller trainer „
In fine, daca noi comparam totusi costurile construite in acelasi fel, atunci e OK.
Oricum, mai ai o cheie de control: pretul de 4500$ pe ora pentru Gripen care deja joaca in alta liga plus ca e full echipat cu radar si toate alea pe care nu le-am luat in calcul la IAR-99.
da, numa’ ca pretul ala de 4500$ pe ora pentru Gripen nu e calculat la fel ca 24.000$/oar pentru F-16 C/D, 35.000$ pentru F-15 sau 18.000$ pentru A-10.
Raportat la aceeasi procedura de calcul, pretul de operare al F-16 ar fi probabil spre 6000$.
Asta incercam sa spun.
Clar, raportat la modul de calcul al INCAS care da 4500$ pentru Gripen si 5500$ pentru F-16. La asta m-am raportat cand am zis 2000$ ora de zbor pentru varianta bimotor IAR-99.
Cred ca tot asa s-a calculat si pentru Scorpion 3000$ ora de zbor.
Asa si F-15 il exploatam cu 8-9000$ ora de zbor 🙂
demersul este laudabil,
numi ca alte aripi si alte profundoare/stabilizatoare modifica planul si fortele acre actioneaza asupra aparatului,
de principiu, daca se vrea bimotor, cred mai bine s`ar pleca de la planurile IAR 95 sau 93,
noi am avut probleme cu aripile la 93 le produceau sarbii,
aripile se pot produce in Maramures:
http://www.universalalloy.com/Contact-Information.html
De retinut. Baietii astia lucreaza numai in aluminium ?
Ca ma gandeam la motoarele alea de rachete pt LAROM facute in franta, si cred ca le cumparam din franta deoarece nu mai putem face aliajul lor in romania? Si atunci chiar nu ai alternativa…
Eroule…..esti mare. Articol excelent. Multumesc.
https://www.youtube.com/watch?time_continue=527&v=DLlDyfxulrc
off topic: Vad ca nu e nimen ingrijorat pe aici de ispravile CCRului, ceea ce nu ma surprinde. daca erdogan ar fi facut o tarasenie similara in turcia sarea GMTul de 3 metri in sus ca erdogan e noul sultan cu aspiratii imperialiste, dar asa ca se intampla la noi in curte … crickets frate. bravo. imi cer scuze anticipat ca trebuie cineva sa munceasca iara ca sa imi stearga comentariul in maxim juma de ora, conform traditiei. cele bune sa se-adune fratilor.
Sau poate ca asteptam sa se aseze un pic apele si sa se potoleasca trompetele de o parte si de alta pentru a analiza la rece si cu mai multe informatii verificate evenimentele.
problema excede articolului,
am sa incerc sa iti raspund eu,
si ceea facut CCR asa de deosebit ?
a sanctionat o lipsa de predictibilitate in conformitate cu jurisprudenta CEDO,
faptu` ca presa si o gramada de jurnalisti urla in gura mare la CCR nu are relevanta pt. ca dovedeste lipsa de responsabilitate a jurnalistilor si lipsa unui minim efort de documentare al jurnalistilor de 2 lei gauriti,
justitia trebuie sa fie impartiala, punct.
procesu` penal se judeca pe reguli clare, pt. a preintampina actiunea politicienilor care au adus tara in pozitia in care este azi;
de aceea plangerile lui nastase, felics, mitrea si restu` de la CEDO au fost respinse – inseamna ca justitia si`a facut treaba (ca a fost sub sabia MCV este de discutat)
se poate discuta eventual de o raspundere a autorilor Codului si a palavramentului care l`a votat,
dar palavramentu` este plin de iresponsabili prin definitie,
in conformitate cu decizia Curtii din 03.03.2016 toate hotararile nu modifica normele existente anterior publicarii hotararii Curtii, norme care se bucura de o prezumtie de constitutionalitate si legalitate – asta inseamna ca interceptarile si restu` ce face SRI erau legale anterior publicarii hotararii curtii.
