Rotem K1A1
Urmeaza Hyunday-Rotem K1, ruda mai sprintena, mai tanara (intrat in productie in 1985) si mai usoara a celebrului M1 Abrams, sud-coreeanul fiind insa mai apropiat de ceea ce era conceptul initial al Abrams – prototipul Chrysler/General Dynamics XM1. Tancul K1 sud-coreean poate fi considerat o versiune imbunatatita si adaptata cerintelor sud-coreene a M1 Abrams, problema lui este ca nu beneficiaza de acelasi pachet de modernizari disponibile pentru Abrams ci de unele specifice sud-coreene in versiunea K1A2, provenite din programul Rotem K2.
Prototip XM1 Chrysler
Vs prototip Rotem XK1
Puncte forte ale ROTEM K1:
Trebuiesc mentionate ca si diferente majore fata de M1 Abrams ale versiunii K1:
-masa mai redusa (55 tone XM1 vs 51 tone XK1), care impreuna cu senilele si suspensiile mai speciale, il fac potrivit pentru terenurile muntoase sau mlastinoase din peninsula coreeana. Daca ROTEMK1 avea o masa de 51 de tone, apropiat de TR-85M1, versiunea A1 atinge 53 de tone iar A2 este posibil sa mai ia putin in greutate. Asta inseamna ca infrastructura existenta si luata in calcul pentru TR-85M1 se potriveste si cu gabaritul lui K1A1;
-un blindaj compozit similar cu Chobham si mai modern, iar in versiunea A1 are si un blindaj suplimentar de tip Korean Special Armour Plate – KSAP.
– sistemul hibrid de suspensii hidro-pneumatice (pe galetii 1, 2 si 6) combinate cu bare de torsiune (galetii 3, 4 si 5), care ii permit sa “ingenuncheze” pentru a se putea adaposti dupa obstacole si a creste sau scadea suplimentar elevatia tunului : +20 la -9,7° XK1 vs +10 la -5° la XM1);
-kit de trecere a raurilor cu adancimi de pana la 4m;
-motorul german diesel MTU MB Ka-501 de 1200CP si transmisia ZF LSG 3000 – ceea ce inseamna ca evacuarea de gaze, grilele de admisie si ventilatoarele sunt asemanatoare cu ale Leopard 2.
– vizoare (cel panoramic al comandantului de pe K1 – util pentru tactici «hunter-killer» – a fost echivalat abia la Abrams M1A2), computer de tragere, si sisteme electronice fabricate de Samsung Electronics;
Pozitionare sisteme K1A1
– desi dotat cu aer conditionat, tancul in versiunea initiala K1 nu are un sistem de suprapresiune a aerului din interior, deci nici protectie CRBN, echipajul fiind obligat sa poarte costume speciale in caz de mediu contaminat.
Montura tunului
Tunul cu teava lisa cal.120mm KM256 (sub licenta americanaM256 /Rheinmetall L44) este acelasi cu al M1A1 Abrams si doteaza incepand cu varianta K1A1 intrata in serviciu in 1999, la inceput cele doua tancuri avand acelasi tun K/M68E1 de calibrul 105 mm. Aceasta inseamna ca pachetele de upgrade tun si munitie aplicabile Abram ar putea fi instalate si pe ROTEM K1, inclusiv un autoloader.
Diferenta blindaj K1 vs K1A1
Modernizarea K1A1 a fost aplicata in productie unui lot de aproape 500 de tancuri, dincolo de tun si montura modificata cu o noua pozitie, mai inalta, a mitralierei coaxiale, aceasta primind noul blindaj suplimentar KSAP, vizoare zi/noapte si termice de noua generatie.
Incepand cu 2013, versiunea modernizata se numeste K1E1 si va fi aplicata pana in 2026 intregului lot activ de K1, in timp ce lotul (484 bucati) de K1A1 va fi adus la standard K1A2 (sau K1A1 PIP) pana in 2022.
Aceasta modernizare, cu componente dezvoltate pentru K2, include:
- Sistem nou de tuburi pentru traversare/scufundare;
- control automat al comenzilor cu IFF (identificare amic-inamic);
- pozitionare GPS/NS;
- comunicatii si afisaje wireless digital;
- sistem de protectie activa impotriva proiectilelor reactive si rachetelor antitanc.
- C4I Network-centric battle management;
- Camere de luat vederi in unghiuri dificile, pentru constienta operationala 360°;
Senzorii radar ai sistemului de protectie activa pe K2 Black Panther
Si sistemul de protectie activa la K1A2:
O imagine mai clara a pozitiei APS-ului
Hyundai Rotem K1 a fost produs in peste 1500 de bucati, dintre care in jur de 1000 au ramas deocamdata la versiunea initiala K1 cu tun de 105mm, o parte fiind oferite la export cu diverse pachete de echipare. Este cazul ofertei pentru Malaezia din 1997, de 210 Rotem K1 Modificate, acestia alegand in cele din urma, in 2003, sa cumpere un batalion de PT-91M poloneze.
ROTEM K1, extractie turela de catre ARV
Este foarte posibil ca noul K2 Black Panther nu va inlocui in totalitate parcul de K1, ceea ce inseamna ca sud-coreenii ar putea sa continue in urmatorul deceniu sa aplice modernizari si pe parcul de tancuri mai vechi.
Pozitie comandant si tragator in turela ROTEM K1
Puncte slabe ROTEM K1:
- un blindaj probabil putin inferior lui M1A1 Abrams;
- cei 1200CP ai motorului ar putea deveni insuficienti in anumite situatii, dupa cresterea masei cu peste 2 tone (de la 51 la 53 de tone) la versiunea A1 si posibil mai mult in viitorul apropiat. Deja de la K1 la K1A1, raportul tractiune-masa a scazut de la 23,4 CP/tona la 22 CP/tona. Este de asemenea posibil ca modernizand anumite componente ale motorului sa se poata obtine un plus de putere, readucand in parametrii initiali mobilitatea, in cel mai dezavantajos caz putandu-se face inlocuirea cu un motor mai puternic de generatie mai noua, dar cu amprenta similara in sasiu.
K1 in exercitii
- Pretul era similar cu al unui Ariete, la sfarsitul anilor 2000, pe la 4 mil.$/bucata. Pretul in sine nu este ridicat, insa trebuie comparat nivelul de echipare oferit la acest pret, raportat la concurenta;
K1 „ingenuncheat”
Video ROTEM K1:
https://www.youtube.com/watch?v=p9EIcNKrBtg
https://www.youtube.com/watch?v=SSSyM0AgXFs
https://www.youtube.com/watch?v=c-d1Z4VpeuQ
Si in final, un video mai comic cu un K1 incapabil sa treaca peste un obstacol de beton din cauza abordarii gresite si a patinajului senilelor:
https://www.youtube.com/watch?v=wxLj0WD4Rb8
Marius Zgureanu
Surse:
http://fighting-vehicles.com/k1a1-tank/
http://fighting-vehicles.com/k1a2-tank/
http://tanknutdave.com/the-korean-k1-series/
http://fighting-vehicles.com/k1-tank/
http://www.hollilla.com/reader.php?action=thread&thread=3115102&offset=30
Marius Zgureanu
Citeste si:
Vom vedea cat de bun este acest Rotem K1 cand se va afla pe campul de lupta. Deocamdata cel putin, este cat de cat superior lui Ariete C1, nu cu mult, dar ar putea face diferenta in lupta.
Comparandu-l cu TR-85 M1, este superior mai la toate capitolele.
De ce sa-l compari cu Bizonul nostru, nu are niciun rost?!
Asta e facut pentru bubuiala, coreenii fiind permanent pe picior de razboi.
E o optiune foarte buna pentru unii care nu isi permit chestii ultrasofisticate (gen Leclerc sau K2), ci vor ceva gen Abrams dar mai sprinten si putin mai compact, cu o masa sub 55 de tone.
Deci si pentru noi sau polonezi ar fi bun acest tanc.
posibil, pentru noi ca si stop-gap. Polonezii au ales deja Leo2A4 PL/ Leo 2 A5.
Noi avem nevoie de ‘compatibilitate’ cu aliatul alaturi de care va trebui sa operam, nu de soluții ‘exotice’. Nu avem capacitatea tehnologica si industriala a Coreei de Sud pt a putea realiza si actualiza stocuri imense. Noi ne-am baza pe piese de schimb, munitie si tehnica de lupta din ‘afara’ dupa primele două-trei saptamani de conflict ceva mai intens.
Ce parere ai si daca vei face si un articol despre Type 90 Kyu-maru?…japonezul fiind un Leopard-2 A3 mai …scurt un pic cu 6 galeti pe fiecare parte in loc de 7.Merci anticipat de raspuns!
va fi articol…
E cu autoloader si mai scump de produs si operat decat K1, ceva mai compact, in rest, posibil sa aibe calitati similare de protectie, putere de foc si mobilitate. Rezista doar la AP 35mm (90mm RHA) pe lateral, ceea ce pare cam putin. Se apropie de Leclerc…
Merci mult de raspuns! da ca orice scula de armament japoneza Type 90 Kyu-maru e mai scump, dar l putem…romaniza, adica se scoate autoloader-ul si il inlocuim cu un operator,deci incarcare manuala, si la blindaj mai adaugam, ca la fratzioru mai lung, Leopard-2 A7 si ca la frendu M-1A1 Abrams…!!! iar produs in Romania, precum TBT 8×8, ca un concept autohton cu asistenta straina, in cazul de fata japoneza, der se pot implica si nemtzii + americanii, poate iesi mai ieftin dtpdv!
daca ii scoti autoloaderul, trebuie sa adaugi echipaj, practic alta turela … etc.
@marius
Sunt ‘pe picior de razboi’, dar din 1953 nu au participat la vreunul..
@musoiu
Adversarul potential este T62-ul customizat al nordistilor. Ne putem imagina cat de bun va fi …, prin comparatie.
Problemele ar putea aparea daca se schimba unitatea de masura, .. cu cele chinezesti sau rusesti.
„cu cele chinezesti sau rusesti.”
Fara indoiala China comunista va interveni cu blindate in caz de reluare a razboiului coreean.
@musoiu
Pareti a avea niste „certitudini” interesante.. Pana una alta, chinezii par a marai si ei la Kim..
Sa maraie dar sa nu muste, din moment ce nordicii n-au nevoie de ultimul tip de racheta pentru a lovi Beijingul. Oricum nu nordicii vor lovi primii pe tovarasii chinezi. Iar China comunista are nevoie de Coreea de Nord ca o zona tampon intre Coreea de Sud si Japonia, satelitii SUA.
@musoiu
De o zona tampon, cam da. De o zona „de incertitudine”, cam nu..
ariete este de fapt o versiune italiana de leopard 2 dar mai slaba la toate capitolele,
din proiectare s-a dorit ceva foarte ieftin fata de leo 2,
binenteles ariete este peste t 55,
dar fata de t 72 b3, t 90 sau t 14 este discutabil
pe cand k1 este o versiune de A1 Abrahms chiar daca la unele capitole mai slaba (blindaj frontal), cu un galet mai putin, are plusuri mari rezultate din implicare propriei industii in program,
iar K 2 este deosebit, inclusiv protectie activa,
totusi modu de amplasare a protectiei active este defectuos, la mintea mea,
la altay, care este de fapt o versiune de K2, s-a modificat pozitia senzorilor de protectie activa prin marirea turelei – marire posibila atata timp cat a fost lungit si sasiul + senila prin adaugarea inca unui galet
De ce e Ariete mai slab decat Leo2A4?
K1 & Co. sunt tancuri foarte bune. Coreenii au evoluat prea mult pentru a face lucruri proaste, si, cel mai important, la ce bau-bau au la nord de ei, nu isi permit sa faca jucarii doar ca sa se afle in treaba. Le fac pentru a avea cu ce sa isi faca treaba in caz de…
parerea mea, hic…
De acord, pe langa faptul ca au tehnologie de varf, sunt si permanent pe picior de razboi, asa ca nu isi permit sa scoata chestii mediocre 🙂
Tot nu-mi iese din cap realizarea contractului cu Polonia pentru obuziere Krab – licenta totala pentru sasiul lui K9 Thunder
Ideea ar fi sa le intre si la altii in cap, acolo unde trebuie, nu sa-ti iasa tie din cap 🙂
Uite asta zic eu ca e un tanc demn de luat in considerare pentru off-set complet in Romania. E modern, e un pic mai usor decat tancurile din aceeasi generatie, pret mediu si – foarte important – a fost proiectat, testat si folosit intr-o tara cu aceeasi clima ca a noastra si in conditii relativ similare de relief. Aici are un mare plus fata de Merkava, care ramane totusi unul dintre preferatele mele … da parca nu m-as baza pe el iarna:).
„da parca nu m-as baza pe el iarna”
De ce? Ce s-ar putea strica? Tancul este de ultima generatie. Nu mai suntem in 1942 iarna cand ingheta benzina in panzer 4 la Stalingrad.
eh, ar putea sa fie surprize cu israelianul la inghet, asa cum are AMX-56 Leclerc are o problema cu umiditatea… conceput tocmai intr-o tara unde ploua destul de mult 🙂
„asa cum are AMX-56 Leclerc are o problema cu umiditatea”
Nu cred ca asta ar impiedica tancul francez sa participe si sa supravietuiasca in confruntari tanc contra tanc.
nu in mod direct, dar iti poate afecta capacitatea de a duce lupta… motorul si/sau electronica (adica si FCS-ul) pot fi afectate cand ai mai mare nevoie de ele => nu poate detecta sau incadra la timp inamicul/ poate pierde din mobilitate/ poate duce la indisponibilizarea unei parti a parcului => ceea ce poate duce la pierderea luptei.
Defectele de fabricatie pot fi remediate in timp.
Asta este, in razboi nu ne putem astepta ca totul sa mearga fara cusur, ganditi-va la cate greutati au avut de infruntat tanchistii in T-34 sau panzer sau romanii cu Skoda R-2, si tot au continuat sa lupte.
dacă te interesezi puțin vezi că israelienii au luptat cu sirienii cu tancurile în Înălțimile Golan, care au destule asemănări cu zone de aici, poate singurele chestii pentru care nu sunt proiectate Merkava sunt lupta în teren împădurit, mlaștini și forțarea cursurilor de apă (deși și aici au experiența luptelor la Canalul Suez)
diferența cea mai importantă între Merkava și tancul coreean e că primul nu poate fi diponibil decât până în 50 de buc, iar la ultimul poate în câteva sute
Interesant.
51 to … Destul de grasut
Rusii cum pot face tancuri de 40-45to cu acelasi grad de protectie…?
tocmai, ca nu acelasi grad de protectie. In plus, nu compari unul cu echipaj de 3 cu unul cu echipaj de 4, ca si masa.
Vezi ce protectie si masa au francezii la Leclerc-ul lor, si u in general tehnologie superioara rusilor… ca sa-ti faci o idee de cum sunt cele rusesti.
La Armata deocamdata nu e foarte clar nivelul de protectie.
Blindajele tancurilor rusesti nu a fost niciodata mai inferioare celor occidentale, ba dimpotriva, au fost mereu cu un pas inainte la capitolul asta, atat ca protectie pasiva cat si reactiva sau APS, exista nenumarate carti si articole pe acest subiect.
La nivel de protectie comparat cu dimensiunile tancului, rusii momentan stau mai bine, pe langa faptul ca dispun de armura reactiva. Se poate vedea in diverse imagini cu asezarea placilor compozite si unghiurile lor.
Tancurile moderne se pot anihila reciproc din partea frontala de la distante mai mici de 1500-1000 metri, indiferent de ce versiune este vorba, daca este sa ne uitam la performantele proiectilelor cu energie cinetica raportate la nivelul de protectie estimat al unui MBT, exceptand T14 care este in alta liga. Si ca sa fie si mai piperat, ultimele variante de T90M Breakthrough 3 si T80BVM cu tehnologia incorporata stau mult mai bine decat cele occidentale din acest punct de vedere, eceptie facand M1A2C si 2A7+, care sunt la un nivel similar cu T90M.
Am spus de foarte multa vreme ca , K1A1 este cel mai bun candidat pt noi de departe , este o masina care ofera un sasiu decent cu reale optiuni de imbunatatire . Cu licenta si Transfer tehnologic este alegerea cea mai buna . Sunt unii care inca viseaza submarine cu senile si tancuri de 40-45 tone care au aceiasi protectie cu unele de 50-55 tone , tancurile rusesti se bazeaza doar pe numar si profilul mic, care sa vazut cat a fost de folositor in Irak si mai peste tot