Cougar H215M versus HC MK2

Am indraznit sa contactez Airbus Helicopters, carora le multumesc pentru amabilitate, pe tema asemanarilor si deosebirilor intre viitorul elicopter “autohton” H215M si Cougar HCMK2, modernizate acum cativa ani la Brasov pentru Royal Air Force.

Intrebarea a pornit de la faptul ca MApN are pe inventar in jur de 60 de carcase de IAR-330 Puma, mai mult sau mai putin operationale si cu resursa variabila de la caz la caz. IAR-330 romanesti par sa aibe o varsta similara cu Cougar-urile britanice (SA-330M HC MK1, intrate in uz incepand cu 1971, in timp ce ale noastre au fost produse din 1974) si este evident ca britanicii le-au exploatat mult mai intens comparativ cu ale noastre, care in ultimii 20 de ani au zburat destul de putin. De unde si ideea de a compara performantele unei modernizari HCMK2, posibil la jumatate din pretul unui H215M nou, cu acesta din urma si cu bemolul unei posibile extinderi a vietii operationale a unei parti a parcului Pumelor romanesti cu pana la 15 ani, in paralel cu introducerea progresiva a H215M si a altor modele noi. Folosirea unei flote mixte de Puma HCMK2 si H215M nu ar crea probleme deosebite d elogistica, deoarece motoarele si mare parte dintre echipamente ar fi aduse la un standard comun.

Puma HCMK2 – ameliorari

Daca H215M se bazeaza pe versiunea lunga (L) a fuselajului AS332 (versiunea civila avand si variant scurta), SA/IAR-330 sunt chiar mai compacte decat versiunea scurta AS332S.

Sa incepem cu motorul Makila1A1, identic, cu aceeasi putere furnizata pentru cele doua elicoptere, insa cu transmisie si rotoare diferite. In principiu, Puma HCMK2 (similar cu Oryx-ul sudafrican sau modernizarea pentru Puma SM/UAE SOC), mai usor, ar trebui sa aibe o imbunatatire simtitoare a agilitatii si vitezei de urcare chiar peste H215M. In fapt performantele nu cresc direct proprotional, tocmai datorita noilor transmisii, rotoare si pilotului automat care totusi sunt diferite de cele ale H215M. Practic H215M, care beneficiaza si de un diametru mai mare al elicii (compensand plusul de masa), are un comportament aproximativ similar cu modernizarile pomenite mai sus.

 

H215M are insa un profil de zbor mai «elastic » :

  • aterizare-decolare pana la altitudini de 5090m, comparativ cu aproape 4000m pentru HC MK2 ;
  • plafon de zbor de 7620m versus 6000m la HCMK2 ;

Protectia balistica a HC MK2 a fost special adaptata pe cerintele Royal Air Force, cantarind in jur de 200kg, in timp ce la H215M inca nu este oficializat un nivel standard propus, cu optiuni colaterale, cel mai probabil  urmand a fi o varianta a celei pentru H725 Caracal. Protectia rezervoarelor HCMK2 la perforare, prin autoetansare, a fost crescuta de la nivelul de rezistenta contra gloantelor cal. 7,62mm la cel contra gloantelor de cal.12,7mm. De asemenea, acrosajele pentru armament au fost modificate iar troliul a fost plasat in afara fuselajului, ca si modernizare la Mk2.

H215M chiliene

H215M este o evolutie a AS-332, care la randul sau este o evolutie a liniei Puma, intre H215M si Puma fiind o distanta de 2 generatii, acoperita doar partial de modernizarea HC MK2. Mai jos cateva capitole cu diferente majore intre cele doua :