este de discutat modu` in care instantele vor aprecia legalitatea interceptarilor in conditiile in care legea de procedura penala noua are aplicabilitate imediata, iar in procesul penal se plica legea mai favorabila, inclusiv legea de procedura mai favorabila,
astazi este de asteptat ca csat impreuna cu multii specialisti de la varfu ` aparatului de partid si de stat sa produca o ordonanta de urgenta dupa trecerea celui de al doispelea ceas,
despre hotararea CCR referitoare la interceptari se stia din data de 16.02.2016, bineinteles se stia de catre cei care citeau pagina de internet a Curtii, pt. restu` totu` era ceva SF,
este nomal ca actuala conduce a sri, csat si restu` sunt si ei iresponsabili – pai daca provin sau au legaturi cu palavramentu` s`or fi molipsit si ei – si nu se obosesc sa citeasca deciziile CCR si cu atat mai putin comunicatele acestei autoritati publice,
cititu` este pt. plebee,
cine are puterea face ce vrea, inclusiv exprima pareri pe lucruri ce n`au nici o legatura cu realitatea,
hotararea CCR este corecta,
justitia este impartiala. parerea mea.
Un articol foarte interesant, cu multa documentare si dedicatie.
O mica problema cu motoarele PW specificate ar fi ca echipeaza aeronave civile, de unde trag concluzia ca nu sunt construite in scop militar.
Daca chiar vrem sa construim ceva poate ar trebui sa ne gandim la ceva licenta de BAE Hawk sau/si Jaguar, F 20, chiar daca sunt mai vechi cred ca doar atat suntem capabili la ora actuala (daca si atat…). Mai apoi poate sa visam la o licenta de KAI T/F 50… Sau cine stie….
Da, sunt motoare civile dar, avand in vedere ca avionul nu participa la dogfight si nici nu face atac la sol in stil A-10, fiind orientat mai mult pe misiuni de anduranta, loitering si atac simplu, cu deplasare pana in zona de lansare a rachetelor/bombelor, viraj si intoarcere acasa, cred ca ar merge fara probleme o astfel de solutie. In plus, vei gasi piese de schimb si mecanici care se pricep la ele oriunde opereaza avioanele civile respective, scazand si costurile de pregatire pentru eventualii clienti externi.
Off topic:
http://www.biziday.ro/2016/03/11/daca-as-fi-fost-in-locul-lui-kovesi-as-fi-demisionat/comment-page-1/#comment-677579
Hai cu articolul ala, ca dezbat toti si noi am ramas ultimii care tot asteptam sa vedem ce sa mai intampla!
Plm….mie imi vine sa urlu cand vad ce fac nenorocitii astia, cum s-au coalizat dusman cu dusman sa ingroape singura institutie care merge cum trebuie in tara asta! Si cata influenta au…..
propunere pentru ATELIERUL LUI BULA:
YAK-52 /Aerostar Bacau
transformarea intr-un Hidroavion pentru Marina Romana.
oare se mai fabrica avioanele la Bacau?
ma refer la un Hidroavion Anti-Submarin
http://www.aerostar.ro
Bre, personal imi plac ideile astea cu IAR-ul…dar ar fi foarte interesant daca Eroul ar gasi pe cineva pe blog sa faca niste modele 3D. Am vazut ca s-au mai postat concept art-uri cu idei de avioane romanesti…dar pe asta chiar as vrea sa il vad.
trebuiesc niste baieti care cunosc macar AutoCAD 3D.
personal cunosc dar nu ma bag 😀
ca sa faci avionu asta a lu Eroul in 3D… ai nevoie de multe dimensiuni.
cred ca se munceste la desen cam 1 saptamana, minim. (este un adevarat proiect. pentru ca trebuie realizat cu date reale de la Diametrul rotilor, prizele de aer, geamul, aripile… si alte maruntisuri…
Vezi ca rotile sunt de Mig-21 🙂
Ce faci tu aici nu e avionul IAR-99 modernizat ci un avion nou noutz care seamana cu IAR-99 in unele privinte.
felicitari ptr munca depusa
Cam cat ar costa un program de dezvoltare pana la acest Stage III/Stage IV?
Si pentru ca sunt insistent :)) :
acel Trophy aerian nu ai putea sa il faci cu R-60?
sau cu aceasta arma interesant pe care am gasit-o din greseala:
https://en.wikipedia.org/wiki/TY-90
(evident nu cumparata de la chinezi, dar un development de la un PRND ar duce la ceva similar, nu?)
Personal nu cred ca un upgrade la stage iii/iv e o solutie; cercetarea si testele ar costa suficient de mult incit sa merite mai degraba sa dezvoltam un avion nou.