Multi cred ca pentru un avion de vanatoare cele mai importante sunt doar caracteristicile tehnice, radare, manevrabilitate, piloti bine antrenati, armament „destept” si multe alte performante prezentate „la vedere” pentru publicul larg, in majoritate acesta fiind compus din niste pasionati, care eventual pot forma si un curent de opinie favorabil pentru contribuabilii platitori de taxe neavizati.
Asa functioneaza sistemul, ca orice business cu PR, media advertising, multa propaganda, toate pe masura bugetelor imense alocate, procent din imensa cifra de afaceri. Imaginea creata pentru lupta aeriana, este de multe ori asociata cu cea a unui dogfight gen WWI cu bravi piloti plini de cavalerism. Fluturand esarfe albe, ochelari opaci si casca din piele, mai modern cu niste casti cu viziere inchise la culoare, sau o lupta gen filme SF, cu rachete ultraperformante, electronica multa si in final tot un pilot priceput care evita prin talent toate provocarile tehnologiei. Oricum, in toate aceste clisee, pilotul este eroul principal. Si chiar merita sa fie. Din pacate, viata stim prea bine ca nu seamana cu filmul!
O statistica rece ne arata ca avioanele de vanatoare zboara doar 5-10% din timpul unui an, deci max. 850 h/an, statistica total exagerata.
Matematic, fara exagerari, un avion isi petrece 90% din viata totala la sol, in asteptare de „action”.
Si tot matematic rezulta ca un avion este 90 % din viata sa totala aflat la sol, vulnerabil oricand fara pilot si fara glorie, posibila tinta statica pentru diverse actiuni de lupta.
In razboiul din 1967 Israelul a reusit sa distruga la sol 452 avioane egiptene, siriene si iordaniene. Totodata au fost distruse si pistele principalelor aeroporturi militare.
In toate actiunile de lupta moderne, pentru a castiga suprematia aeriana se ataca cu predilectie pistele si avioanele aflate la sol.
Exista diferite moduri de a proteja avioanele la sol :
– Adapostire in bunkere
Aceste bunkere NATO sunt proiectate pentru a rezista la lovituri directe cu bombe de 225 kg. Cam subtire !
– Aparare AA la sol puternica
– Camuflaj
– Machete false ale avioanelor
–Protectie aeriana prin mentinerea permanenta in aer a unor avioane deasupra bazei
Valabila mai mult la portavioane
– Tunele si hangare subterane
Un hangar subteran este deobicei sapat intr-un munte si include toate elementele esentiale ale oricarei baze militare de aviatie: facilitati de mentenanta, depozit combustibil si armament, centru comunicatie, bucatarii, dormitoare si generatoare de curent electric.
Tari care au folosit sau inca folosesc acest sistem de protectie: Albania, China, India, Pakistan, Italia, Coreea de Nord, Africa de Sud, Suedia, Taiwan, Vietnam si Yugoslavia.
Conform datelor istorice, primele hangare adapostite in munti , au fost cele de pe Pantelleria, o mica insula vulcanica aflata intre Sicilia si Tunisia. Asa arata in 1930 cand a luat fiinta.
Asa arata acum
Un Aermacchi MB 339 si niste Tornado
Hangarul are 350 m lungime si poate adaposti 80 de avioane,
Albania
A mai fost folosit de drone CIA in timpul razboiului din Yugoslavia.
India
Opereaza de la o astfel de baza din apropierea de Delphi avioane MIg 21 si Mig 29
Yugoslavia
Elvetia
O alta tara care si-a creat un astfel de sistem de aparare in WWII a fost Elvetia, sistem dezvoltat apoi in timpul razboiului rece, folosit si astazi. In circa 10 baze aeriene cu tunele in munti, erau protejate Messerschmitt Bf 109 construite local si Morane Saulnier D 3800/D3801, apoi avioanele cu reactie Hawker Hunter, Mirage III, F5 , F18.
Daca la inceput erau simple tunele de protectie, treptat au devenit hangare cu facilitati complete de mentenanta.
Un astfel de hangar adaposteste 22 F5. Usa exterioara este fabricata din metal cu miez de lemn.
Dupa usa puternic aparata cu mitraliere, se afla un tunel in S, care face imposibil focul cu arme grele in urmatoarea usa din metal si beton care fac hangarul interior foarte bine protejat.
