Kriss Vector

Pentru cine isi mai aminteste de aceasta arma considerata revolutionara prin anii 2000 pentru sistemul de recul al pistonului, conectat prin articulatie la un bloc de recul, spre in jos (in locas in spatele magaziei) in loc de in spate, dublat de un mecanism de intarziere… aici in versiunea 9mm. Sistemul KRISS Super V System (KSVS), inovativ, reducea nu doar reculul ci si tendinta tevii de a se inalta.

Reculul este probabil usor redus, insa din clipurile in care este filmata tragerea, se observa ca acesta este inca vizibil chiar si pentru calibrul relativ redus al acestei arme, spre deosebire de solutia AK- 107, prezentata anterior.

… si aici prezentata cu accent rusesc (va lipsea, nu? 🙂 ) si cu un amortizor „balshoi” :

Despre arma in sine, nu sunt prea multe de spus, fiind propusa in mai multe versiuni, de la carabina semiautomata la pistol mitraliera cu foc selectiv, cu tevi mai lungi sau mai scurte, folosind, in functie de calibru, incarcatoare de pistol Glock 17 sau 21.

In final, un mic video cu demontare si functionare mecanism:

43 de comentarii:

  1. O ciudatenie a mecanicii realizata de armurieri cu viziune si talent , dar nu este un pas lateral , ci unul inapoi in constructia armelor .
    De ce ?
    Pai … trage cu camera cartusului nezavorata , la fel cu principiul folosit la pistolul romanesc model 74 .

    Pierde energie , dupa ce ca acel cartus este amarat la acest capitol .
    Cu modificari minime , se putea zavori camera cartusului pe principiul folosit la Bereta PX sau alte pistoale , prin rasucirea tevii in jurul axei .
    Unele performante cresteau cu minim 25% … ceea ce e mare lucru !
    Ar avea dezavantajul ca se limiteaza folosirea unor amortizoare de sunet la variante constructive de greutate foarte mica , putin raspandite .
    Desigur , se poate proiecta un amortizor din materiale usoare si problema e rezolvabila .
    Dar pe noi nu ne intreaba nimeni nimic …

    • Are un sistem de percutie „open bolt” pentru faptul ca este greu de racit. Te joci cu asta si in cel mai bun caz se blocheaza arma dupa 3-4 incarcatoare. Cata energie poate sa piarda cand majoritatea tinteleor pe care ai putea sa la dilesti sunt la o distanta de sub 15 metri? Acelasi lucru l-am putea spune si despre Uzi sau Thompson. Cu o boaba de .45 ACP la 15 metri poti sa fii sigur ca daca il dilesti pe unul in umar, ala are o buna sansa sa-si culeaga bratul de pe jos. Velocitatea nu este factorul decisiv, ci masa proiectilului.

      • Nu e chiar așa , sunt convins că cei de la HK știau mai multe când și-au apucat de MP5 , la care camera cartușului este închisă cu un mecanism cu role .
        Acel mecanism cu role este foarte fiabil …

    • ia uite ce zic astia aici pt. 45 ACP (better bullet energy): voted in the Mil. Channel as „best CQB on the planet”, 60% less felt recoil compared to MP5/ 9mm, easy to keep on target (90% less muzzle climb than MP5),
      https://www.youtube.com/watch?v=EzwlFI4Fkvw&t=2s

      • Pe naiba , ăștia își fac o reclamă nefirească .
        MP5-ul aproape nu are recul față de Kriss Vector .45 !
        O cantitate mare de gaze și un glonț greu va produce o forța de recul apreciabilă .
        La Colt 1911 forța de recul se folosește la extragerea cartușului și dezăvorârea camerei cartușului , pe când la Kriss Vector se încearcă absorbirea / redirecționarea acestei forțe …
        Mult mai elegantă mi se pare soluția cu recul scurt și zăvorârea prin răsucirea țevii ( Beretta PX4 ) sau chiar cu zăvorârea cu role ( CZ52 ) și un amortizor de recul in pat .
        De altfel , metoda de absorbție / redirecționare a reculului folosita la Kriss Vector pare a fi preluată de la pistolul mitralieră CZ Skorpion …
        Poate că va exista o varianta ulterioară , ce va ține cont de comentariile noastre .
        Producătorii studiază prin metode specifice blogurile și forumurile de profil !

          • Păcat de faptul că acele prototipuri de la Sadu au ajuns la groapa de gunoi a istoriei …
            Ar trebui sa ii facem de râs pe decidenții politici care au permis ca uzina Sadu să nu mai producă arme .
            Acolo s-au produs în anii ’50 cele mai bune arme Mosin Nagant , de o calitate mai buna decat cele fabricate de ruși !

            • eh, daca ar fi doar cazul Sadu…

            • cele mai bune versiuni de Mosin au fost considerate cele facute de finlandezi.
              Sincer nu am vazut reviewuri la Mosinuri facute in Romania.
              Romaniei i se cam falfaia de Mosin din moment ce fabrica VZ24 (ZB) care era versiunea cehoslovaca (clona) la Mauser G98 si semana mai degraba cu Mauser K98 (versiunea carabina, mai scurta) pentru ca era cu 150mm mai scurt ca si G98.
              Mauser G98 sau K98 fata de un Mosin Nagant sunt practic Mercedes vs Lada.

              Romania a produs Mosin doar pentru ca asa au vrut comunistii si nu pentru ca avea vreun avantaj fata de Vz24.

              https://www.youtube.com/watch?v=4O0qkpf5O0A&t=363s
              https://www.youtube.com/watch?v=mNCALfgd5rk

              • Cred ca mai sunt inca la vanzare in magazinul de la poarta fabricii , pentru vanatori sau colectionari , din stocurile produse pentru Garzile Patriotice .
                Vz24 /K98 au tragaciul extrem de putin placut in comparatie cu Mosin-ul romanesc .
                Varianta romaneasca a tragaciului are o cursa moarta lunga si moale , iar ” in fund ” sparge sec si curat , fara vibratii .
                Inainte de a declansa , tragaciul se intareste foarte putin , pentru a te avertiza ca urmeaza sa percuteze .
                Evident ca prelucrarile mecanice ale finlandezilor erau mai bune , la noi conta doar functionalitatea . Aspectul exterior al armei nu conteaza in razboi , asa ca …

          • Obiect ascutit pe o miscare circulara intr-o plaga deschisa…..

  2. Gogu' de la cazane

    Nu pare foarte precisa (mai ales in primul film).
    Tintele sunt aproape, vorbarie multa, se merge pe placerea de a goli incarcatoare…
    Daca nu este nici ieftina…. Hmm…

  3. Fara sa aibe camera de presiune inchisa este doar un 1911 automat sa zicem.

    Cred ca daca inchideau camera cartusului la tragere lucrurile ar fi devenit atat de complicate incat arma nu mai era fiabila sau nu putea functiona.

    E impresionant totusi ca loveste detul de precis la foc automat, foarte grupat. Cine a tras cu .45 ACP stie cum face pistolu in mana dupa fiecare cartus tras…

    • Acum vad ca e prezentata varianta de 9mm… aia e 45 e cea mai interesanta.

    • „Cine a tras cu .45 ACP stie cum face pistolu in mana dupa fiecare cartus tras…”

      Serios? Yo zic ca un 1911 are un recul foarte fluent si moale in comparatie cu ceva de genul Glock 17/19 sau un Glock 21. Probabil ca singurul pistol „full size” care are un recul mai „flexibil” ar fi Sig Sauer P226 Mk 25.

      • 🙂 Alex. Esti fff amuzant.

      • as zice ca este discutabil. Diferentele sunt destul de mici.
        Nu pot zice ca 45-ul se simte foarte diferit de 9mm. Clar bubuie mai plin si mai tare ca un 9 Para, dar la recul as zice ca este discutabil in functie si de tipul pistolului.
        N-am prins nici un Colt 1911 ci doar pe un FEG45 si banuiesc ca ar trebui sa fie similar.
        Pe 9mm am prins mai multe arme.
        Cele cu teava fixa (Beretta 92, M9 la americani) si cu inclinarea tevii (CZ75, Tanfoglio, Glock vreo 4 modele) as zice ca reculul se simte mai bine (foarte putin) decat la cele la care se roteste teava (Grand Power K100). Grand Power K100 a fost cel mai confortabil.
        Posibil sa mai fie cateva diferente, dar nimic iesit in comun. Cel, putin pentru mine.
        Totusi 45-ul are viteza destul de mica (250-260m/s) comparativ cu un 9mm Para (360-390m/s) si probabil asta compenseaza la recul de le face sa se simta aproape similar.
        Nu pun versiunile +P (extra incarcatura de azvarlire) pentru ca nu stiu cat de raspandite sunt in uz comun.
        Daca ne jucam de-a fizicienii cu cele mai usoare si lente cartuse Ec=(m*v^2)/2:
        Cal 45 ACP (15g la 250m/s): [(15/1000)*(250*250)]/2=468.75J
        Cal 9×21 (7.5g la 360m/s): [(7.5g/1000)*(360*360)]/2= 486J

        oops! Surprise!
        9Para are energie cinetica mai mare ca un 45 in versiunile cu viteza cea mai mica a glontului.

        Va las pe voi sa vedeti diferentele la viteze mai mari si greutati diferite ale gloantelor pentru ca diferenta este de doar ~5% si nu cred ca or sa apara diferente fantastice.

        • Lucian, nu stiu ce fel de cifre ai gasit tu, dar eu la Cal .45 ACP am gasit cifre cu mult mai mari decat ai scos tu la Cal 9×21.

          Full Metal Jacket – Original Factory Loads
          Manufacturer Cartridge Bullet Weight Muzzle Velocity Muzzle Energy
          Military FMJ 15 g (230 gr) 261 m/s (855 ft/s) 506 J (373 ft·lb)
          Federal FMJ 15 g (230 gr) 260 m/s (850 ft/s) 500 J (369 ft·lb)
          Remington FMJ 15 g (230 gr) 255 m/s (835 ft/s) 483 J (356 ft·lb)

          Jacketed Hollow Point
          Manufacturer Cartridge Bullet Weight Muzzle Velocity Muzzle Energy
          Federal JHP 15 g (230 gr) 260 m/s (850 ft/s) 500 J (369 ft·lb)
          Remington JHP 15 g (230 gr) 255 m/s (835 ft/s) 483 J (356 ft·lb)
          Winchester JHP 15 g (230 gr) 270 m/s (880 ft/s) 537 J (396 ft·lb)

          Plus P (not to be used in older or non Plus P certified handguns)
          Manufacturer Cartridge Bullet Weight Muzzle Velocity Muzzle Energy
          Atomic Ammunition Plus P JHP 15 g (230 gr) 300 m/s (1,000 ft/s) 693 J (511 ft·lb)
          Speer Plus P JHP 13 g (200 gr) 330 m/s (1,080 ft/s) 702 J (518 ft·lb)
          Hornady Plus P JHP 15 g (230 gr) 290 m/s (960 ft/s) 625 J (461 ft·lb)

          Lead Free .45 ACP (note all are Plus P not to be used in older or non Plus P certified handguns)
          Manufacturer Cartridge Bullet Weight Muzzle Velocity Muzzle Energy
          Barnes Plus P JHP 12.0 g (185 gr) 300 m/s (1,000 ft/s) 557 J (411 ft·lb)
          Cor-Bon Plus P JHP 12.0 g (185 gr) 328 m/s (1,075 ft/s) 644 J (475 ft·lb)
          Buffalo Bore Plus P JHP 12.0 g (185 gr) 350 m/s (1,150 ft/s)0 736 J (543 ft·lb)

          Peak-ul gasit de mine este la 736 J, ceea ce e imens fata de 486 J ai tai la 9×21.
          Minimul atins este 483 J de la Remington , care poti spune ca e similar cu ce ai calculat tu .

          Dar din ce am mai cautat eu pe net, sunt putini care recomanda fix acea munitie, multi recomandand munitia de peste 550 J cand vine vorba de .45 ACP

          9×21 (calculul tau) comparat cu peak-ul maxim de la .45 ACP arata ca .45 ACP este cu 151 % mai eficient decat 9 Para .

          .45 ACP comparat cu 9 PARA de tipul asta : 7.45 g (115 gr) FMJ 390 m/s (1,300 ft/s) 570 J (420 ft·lbf) , rezulta o eficienta a .45 ACP 129 % .

  4. 9-le are avantajele lui fata de .45 , ce mama saraciei 🙂 .
    Cel mai simplu mod de a trage cu camera cartusului zavorata ar fi fost sa se foloseasca principiul reculului scurt , iar ca solutii tehnice ar fi doar cateva :
    principiul tilt barrel ( Browning ) , rotating barrel lock ( cel mai cunoscut este Beretta , dar sunt multi alti producatori ) .
    Uite un citat de pe net :
    ” most reliable = tilting barrel
    most accurate = fixed barrel
    most durable = varies by quality but fixed barrel is most durable by design
    rotating barrel system is a compromise betwee those two .
    it combines the accuracy of a fixed barrel with a bit more reliabilty . ”
    Pentru a intelege mai bine principiul rotating barrel lock :

    https://www.thehighroad.org/proxy.php?image=http%3A%2F%2Fi217.photobucket.com%2Falbums%2Fcc306%2FLonestar49%2Fimage008-1.jpg&hash=00d01e4f94d38273b65f4937ab109284

    https://www.youtube.com/watch?v=Q9OaXy5u3g0&feature=youtu.be

  5. Prefer calibru 10mm Auto pt o munitie de pistol.
    Stiu, sunt pretentios….

  6. fain articolul si foarte la subiect dar cu cateva precizari (ca la Radio Erevan):
    – nu are piston pentru ca nu are mecanism cu imprumut de gaze ci Delayed blowback, closed bolt = recul intarziat cu inchizator inchis/blocat.
    – precizia este foarte buna pentru prima lovitura. Prefer reviewurile facute de Vickers Tactical desi tipul moare de aroganta este totusi un veteran SEAL si trebuie sa recunoastem ca se pricepe la arme:
    https://www.youtube.com/watch?v=n8sy1sHMX9k (sunt 4 parti)
    Kriss Vector castiga la greutate mica si rata de foc, dar pierde la precizie la foc automat si la rafala de doua focuri se vad clar doua grupari (la distanta mai mare ai pierdut al doilea glont). Compensatorul ala de recul se pare ca este foarte bun numai la foc automat.
    – sunt totusi ceva ani de cand a fost lansat. Cate tari il au in dotare?
    MP5, MP7 si P90 au totusi o piata faina in forte militare si para militare.
    Kriss cred ca mai are de crescut si de maturizat.

    • Nu , Kriss Vector e un drum închis in varianta actuală .
      Polonezii au încercat așa ceva prin anii ’60 , ca un răspuns tovărășesc la CZ Skorpion 7,65 și Stecikinul sovietic .
      Varianta poloneză era ceva mai complicata mecanic , Rak 9 mm folosea reculul scurt tip Browning .
      Oferea putere mare de penetrare față de 7,65 sau echivalentele epocii , dar avea probleme ( justificate ) cu împrăștierea in țintă .
      Cumva trebuie găsit compromisul care nu te compromite , este un amestec optim între artă și știință !

      • 7,62x25mm este al naibii de penetrant chiar si fata de 9x19mm!
        420m/s!
        7,65 (32ACP) este Carpati…
        Lu’ nenea Browning i s-a cam falfait de arta si a obtinut niste chestii foarte simple si fiabile pe care inca le frecam si azi.

        • Da , 7,62×25 TT și 7,63×25 Mauser sunt foarte rapide , stau bine cu penetrarea dar nu prea cu balistica terminală în ceea ce privește fragmentarea proiectilului în țintă .
          Pur și simplu dă o gaură frumoasă la intrare și o gaura curată la iesire , lasă o cavitate permanentă după trecere în țesuturile moi și cam atât .
          9×19 este mult mai subtil , perforează , cămașa de tombac se fragmentează la intrare și se împrăștie în țintă iar miezul de plumb de turteste , continuând deplasarea iar acest lucru face o gaura urâtă la iesire ( dacă mai are suficientă energie , în funcție de anumite variabile ) .
          Nu comentez efectul decât asupra blocurilor de gel balistic …
          Dacă în miezul de plumb este inclus și un penetrator din otel dur , efectele asupra țintelor protejate este mai mare .
          În prezent se produc proiectile moderne cal 9×19 din Cu solid având un penetrator extrem de dur , din pulberi metalurgice sinterizate tip widia având în componența wolfram ( tungsten ) care se crede că pot penetra veste cu protecție clasa 3 sau mai performante , de la peste 100 m .

  7. O gasesti in multe jocuri pe post de arma futurista. Call of Duty mai multe, Far Cry 3 si 4. O arma frumoasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *