Fixamed. Istoria IAR 93 Vultur, by Neamtu-Tiganu

Intre timp ma insor cu o burgheza-mosiereasca scapatata, cu care mai sunt si azi, imi aduce ca zestre un pian de concert cu coada, exact asta imi doream, care va ocupa o camera intreaga. Mai vine si un copil, mai ales ca eram des plecat in delegatii. Sunt nevoit sa cumpar un apartament la etajul 12 in Balta Alba. Imi cumpar si bicicleta de semicurse. Incep sa am mari probleme financiare, rata la casa, mobila, bicicleta. Si nu numai eu ci si Romania, apar primele semne ale crizei groaznice care va veni.
De abia invatasera oltenii un pic sa faca avioane si uzina nu mai are suruburi,  proiectantul trebe sa gasesca o solutie, filetul suruburilor de aviatie nu e aschiat ci rulat, in Romania nu prea erau fabrici care fabricau asa ceva, am inceput sa umblam prin tara, gasim la Medias o fabrica la care lucra nepotul vecinului unui coleg.
Uzina nu mai are Loctite. Asta e un adeziv anaerob pe baza de cianacrilat care se foloseste la fixarea suruburilor si etansarea conductelor. In vest se gasea la tutungerie, da pentru Ro era sub embargou. Gasim un institut la Medias, niste baieti si fete deosebiti de buni si dornici de a face. De regula cand auzeau ca venim de la aviatie ni se deschidea larg usa. Intr-un timp record reusesc sa copieze reteta si sa-l faca sub denumirea de FIXAMED(dias). Il omologam cu niste norme americane ASTM, obtinute pe niste cai ciudate. Spun ciudate pentru ca aveam mari probleme sa obtinem documentatie, obtineam Flight Revue la luni dupa aparitie si se dadea de la unu’ la altu’ cu semnatura. Bataie era pe JANE’ S ALL THE WORLD’ S AIRCRAFT, care statea in seif la director se putea consulta doar cu aprobare speciala. Era si foarte scumpa vro 200 de dolari azi costa vro 3000?!
Nasoal era ca noi nu aveam serie mare si nu se comandau cantitati mari pentru a face rentabila productia, cred ca Loctite era cam 1kg. pe avion, se foloseau doar cateva picaturi, incluzind si ce se fura. Spilu’ era ca un produs omologat pentru aviatie putea fi vandut si-n industria orizontala, asa numeam noi p-aia cu masini, azi ind. orizontala se refera la fete, da nu au nevoie de Loctite. Fixamedu’ a fost folosit la Troleibuze si Autobuze de la Fabrica Autobuzu si a fost mare entuziasm, era prima data cind nu se pierdeau suruburile la primul mers. Iata cum aviatia trage dupa sine si restul industriei.

In paralel se lucra intensiv la avionul de serie. Scopul principal era reducerea greutatii. A fost luata fiecare piesulita si gaurita, subtiata. Au aparut probleme noi, era destul de greu de batut nituri cu cap inecat pe table subtiri, aceasta trebuia ambutisata si uneori se crapa la ambutisare. Evident ca am luat pa 5,31, impreuna cu Zamirca, un foarte bun inginer de materiale, si am gasit solutia. O imbunatatire majora a fost reproiectarea aripii si a planului central de care raspundeam. S-a trecut la structura integrata, la prototip era formata dintr-o structura sandwich, constind din invelisuri si profile omega, drept miez, nituite. Rezervoarele erau din cauciuc. La serie componentele erau frezate din bloc, cu lise integrate si rezervor integrat. Etansarea se facea cu PR 1431. Dupa frezare placile erau indoite la conturul necesar, era o tehnologie foarte noua pentru noi, oltenii faceau planul central si aripa o faceau sarbii. Oricum a mers mai usor decat ne asteptam, si s-a redus masiv greutatea. Rezervorul 5, din chila, intre roti, a devenit de asemenea integrat, era rezervorul de mers pe spate. A mai fost bagata si o prelungire a aripii, la incastrarea cu fuselajul, asa numitul „vortex generator”, cum are si F16. Se pare ca se imbunatatea scurgerea la incastrare, mai ales la incidente mari. Vezi pozna, de la F18.
Au mai fost bagate si niste cutite aerodinamice, doua pe fuselajul anterior si doua pe aripi.

istoria aviatiei romanesti

In plus s-a introdus motorul cu postcombustie, voi vorbi data urmatoare despre asta!

Un articol Neamtu-Tiganu