In plus exista inca doua tunele, primul asigurand spatiu pentru reparatia majora a 11 avioane si inca un tunel unde este adapostita munitia dupa inca o usa blindata. Bineninteles ca exista spatii pentru comanda, personal, etc.
Simetric, exista aceleasi spatii pentru inca 11 avioane.
In spate exista un depozit de combustibil, iar toata aceasta constructie asigura operarea timp de 10 zile a celor 22 avioane, complet independent, fara nici un fel de aprovizionare.
In prezent singura facilitate de acest gen este cea de la Meiringen, folosita pentru 22 F18.
Daca pentru F5 se foloseau macarale pentru operare, F18 fiind mult mai greu, s-a construit inca un tunel pentru manevrare.
Suedia
O tara care a avut un sistem sofisticat de astfel de hangare, unul din ele devenind muzeu:
Suedia in prezent foloseste strategia de dispersare a avioanelor Gripen.
Noul concept face posibil ca un avion sa fie deservit de o echipa de sase tehnicieni si un pilot, avionul fiind capabil sa decoleze de pe portiuni mici de autostrada. O cisterna, un van cu munitia, totul dispersat pe o suprafata imensa, face ca acest concept sa fie unul de succes.
Interesant subiectul,multumim!
Teoretic ar trebui sa adapostim F-urile in incinte aprobate NATO nu putem sa le tinem ca pe MIG-uri in biute sub prelata.Si parca vad ca mai dureaza citva timp pina facem si ceva sa nu stea frumusete de avion in ploaie.Alti bani,alta
distractie.
@razvatree, pe vremuri la bunica-mea era un dobitoc de om care-si chinuia animalele cu vorba „porcul tre’ sa stea in frig ca-i gras” motiv pt. care avea o sandrama de cotetz, nu-i punea paie, dormea bietul animal iarna in propriile dejectii pana la un moment dat a intr-una din iernile grele unul din porci a fost gasit mort, cu piciorul prins in dejectiile inghetate bocna. Murise de frig. Ei bine, prostul ala de om nu merita sa aibe animale pt. ca le chinuia.
Asa e si cu avioanele. Un avion supersonic e o masinarie extrem de scumpa si destul de fragila, e stupid sa o tii in biuta cu prelata daca vremea nu permite sau alte tampenii. Doar noi puteam sa lasam 15 ani in ploaie si in soare juma’ de miliard de $ sub forma unor MiG-29 pt. ca „se spune” ca rusii is bat joc de avioane si le tin in frig, soare, samd. Da, fac asta cu avioane cu resursa expirata, in anumite situatii, samd.
Cu ani in urma la un meeting, un pilot din RoAF imi povestea ca le era greu vara sa stea la capatul pistei cu costumul de suprasarcina pe ei cand afara erau 38-41 de grade si cerul era gri de caldura si fara un nor, ore intregi in asteptarea startului. Si m-am mirat, bine bai, lansati la aplicatii bombe de j’de mii de dolari bucata, prapaditi petrol si altele de mii de dolari pt. fiecare ora de zbor si nu se gasesc cateva mii de euro sa va faceti un umbrar, ceva, un adapost ca sa nu mai plecati in misiune lac de transpiratie si cu creierii incinsi? Sa traiti si voi ca oamenii, sa aveti un umbrar, o sticla cu apa rece, o buda macar de-aia minimala din plastic – e absolut de-aiurea sa pleci cu anumite nevoi chiar si pt un zbor scurt – o spun din experienta, etc. A dat din umeri, „tu nu stii bai cum e, nu intereseaza pe nimeni, trebuie nush ce aprobari, samd”. Tot acolo erau gratarele specifice pt. scuturarea masinilor de pietricele si pamant la intrarea pe bretele. Urme de masina si la stanga si la dreapta de gratare, pe pamant. Baietii le ocoleau constant ca sa nu fie zgaltaiti. Ala povestea de avioane „impuscate” cu pietricele aruncate de jeturile reactive aruncate de avioanele care decolau in fatza. Invelisuri deformate local, urme pe parbriz, samd. O firma de constructii facuse RK la pista si folosise niste fashii de burete cauciucat ca sa realizeze rosturile. Dupa intarirea betonului le-au strans si le-au facut stiva. Si le-au lasat acolo ca n-aveau dispozitii. Pana a intors unul jetul reactiv spre ele si pe tot campul au ajuns. Pe unde le purta vantul prin balarii. Si ocazional pe pista. Stateau aia cu morcov sa nu le aspire. Asta e. Suntem handicapati.
Dar unii cred ca avem laserul lui Coanda si tunelui sub Sfinxul din Bucegi.
Un foisor aproape de pista poate face minuni in zilele toride de vara. Daca ii mai tragi curent si pui si un frigider cu apa, o sa-ti dea oamenii acatiste de bine la biserica. Dar pe cine sa intereseze, ca doar nu sta niciun general sa astepte alarma sau sa se pregateasca de vre un exercitiu ceva!
@gogu de la pascani Ca intotdeauna,la obiect si informat.
Imi permit sa te corectez intr-o privinta,sper sa nu te superi.Rusii au un obicei din a isi lasa avioanele afara,am vazut chiar o baza din zona aia cu ierni grele,cum stau MIG31-urile sub zapada,baza fiind operationala.
http://www.airliners.net/photo/Russia–Air/Mikoyan-Gurevich-MiG-31/2812011/&sid=da2a3950c07d2220678ca33c11ee9421
Deh,balshoi avion,very strong piece of soviet technology.Bine si avioanele lor sint construite sa reziste la asta.Un F16 sau F35 lasat asa nu stiu daca
rezista mult timp.
Apropo,la noi exista ceva planuri de folosire a autostrazilor pe post de pista?A….care autostrazi!
@razvatree…nici eu nu stiu exact ce si cum. Dar nu poate nimeni sa garanteze ca avionul ala rusesc nu era acolo in alarma si statea acolo 24h sa spunem dupa care era dus in hangar pt mentenanta. Probl nu e daca sta avionul 24 ore sau o saptamana sub cerul liber, pana la urma si avioanele de pasageri tot pe platforma stau. Chiar si masina personala sta in fata blocului sau casei si nu pateste nimic. Problema e cand sta cu lunile sau cu anii, cand nu-s pornite periodic, cand nu se face mentenanta la timp, cand daca stii ca nu ai treaba cu aeronava sa zicem 2 sau 5 ani in loc sa o bagi in conservare cu tot ce implica asta o uiti pe un colt de platforma, cad husele, se ingalbeteste plexiglasul, curg fluidele, se lasa pneurile, samd.
In afara de anumite avioane stealth (si aici F-35 promite cica sa aibe mentenanta mai apropiata de ne-stealth decat de stealth) in rest eu nu m-as teme asa pt sanatatea unui avion occidental fata de un MiG sau Suhoi. Tot umbla legende de-astea urbane ca si cum F-16 (ca spre el se indreapta mai toate sagetile care raman disponibile dupa ce e ciuruit F-35) ar fi facut din cartoane de chibrituri.
Realitatea e ca e facut aprox din aceleasi materiale ca si un MiG-21 de exemplu – sau chiar mai rezistente, anume tabla din aliaj de aluminiu de 1.2-2mm, ceva mai multe panouri si carenaje compozite (care nu corodeaza spre deosebire de aluminiu), are mai putine nituiri deci mai putine puncte de pornire pt coroziune. Cupola sigur e facuta din ceva mai de soi decat „plexicul” de la sovietice. Jambele tot din otel (ba chiar la F-16 e dintr-o fantasmagorie MMC (Metal Matrix Composite) titan armat cu carbura de siliciu) nu suna tare „titan armat”? Americanii au o mare experienta in proiectarea si fabricarea de avioane facute sa reziste in mediu marin foarte coroziv (pt. portavioane, patrulare)samd.
Si atunci nu stiu de unde ideile astea ca F-16 ar fi un fel de „domnisoara de pension” iar cu MiG-21 poti sa stergi podelele, ii pui tzuica in rezervoare, samd. Ca vad ca tot persista.
Cu autostrazile alt mit, sigur, publicitatea spune ca doar SAAB-urile pot ateriza pe autostrada.
In realitate e plin youtube-ul de clipuri din Taiwan si alte locuri (ex-RFG de exp) in care tot felul de avioane inclusiv fragilul F-16 precum si Mirage-2000, Tornado, A-10, samd decoleaza si aterizeaza de zori pe autostrazi, ba chiar cu bombe pe ele.
https://www.youtube.com/watch?v=pNk-ljy-diA
Sau ca fapt divers Hercules care aterizeaza pe plaja,
https://www.youtube.com/watch?v=VUMHj4CReU8
C-5 Galaxy care pleaca de pe o pista care s-ar numi mai degraba balta
https://www.youtube.com/watch?v=1QZr3qz3V8M
, etc.
@gogu de la pascani Da,ai dreptate,tehnologia nu cunoaste doctrine.Se aplica si la rusi si la americani.Da americanii pun pret pe intretinere ca la carte nu ca la MIG 19 cu sculele legate de mina.Mi se pare normal ca fiind parte NATO sa avem acceasi strategie privind asta si la naiba sa avem grija de pilotii care au ramas.Americanii isi trateaza pilotii militari ca pe niste eroi…pe cind la noi.Cit mai avem de invatat!
@razvatree, mai e o chestie care diferentiaza fundamental mentalitatea est vs. vest in ce priveste intretinerea avioanelor.
La momentul 1970 cand au fost proiectate actualele avioane de generatia a IV-a avioanele rusesti au fost proiectate pt. o viata mult mai scurta decat cele occidentale. Sa luam doua aparate echivalente MiG-29 si F-16.
Nu stiu care a fost resursa initiala pt. MiG-29 dar la momentul asta dupa tot felul de modernizari si dupa RK resursa celor din Malaezia a fost dusa la 4000 ore. Deci initial a fost sub 4000 ore pt. celula. Motoarele aveau doar 500 ore. F-16 a fost proiectat din prima pentru 8000 de ore si testele de la LM l-au dus pana la 25000 ore. Bineinteles ca a iesit mai scump decat rusul. Practic F-urile 16 luate de Romania la mana a treia au la ora asta mai multa viata structurala ramasa in ele decat au avut MiG-urile 29 din fabrica. Americanii si-au permis treaba asta pt. ca au avut intotdeauna metode de simulare computerizata, control nedistructiv si mai ales controlul calitatii mult mai performante decat sovieticii. Rusii au avut mereu o abordare mai „hands-on”, mai „vazand si facand”.
Evident cand prognozezi o viata a avionului de 8-10 ani (dupa care il inlocuiesti cu avioane noi) normal ca te preocupa mai putin aspecte de coroziune de la stat in aer liber, imbatranirea reperelor din cauciuc sau plastice, coroziunea intercristalina si recristalizarea aliajelor la anumite temperaturi, etc. Pt. ca tu scoti avionul la pensie inainte sa se intample chestiile astea.
Atunci cand il proiectezi insa pt. 30 de ani de exploatare, problema coroziunii si a imbatranirii materialelor devine semnificativa si masinaria trebuie exploatata mai cu grija.
La momentul actual bugetele de aparare au scazut mult, durata de exploatare a aeronavelor militare s-a lungit enorm (am inteles ca americanii au si Hercules-uri si KC-135 de 50 de ani sau rusii Tu-95) si are castig de cauza doctrina in care tre’ sa ai grija de avion ca altul cine stie cand mai primesti.
Trist dar adevarat. Am vazut IAR 93 aduse la reparatie cu resursa expirata datorata trecerii tinpului si nu a orelor de zbor ( aveau doar cateva zeci de ore) din care am extras cuiburi de ciori din pilonii de sub aripa.. Pacat de bani si de efortul de a le construi.
„In afara de anumite avioane stealth (si aici F-35 promite cica sa aibe mentenanta mai apropiata de ne-stealth decat de stealth)”
Nici màcar nu promite. La sol, F-35 trebuie sà aibà alimentatie electricà specialà si aer comprimat fix între anumite temperaturi.
@MirceaS, macar nu trebuie sa aibe inlocuite placute de invelis periodic si hangar climatizat cum aveau primele generatii gen F-117 sau B-2. E totusi un progres. Chestia cu temperatura si mai ales umiditatea controlate la aerul comprimat mi se pare de bun simt. Eu unul am auzit de ea chiar si la aeronave civile ba chiar si la un atelier de vopsitorie auto care se respecta, are de-a face cu evitarea formarii condensului in principal – in urma proceselor adiabatice, chiar daca se foloseste pe traseu oil trap si moisture trap.
„Un F16 sau F35 lasat asa nu stiu daca
rezista mult timp.”
Ba rezista nu le purta tu de grija. Americanii, au si ditamai hangarul sa testeze la conditii extreme avioane:
http://foxtrotalpha.jalopnik.com/this-is-how-the-pentagon-knows-its-combat-aircraft-can-1754548767
ultima poza e cu un F-15 operational care este deszapezit dupa un viscol.
Alea sint teste standard inainte de productia de serie.Nu imi spune,te rog ca dupa ce s-au dezghetat au si zburat fara o revizie,camera are intre -70 la +180 grade.Testul este obligatoriu pentru a se testa comportamentul echipamentelor avionului:
contractie,dilatare,elemente de cauciuc,sisteme electronice si lichide.Ala e un laborator,ai cam incurcat oalele.Pe baza rezultatelor se defineste durata de viata a produsului si limita de ore intre RK-uri.
https://info.aiaa.org/tac/ASG/GTTC/Shared Documents/Wind Tunnel Photos and Infos/Eglin AFB Fact Sheets/Climatic-MAR2010.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/MIL-STD-810
Acum lucrez in electronica si exista integrate ,,military grade” cu plaja de temperaturi -55+125C,asta nu inseamna ca un montaj poate sa lucreze constant la temperaturile astea sau si mai grav la o variatie brusca cum se intimpla in cazul avionici.Oare de ce crezi ca exista instalatii de climatizare a echipamentelor electronice pe avioane?.
Avioanele pe pista sint alt caz.Sa tii F16 in ploaie si zapada merge,atunci cind ai capacitati complete de verificare si intretinere.
Avem capacitate de reparatii si intretinere in tara pentru ele?Sau peste un an doi le facem pachet si le trimitem la intretinere la altii?
Asta e grija mea!
Poate ar fi cazu sa citesti bine inainte sa postezi,nu am zis ca avioanele americane nu pot sta si ele in ploaie,nisip,etc.Pot,dar totusi ma intreb de ce mai exista astea
http://www.rubbmilitary.com/
http://www.shelterstructures.com/case-studies/air-craft-hangars/
Si ma mai intreb de ce US este cel mai cumparator de asa ceva.Poate or tine la banii lor?
E testat -50 – +80 Celsius. Ceea ce inseamna exact specificatiile militare pentru electronice. 🙂
Si F-35 inghetat, nici o masa fara peste congelat 🙂
https://theaviationist.com/wp-content/uploads/2015/01/F-35-Climate-Test_3a.jpg
Exista planuri, dar la Moscova… Vezi Cehoslovacia in 1968.
Cica d’asta nici nu facem autostrazi, sa n’aiba rusii unde sa aterizeze…
Interesante povesti, si da, nu e bine deloc sa pleci la zbor cu nevoi, chiar daca la inceput ele par mici insa pot deveni chiar foarte mari pe timpul zborului si brusc devii crispat si incruntat ca un schizofrenic care vede monstri 🙂
Am intrebat si eu de ce nu se fac niste adaposturi deschise la ambele capete, macar nu ploua, nu ninge si in 50% din cazuri te apara si de vant sau de lucrurile aruncate de acesta pe bretea. Aceleasi raspunsuri, nu exista bani, trebuie multe aprobari, nu intereseaza pe nimeni, etc. Cat dracu’ ar costa 4, 6 sau 8 asemenea adaposturi pe fiecare baza, inclusiv pe Bacau si Boboc, cat naiba poate fi o constructie din asta de tabla zincata sau din ce-o fi, 30 000 de euro cu exagerarile si comisioanele de rigoare? Cu banii de o ora de zbor, ai facut un adapost.
Cele din capul pistei de la Kecskemet:
https://www.google.ro/maps/@46.9098579,19.7621264,124m/data=!3m1!1e3
Macar la Borcea si la Timisoara au facut sovieticii cate 6 adaposturi betonate, cu pamant deasupra:
TImisoara, 4: https://www.google.ro/maps/@45.8090156,21.327434,499m/data=!3m1!1e3
Timisoara, alte 2: https://www.google.ro/maps/@45.8067474,21.3411749,499m/data=!3m1!1e3
Fetesti, 6: https://www.google.ro/maps/@44.3835054,27.7221179,771m/data=!3m1!1e3
E asa greu sa faci pe cele doua baze majore cate 6 sau 8 adaposturi betonate plus inca minim 4 de tabla, iar la Boboc si Bacau vreo 4, 6 sau 8 de tabla, macar sa nu stea zapada pe ele, indiferent ca vorbim de MiG-21, F-16 sau IAR-99 ?
De ce mereu la altii se poate si la noi nu ?
Kleine Brogel, Belgia, unde acum 25 de ani erau stationate vreo 4 escadrile americane de F-16 plus doua belgiene tot de F-16:
https://www.google.ro/maps/place/Kleine+Brogel+Air+Base/@51.1667086,5.460906,2107m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x47c12a701c29b37d:0x6c8ab919f1e7446f!8m2!3d51.169724!4d5.4711109
Saint Dizier, Franta, locul unde e plin acum de Rafale B/C: https://www.google.ro/maps/place/Saint-Dizier+Airfield/@48.6336234,4.8909238,2000m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x47eb87412405099f:0x81409c9afe6849da!8m2!3d48.634998!4d4.899722
Scrollati voi la ultimele doua, sa vedeti cum ar trebui sa arate niste baze aeriene. Nu ca alea americane, care-s cat un oras, ci asa, mai modeste, prin Europa.
Iar la sfarsit, mariti si scrolati cu atentie si la Tiraspol:
https://www.google.ro/maps/place/Tiraspol,+Moldova/@46.8673427,29.5809734,3251m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40c902e8fd3f4cbf:0xfffe2ce60be34818!8m2!3d46.848185!4d29.596805
🙂 La Tiraspol la 40 am pierdut sirul.
Ce dispozitiv de pozitii defensive au aia in jurul aeroportului…
Păi asta cu dispersia ar putea fi aplicată și la noi, piste ar fi destule. Doar pe zona de est + București am avea 9, deci putem caza 2 escadrile împărțite fiecare în 4 patrule, cu mențiunea că trebuie să le facem și niște acoperișuri, măcar să nu le plouă.
Strategia asta cu buncărele mi se pare că oferă o protecție limitată, dar care merită luată în seamă dacă sunt bani și n-avem ce face cu ei.
Aia cu bazele în munți mi se pare riscantă, pentru că deși inamicul nu-ți poate distruge avioanele, ți le poate totuși îngropa.
După care îți ciuruiește pista și rămâi acolo.
Imi place varianta aleasa de suedezi.
Wetcoaster
How does China keep US engineers from inspecting every inch of Pakistan’s production facilities for the JF-17 or Al-Khalid?
Chinese officials and engineers are present at those sites.
how does the US prevent Chinese engineers from inspecting the engines of (well, anyone’s) F-16s?
In case of US provided F-16s,
1. They are hosted in single airbase.
2. US personnels are present at the Pakistani base.
3. US monitors maintenance of F-16s via satellites.
1 • Reply•Share ›
−
Avatar
herbloke SlowMan • 2 days ago
Where are you getting #3 from. You really think they have sat time to waste monitoring maintenance. Most fighter maintenance is done indoors so sats would be useless as a surveillance resource. Either way they could get the info from the Pakistanis.
• Reply•Share ›
Avatar
SlowMan herbloke • a day ago
herbloke
Where are you getting #3 from
From a Pakistani F-16 pilot. The US monitors opening and closing of all access panel remotely via satellite.
• Reply•Share ›
Avatar
herbloke SlowMan • a day ago
OK, that explains it now.
• Reply•Share ›
extras din http://snafu-solomon.blogspot.ro/2016/05/royal-thai-army-to-buy-battalion-of.html
interesant articol dar ultimele randuri scrise cu majuscule mari sunt obositoare de citit
Elvetia tine la adàposturile din munte. Trebuie spus cà si pista de decolaj este o treime îngropatà.
În evaluarea recentà pentru multirol, elvetienii au testat compatibilitatea avioanelor concurente cu bazele lor subterane.
Pe un forum francofon, am întrebat pe un militar elvetian despre F-16 (proaspàt intrat în aviatia românà) si conceptul bazei scobità în munte.
Mi-a ràspuns cà ar fi incompatibil fiindcà F-16 foloseste hidrazinà. N-am mai aflat la ce foloseste hidrazina la F-16 si de ce chestia asta împiedicà folosirea subteranà.
Hidrazina nu este substanta aceea foarte otravitoare si care deformeaza fetusii si este folosita ca rocket fuel? F16 foloseste asa ceva?
la EPU – emergency power unit
Cu hidrazina, porneste imediat – treaba care nu s-ar intampla daca ar folosi petrol
Nu are nevoie de oxidant – de aia functioneaza la orice altitudine, temperatura etc si e doar un singur compus
Aici gasesti mai multe
http://www.dtic.mil/cgi-bin/GetTRDoc?Location=U2&doc=GetTRDoc.pdf&AD=ADA065595
F18 are APU – acolo fiind doua motoare nu e chiar asa de critica treaba
si F16 e totusi avion al anilor 80, oricat ne-am imbata noi cu apa rece ca e „nou”, la F35 au renuntat la hidrazina
@paul. Ne cunoastem cumva , de undeva ?
La epoca rachetelor balistice si de croazierà de precizie, si eu sunt partizanul dispersiei.
Nu stiu în ce màsurà F-16 poate sà fie dispersat, admir pe suedezi cà au fost constanti în adoptarea tacticii acesteaia la avioanele lor.
Viggen-ul putea sà facà si marsarier (cu inversorul de jet) tocmai ca sà fie autonom la manevre.
Pe MK aveam si noi niste hangare din beton semiangropate, acoperite cu pamant si iarba pentru camuflaj, insa avioanele tot afara le tineam. Daca nu ma insel au forma placilor de internita. Ca tiganul de-si face palat, insa el tot in caruta doarme! 🙂
Nu stiu cum e cu hidrazina aia, dar cred ca se pot gasi solutii tehnice la ea.
La cat de vulnerabili suntem eu as ingropa tot in muntii patriei: avioane, tancuri, AA, logistica, etc.
Când plătești 100mil pe un avion parcă e păcat să nu construiești un buncăr pentru el și să-l lași pur și simplu pe pistă, să-și facă ciorile cuib în el.
Bun articol, dar nu mentioneaza hangarele subterane israeliene, care vor trebui upgradate (sau unele noi) pentru a primi F-35.
Foarte interesant articol!
Daca nu ma insala memoria, parca citisem ca ministerul apararii alocase 22mil eur pentru modernizarea bazei. Majoritatea fonduri NATO. S-au multumit la reparat pista de decolare si panselute+borduri? Stie careva ce se face de banii astia? Nici macar hangare din alea pe structura metalica?
Am observat o pista amenajata pe o autostrada cu legatura la un aeroport din Suwon, Gyeonggi, Corée du Sud de aici 37°14’15.95″N 127° 1’9.29″E pana la 37°13’2.72″N 127° 1’46.56″E lungime de 2.5 Km se poate vedea ca si culoarea e diferita. legatura cu aeroportul trece peste un rau ,o cale ferata si peste o sosea pe 4 benzi.
Am avut si noi o portiune de 3 km betonata si fara separatoare de benzi pe A1…
Da’ nu mai avem…
Uite si doua din Suedia
56°50’00.8″N 16°10’31.7″E
57°40’54.7″N 18°27’23.3″E
https://www.google.ro/maps/place/Suwon,+Gyeonggi,+Cor%C3%A9e+du+Sud/@37.1587614,127.0264837,9446a,20y,40.21t/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x357b430a20764611:0xf1373002ee5db4c9!8m2!3d37.2635727!4d127.0286009
Articol ca asta…. astept de foarte multa vreme. Era absolut necesar…..si mai astept un articol necesar….despre spitalele mitare din Romania…vai mama lor…Nu ar face fata unui conflict nici 2 zile….
Excelent articolul…..si cum am scris mai sus… e nevoie de un spital militar pus la punct nu ruginaturi decladiri sec 19
Eu sunt de vina…am scris gresit adresa de mail
vor fi primele echipamente moderne de prima linie din dotare.in al 12-lea ceas sper sa renunte la obiceiurile de armata agrara si sa aiba grija de ele cum se cuvine..ca doar si eu le platesc.
Foarte bun articolul….as vrea si un articol despre situatia jalnica a spitalelor miitare din Romania
de ce doar astea?
Cica ar fi sanse sa mai primim si altele :http://www.diacaf.com/stiri/economic/howard-lockheed-martin-romania-a-cumparat-acum-12-avioane_42853851.html
Ceva destul de nou, americanesc… http://www.rand.org/pubs/research_reports/RR968.html