  • H215M este certificat in criteriile de performanta si echipare ca fiind EASA Categorie A, in timp ce Puma HCMK2 este Categorie B.
  • H215M are inclus pachetul de incalzire in pale la rotorul principal si cel anticuplu si la stabilizatoare si poate fi echipat optional cu echipament de protectie pentru zbor in conditii de inghet;
  • H215M are in standard protectia la lovit fire iar Puma HCMK2 a primit pachetul separat, dupa modernizare;
  • Scaunele rezistente la prabusire pentru pilot si copilot sunt in standard la H215M, in timp ce pe HC MK2 nu pot fi instalate;
  • H215M are integrat standard harta de teren in miscare si sistem de avertizare coliziune in trafic aerian (TCAS) in timp ce HC MK2 are integrat doar TCAS, separat, dupa modernizare.
  • H215M integreaza sistem de plutire pe apa, in timp ce HCMK2 nu are;
  • H215M are rezervoare suplimentare de combustibil in exteriorul cabinei, totalizand rezerva de combustibil la 2100kg, fata de cele 1200kg ale Puma HC MK2 in 5 rezervoare. De unde ar rezulta o raza de actune aproape dubla pentru H215M;
  • Masa maxima autorizata pentru Puma HC MK2 este de 7400kg fata de 9000kg (9350kg cu sarcina externa) pentru H215M. Limita de incarcare in sarcina externa agatata este de 2500kg pentru HCMK2 respectiv 3000kg pentru H215M.
  • Diametrul rotorului unui HCMK2 este cu 0,5m mai redus decat la H215M, la fel si lungimea totala. Ecartamentul trenului de aterizare la H215M este marit pentru mai multa stabilitate la sol.
  • HC MK2 are 4 afisaje multifunctiune de control al zborului Flight Display System (FDS) de dimensiuni 5”x5” si dispuse unul deasupra celuilalt in timp ce H215M are sistemul de pe H225, cu 4 afisaje ale terenului cu dimensiuni 6”x8”. Diferenta de dispunere este data de dimensiunile mai reduse ale cabinei Puma si de un panou de bord in consecinta mai restrans.

H225 – dispunere tablou de bord/ MFD

Cabina re-echipata pentru Puma HCMK2, inclusiv cu blanita pe scaune

Versus IAR-330 PUMA M Socat

Varianta Puma HCMK2 included un pilot automat in 4 axe similar cu cel al H215M, dar cu un panou de control simplificat, in timp ce cel al H215M are 2 panouri cu functii complete.

Sistemul de monitorizare a functionarii (VMS – vehicle monitoring system) este similar la cele doua modele, la fel ca si sistemul de management al zborului CMA 900 FMS (interconectat cu GPS), care la H215M este in pachetul de optiuni.

H215M poate transporta pana la 24 de militari echipati, 6 raniti pe targa sau 10 raniti, alaturi de personal medical. La HCMK2 acestea sunt similare cu Puma, adica doar 15-16 militari, datorita compartimentului de transport mai compact.

Pachetul de arme al H215M include lansatoare de rachete nedirijate cal. 68mm, tunuri pana la cal. 20mm in containere sau mitraliere cu tragere laterala, peu si urmand probabil sa primeasca in viitor un pachet similar HFORCE. Aici probabil ca Romania va include sistemul SOCAT, cel putin asta ar fi logic.

Detalii H215M/AS532 Cougar:

https://www.youtube.com/watch?v=CImIWX9MI6Y

 

In concluzie, exista diferente sensibile intre cele doua standarde, insa se poate spune ca si modernizarea unei parti a inventarului Pumelor romanesti ar putea fi o solutie de compromis, cu un bun raport pret/performanta/viata operationala, pentru cel putin inca 10 ani. De preferat insa H215M sau modele echivalente noi, produse in proportie cat mai ridicata in tara, doar bani sa fie pentru astfel de achizitii!

 

Marius Zgureanu

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/black-hawk-venom-sau-super-puma

https://www.rumaniamilitary.ro/modernizare-super-puma-nigeriene-la-brasov

https://www.rumaniamilitary.ro/puma-naval-sm-sau-super-puma

https://www.rumaniamilitary.ro/denel-rooivalk-mk2-in-productie

https://www.rumaniamilitary.ro/sikorsky-s-70-battlehawk-soimul-de-lupta

https://www.rumaniamilitary.ro/elicopterele-militare-ale-romaniei-si-iar-brasov-via-eurocopter

 Inca o durere de putini stiuta…. Elicopterul Ka-126 construit la IAR Brasov.

IAR S.A. Brasov – o situatie fara iesire?

EC-725 o optiune onorabila pentru innoirea parcului de elicoptere dar si pentru SC IAR S.A.?

Eurocopter EC135, un elicopter versatil

Denel Rooivalk – o maturitate tarzie

.

37 de comentarii:

  1. Interesant articolul.
    Principala problema , gradul de uzura a celulei ( structura portanta ).
    Asta doar MApN o stie.
    Elicoptere ajunse la limita fizica de uzura a celulei , implica reconditionari extrem de costisitoare.
    De vazut cit de uzate sint ale noastre si daca convine refacerea totala cu imbunatatirile descrise sau financiar convine a cumpara elicoptere noi.

    • Dupa ’90 incoace, probabil ca majoritatea au zburat destul de putin, nefiind bani de benzina si consumabile, spre deosebire de cele britanice.

      • Evident dar daca au fost multe bagate la „conservare” model RSR , adica pe cimp , au fost mancate de soare , frig, inghet , ploaie si ninsoare. Deschizi usa si se rup balamalele ca exemplu simplu.
        + ca cine stie cite componente au fost canibalizate ca piese de schimb pentru alea functionante. Inca.
        Nu sint pesimist. Sint realist.

        2
      • Dupa 90 poate or fi zburat putin, dar , stand in Otopeni, pot sa iti spun ca de aprox 3 ani zboara intr-o veselie ziua si, mai ales, noaptea. Cam de doua ori pe saptamana au zboruri de noapte. Ceea ce nu e rau dpdv al experientei. Insa mie mi se par extrem de greoaie…jur ca pot sa le nimeresc cu prastia, atat de „rapid” zboara…bine, nu zic ca le dobor, 🙂 dar sunt convins ca pot sa le nimeresc :). Si o alta problema: sunt extrem, extrem de zgomotoase….nu stiu cat de bine e asta pt o situatie de lupta sau mai ales de extractie de personal de pe campul de lupta….

        1
        • Da, asta zic si eu ca de vreo 3 ani le forjeaza, ca a ajuns cutitul la os cu Ucraina…
          Inainte insa, si chiar si inainte de ’89 nu cred ca scoteau sufletul din ele ca si englezii.
          Asa ca, cu bemolul conditiilor de stocare, ale noastre au fost destul de menajate la zbor, timp de vreo 3 decenii. Deci daca britanicii au zis ca renteaza pentru forjatele lor, cred ca si la noi ar exista loc de miscare.

          1
  2. Pe Wikipedia, la Atlas Oryx scrie ceva interesant despre IAR, si anume ca Atlas a ales sa cumpere de la IAR 50 de celule de Puma deoarece compania noastra folosea materiale compozite.
    Textul in original:
    „The Romanian company IAR, which produced the Puma under licence, supplied 50 Puma airframes without tailbooms in 1986, which helped South Africa to develop the Oryx. South Africa chose the IAR airframe over airframes from other Puma manufacturers due to IAR using carbon-composite materials which are lighter, stronger and also include sponson fuel tanks, giving an extended range.
    Si linkul:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Atlas_Oryx#Foreign_involvement

    1
  3. pana la urma cat tragem de pume? ar trebui sa ne mai gandim si la viitor. elicopterele de transport/utilitare sunt foarte importante in doctrina nato asa ca flota de elicoptere poate fi utila pentru multe operatiuni comune cu aliatii.
    iar in caz ca doamne fereste in prima faza ne imping rusii astea pot sa plece si sa ajute mult timp in acel razboi.

    1
  4. Marius, o observatie daca imi dai voie: ar trebui sa spui introducere graduala, nu gradata.

    Sunt sigur ca pumelor noastre li se mai pot asigura cativa ani buni de viata si chiar mi-as dori sa fie asa. Am o simpatie aparte pentru ele, sunt originar din Boteni / Dambovita, am crescut in zgomotul motoarelor lor (pana in 89 se zbura intens, mai ales in perioada verii).

  5. Sa fim seriosi, trebuie tehnica noua si cat mai multe bucati / serii. Tehnica noua fara doar si poate corespunde necesitatilor actuale.
    Cu carpeli nu faci fata la un razboi real.
    Ca nu au in MAPN manageri buni sa o mentina asta-i alta problema.

  6. MEDEVAC-urile noastre nu pot zbura in orice conditii meteo, amintiti-va situatia cu acidentul aviatic din Apuseni, fac pariu ca si SOCAT-urile sunt in aceeasi situatie.
    Pe WIKI se spune ca mai avem 35 de 330 si 22 de SOCAT-uri, cate din ele mai sunt apte de zbor Dumnezeu stie… Cate dintre ele merita sa fie remotorizate si resursa intinerita? Ca pana vor veni noile 215 mai e.

  7. Am citit intr-un reportaj ca o sa fie modernizate 7buc. IAR330! si probabil 4 buc. noi H215M …

    Sa vedem…

  8. Cred ca de preferat nu e trecerea la H215 ci trecerea la alt fabricant cu alt elicopter mediu americanesc deoarece favoritul meu Mi-17 nu poate fi achizitionat

    • si care elicopter „americanesc” ar fi echivalent lui Mi-17, ca nu prea imi dau seama?
      vezi si tabela de aici:
      https://www.rumaniamilitary.ro/black-hawk-venom-sau-super-puma

      asta?
      https://en.wikipedia.org/wiki/Sikorsky_CH-148_Cyclone

      • Da, cam S-92/CH-148 Cyclone eu l-as vedea sa poata inlocui in Romania atat pt MAPN cat si pt MAI plus pt cine o mai avea nevoie de un astfel de elicoper, MI-8/-17 Hip. Dar nu tebuie renuntat la H-215 M-24 aparate si cat s-o mai putea trage de ele de IAR-330 Puma/SOCAT/Naval-60 aprt, plus alte tipuri de elicoptere care se prezice ca Romania leva achizitiona sau care le are deja in dotare pt diverse structuri precum : EC-135 (24 aparate), AH-1 Viper-48 aprt si UH-1 Venom- 24 aprt si sa speram ca se vor mai achizitiona S-92/CH-148 Cyclone-24 aprt,12 CH-53 Staillon si 12 CH-47 Chinook.
        Acum daca se va fabrica 24 H-215 M Cougar la Ghimbav-BV poate se vor putea fabrica si 24 H-225 M Caracal (pacat ca nu are trapa prin spate).

        • Am uitat si un tip de elicopter usor si necesar FMRo pt scoala cercetare transport usor si sprijin precum : OH-58 Kiowa sau H-125 M Fennec sau MD-500/-520.

    • Terminati ma cu visele !

      La cat costa un CH 148, cumperi cam 6-7 H215M, Fifor zicea ca o sa plateasca 30% din pretul a 4 elicoptere anul acesta, si voi vorbiti de elicoptere „americanesti”.

      Nu zic ca nu mi-ar placea sa vad doar Venoame sau BlackHawk in Ro, dar pt bugetul nostru, H215M e un elicopter optim. (Parerea mea)

      • Mi-17 l-as fi vazut ca elicopter mediu la noi, bun si ieftin.
        Pe partea de elicopter usor as fi ales intre UH-1 Huey/Iroquis (da, ala din Vietnam, la fel un aparat bun si ieftin, dar si foarte rezistent pe campul de lupta) si UH-1N Twin Huey (acelasi model cu 2 motoare) din aceleasi considerente.
        Sincer nu m-as arunca la elicptere usoare gen UH-1Y Venom la pretul cu care vin, si asta doar pentru faptul ca piesele sunt vreo 70% cu cele ale Viperului pe care nici pe el nu-l vad prea bine fata de AH-64D/E Longbow Apache care sta mai bine la radar, senzori, armament acrosat (kg) si raza de actiune, pur si simplu Viperul e de „dat o tura scurta” in vederea mea, adica sa fie cat mai aproape de linia frontului ceea ce e riscant ca poti pierde aparate aiurea fara a fi doborate in misiune combat.
        In locul lui Mi-17 as fi mers pe BlackHawk, iar cum ne uitam dupa corvete, ar fi o tragedie daca nu am lua SeaHawk, pe langa faptul ca mai toti aici au votat o corveta slab inarmata si doar 3 persoane au sustinut o nava (corveta/fregata usoara) bine inarmata.

  9. Garda de Coastă Finlandeză îşi transformă la Ghimbav aparatele Super Puma în H215. Trei elicoptere construite în anii 80 vor fi tranformate la Braşov. Contractul presupune modernizarea lor la standardele celui mai nou membru al familiei Super Puma, elicopterul H215: http://adevarul.ro/locale/brasov/airbus-doreste-samute-totalitate-productia-elicopterului-h215-romania-ministerul-apararii-anuntat-cava-cumpara-patru-astfel-elicoptere-1_5a3b53405ab6550cb86cb225/index.html

  10. Off-topic..ce se mai atie de restul contractelor anuntate cu americanii ?
    Cobra, Himars restul de 2-3 escadrile F-uri.
    Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *