Sau poate gama de optiuni ar trebui largita la, sa zicem, Starstreak, Grom sau RBS-70? Dar sa nu ne pripim!
Componente FIM-92 Stinger
Sa incepem cu meciul principal, dat intre cele doua sisteme cu ghidaj IR pasiv!
Din ce se poate observa in caracteristicile «pe hartie», diferentele intre principalii 2 competitori, Mistral si Stinger, sunt :
• Pretul, aparent aproape triplu al Mistral fata de Stinger (300.000euro fata de 110.000$ / bucata) ;
• Raza de actiune superioara a Mistral: 6 km (producatorul comunica 6,5km) fata de 4,5-5km la Stinger (vorbim de versiuni actualmente in uz si nu de evolutii disponibile pentru productie de serie in viitor). Pentru Mistral 3, raza de actiune este extinsa chiar la 8km (sursa GICAT). Trebuie mentionat ca distanta eficienta de angajare a tintei la astfel de sisteme este sub 4km in conditii reale dificile;
Componente racheta Mistral Albi
• Senzori usor superiori la Mistral, nu doar datorita diametrului mai mare, de 90mm fata de 70mm la Stinger. Stinger are un senzor (racit cu argon) dual IR/UV (3,5–5,0 µm si0,3−0,4 µm), pentru a discrimina intre semnatura contramasurilor si cea a tintei, insa adevarata revolutie ar fi fost versiunea Stinger – RMP Block II (dezvoltare oprita in 2002), cu senzor de imagine IR derivat din cel al AIM-9X. Mistral dispune de un sistem giroscopic de navigatie luat ca si vector de referinta pentru angajarea tintei, alaturi de capul de cautare IR racit bi-spectru (2-4 µm si 3-5 µm) cu camp ingust de urmarire (rezistent la capcane termice) si capacitate de baleiere +/-38°. Aceasta poate inseamna ca si rezistenta la contramasuri este superioara in cazul Mistral;
• Capul de lupta de 3kg al Mistral contine 1800 de bile de Wolfram, cel al Stinger, tot de 3kg contine 320g de hexolit, acesta fiind detonat cu intarziere, la impact, iar mai nou si in proximitate ;
• Masa mult mai redusa a sistemului Stinger dar si a rachetei (15kg sistemul incarcat respectiv 10kg racheta) fata de Mistral care atinge cu toate cele necesare 62kg: 22kg tripodul, 16kg cutia cu electronice si accesoriile (bateriile, butelia de racire, lentile zi/noapte) si 24kg tubul sigilat, din care 18,7kg racheta. Un sistem cu o astfel de masa face dependenta infanteria de un vehicul aflat in apropiere, nefiind simplu de carat in doua persoane (recomandat 3), incluzand aici si lungimea semnificativ mai mare a tuburilor, de 1,9m la Mistal, fata de doar 1,5m la Stinger. Astfel Mistral intra mai degraba in categoria DETPAD (Detachment Portable AD System);
Lungimea tuburilor cu racheta la Mistral
Si componentele sistemului complet
• Stinger este cu adevarat portabil, putand fi trasa de pe umar cu un timp de reactie foarte scurt, pe cand Mistral are nevoie de caratul celor peste 50kg pe coclauri si desfasurarea tripodului, deci cu timp de raspuns mai lent, punerea in pozitie durand 2 minute iar pregatirea de tragere inca 30 de secunde. Aceasta poate insemna o diferenta semnificativa de raspuns in cazul survolarii de catre aviatie inamica la joasa si foarte joasa inaltime, «fereastra » optima de tragere in astfel de situatii fiind de ordinul zecilor de secunde. Modul de lucru in retea, cu radar de descoperire este deja altceva, presupunand amplasarea pe vehicule. Mistral este integrat in versiunea de baza prin legatura FM cu un radar de tip Samantha, care poate descoperi tinte pana la 15km.
• Viteza superioara a Mistral (Mach 2,7) fata de Stinger (Mach 2-2,5, in functie de varianta).
• Altitudine inferioara la Stinger, de 3km maxim, in timp ce pentru Mistral mentionandu-se 3 – 4,5km. Producatorul mentioneaza altitudinea Mistral de 5km: 
, :sau doar la 4,5km (vezi aici) ;
• Manevrabilitatea : Mistral atinge suprasarcini de 30g (de confirmat si din alte surse) in timp ce Stinger doar 8g (apropiat de StarStreak, cu 9g);
• La lansare, Mistral foloseste un booster, ceea ce il face foarte de zgomotos, pe cand Stinger foloseste un mic motor de ejectare dupa care are loc aprinderea motorului racheta principal;
• Certificarea pentru uz naval a Mistral este un avantaj, mai ales capacitatea de a intercepta rachete de croaziera si drone, chiar daca precizia, puterea si raza de actiune nu sunt cele ale unui sistem specializat si ghidat si de pe nava cum este SeaRam. Asta nu inseamna ca Stinger nu poate fi folosit de pe nave, atat in modul cu tragere din sistem portabil de pe punte (pe stilul AA naval romanesc), egiptenii experimentand varianta folosirii unui Avenger pe puntea unei nave Mistral :
Stinger « integrat » naval in stil egiptean
Mistral naval
Video tragere cu Sadral :
https://www.youtube.com/watch?v=H-IMQc87Dyk
Adevarul este ca si Stinger este folosit pe platforme navale in monturi MANPAD cu trepied, turcii, danezii si altii avandu-l instalat pe mai multe clase de nave.
Tot in domeniul naval, DCNS pregateste o canistra de tragere a Mistral de pe submarin aflat la adancime de periscop, ( exista si pentru Mica dar cu lansare direct din VLS-ul submarinului) – solutie denumita A3SM :
https://www.youtube.com/watch?v=vlxIVCurxc4
A3SM
• Mistral este dotat cu focos de impact dar si de proximitate LASER, pe cand Stinger este dotat cu focos de impact, cel de proximitate (FIM-92J Block1) este in teste pentru a intercepta drone (UAS, dupa cum sustine Raytheon), urmand apoi si partea anti-racheta (desi in unele afirmatii publicitare producatorul sustine ca poate dobora si rachete de croaziera).
• Pentru a dobora rachete de croaziera si antinava, unele accelerand supersonic pe partea finala traiectoriei, un interceptor are nevoie de 4 elemente majore: capacitate de fixare pe tinta-vine (IR reprezinta un dezavantaj in acest caz, fiind preferat ghidaj radar-legatura de date sau laser), viteza superioara Mach2 (viteza sub Mach 2,5 la Stinger si peste Mach 2,7 la Mistral), de preferinta focos de proximitate (daca nu se garanteaza «hit-to-kill») si manevrabilitate. La acestea se poate adauga si raza de actiune, care poate lasa mai mult timp sistemului pentru lansari multiple de interceptie, in caz de ratare;
• Ambele au si varianta aer-aer, lansabila de pe elicoptere.
Mistral ATAM
Versus AIM-92 Stinger ATAS
Pentru a include indirect in comparatie si sistemele RBS-70 dar si Starstreak, mentionam cateva aspecte cheie ale acestora:
• Ambele sunt folosite in varianta cu tripod (mai grele decat Mistral, RBS-70 cantarind 86kg complet), Starstreak dispunand si de un sistem cu lansare de pe umar, insa nu foarte raspandit deoarece doar racheta cantareste 14kg;
• Ambele sunt ghidate de matrice LASER, fiind ghidaj SACLOS, necesitand ghidajul continuu pe tinta si nu trage-si-uita;
• Au raza de actiune de 7-8km;
• Daca RBS-70 atinge Mach1,6 respectiv Mach2 in versiunea Bolide, Starstreak atinge Mach4;
• Ambele ating altitudini de 5km;
• Capul de lupta al RBS-70 este o combinatie de lovitura cumulativa si 3000 de bile de tungsten (declansate de senzor de proximitate). Starstreak are 3 sageti explozive cu tungsten si detonare intarziata la impact, efectul fiecarei sageti fiind comparabil cu al unui proiectil Bofors cal. 40mm, motiv pentru care poate fi folosit si impotriva tintelor usor blindate de la sol. ATASK este versiunea aer-aer a Starstreak, dar este integrat si pe Avenger.in locul Stinger.
Starstreak
Avantajele unui sistem ghidat LASER cu matrice si nu cu iluminare a tintei, fata de cele ghidate IR sau radar :
• Nu poate fi bruiat cu contramasuri IR, radar sau radio (totusi exista si contramasuri la iluminarea laser, nu la ghidarea cu unda/matrice);
• Nu poate fi atacat cu rachete anti-radar;
• In cazul Starstreak, viteza ridicata permite si: atacarea unor tinte cu viteza ridicata, timp de reactie si contramasuri extrem de redus, sansa ca macar una dintre cele 3 sageti sa loveasca tinta ;
Dezavantajele celor 2 sisteme fata de IR:
• Ghidajul laser poate fi detectat de senzorii de iluminare, pe cand cel pasiv IR necesita senzori activi radar (MAWS: Missile Approach Warning System – ex.: ELM-2160) care pot constitui o sursa suplimentara de radiatie pentru racheta, dar si genereaza alarme false;
• Fumul, ceata si ploaia reduc bataia eficace a ghidajului LASER si in acelasi timp pot interfera cu capacitatea operatorului de a vedea tinta;
• Operatorul trebuie sa pastreze reticulul de tintire pe aceasta pana la lovirea tintei, ceea ce inseamna ca in perioada respective poate angaja o singura tinta. Rachetele ghidate IR sunt trage-si-uita si pot fi lansate pe tinte diferite in cateva secunde.
• Antrenamentul folosirii ghidajului SACLOS este mai complex si depinde de calitatea pregatirii operatorului. In acelasi timp daca tinta detecteaza sursa laserului poate reactiona si lovi tragatorul sau bruia prin iluminare laser sursa, ducand la pierderea ghidajului. Acest risc este mai ridicat la RBS-70, fiind mult mai redus la Starstreak datorita vitezei duble.
RBS-70
Majoritatea rachetelor VSHORAD de tip MANPAD sunt limitate la viteza tintei in domeniul trans-sonic, pe la 800mph (Mach 1), ceea ce face greu de lovit tinte care se apropie in zbor sonic, deci inclusiv rachete de croaziera cu regim subsonic-inalt sau supersonic aproape de tinta. Chiar si Mistral poate lovi tinte aeriene care se deplaseaza cu maxim Mach 1,2, fiind laudata a fi singura dintre cele ghidate IR capabila sa loveasca frontal tinta-vine, in timp ce restul, printre care si Stinger, incadreaza tinta cu sanse de reusita mai degraba din lateral sau spate.
Pentru a ne face o idee asupra timpului de reactie al unui sistem ca raza foarte scurta de actiune, iata si ceea ce inseamna un survol la joasa inaltime cu MI-24 Hind, chiar daca nu mai este chiar la moda dupa rezultatele din Donbas:
https://www.youtube.com/watch?v=L6mSIE88CVU
Si aici unul in camp deschis, cu tragere de Stinger :
https://www.youtube.com/watch?v=trOlpA6UhnY
Mai jos tragerea cu Mistral, cu tot cu faza de instalare a tripodului si auxiliarelor – o cu totul alta filozofie de punere in pozitie de tragere:
https://www.youtube.com/watch?v=_3c0NpYapM0
Sansele de lovire a tintelor, de 90% pentru Stinger si 95% pentru Mistral (ministerul apararii francez mentioneaza 70%) sunt orientative si cel mai probabil calculate pentru situatii ideale, de antrenament. In realitate, in functie de conditiile meteo, traiectoria si viteza tintei precum si existenta bruiajului (DIRCM) sau capcanelor termice, sansele de lovire sunt mult mai reduse , fiind nevoie de mai multe rachete trase pentru a lovi tinta, posibil si peste 10 lansari in cazuri dificile.
Mistral MPCV
Un alt aspect de luat in considerare este « vizibilitatea » sistemului de lansare de catre aeronavele sau dronele inamice, potentiale tinte ale MANPAD-urilor, comparativ cu raza de actiune a sistemului: cine vede si trage primul. Infanteristii care poarta astfel de sisteme sunt greu de detectat de la mai mult de 1-2 km, fiind si mai dificil daca acestia sunt echipati cu plase de camuflaj multispectrale. In schimb vehiculele stim ca actualmente sunt detectate de la distante cel putin duble, ceea ce inseamna cel putin 6-7km, deci dincolo de distanta la care pot face interdictie. De aceea dependenta mobilitatii unor sisteme cu raze de actiune sub 6km de vehicule de transport le poate face tinte facile, daca nu au un camuflaj consistent sau nu sunt insotite de sisteme cu capacitati C-RAM (deocamdata extrem de putin raspandite). In momentul in care ne gandim sa folosim astfel de sisteme pe vehicule slab protejate ar fi recomandate evolutii care se aduca raza lor de actiune spre 8-10km, cel putin.
In plus, un sistem greu transportabil fara vehicul de tip DETPADS (Detachment Portable AD System: Mistral, RBS-70/90, lansatoarele multiple Starstreak pe tripod, etc) nu este adecvat unor actiuni in conflict de joasa intensitate si cu mijloace reduse, fiind prea incomod. Un MANPADS (Igla-N, Stingerpost, Starstreak, Verba) cu tragere de pe umar poate fi transportat si ca si arma auxiliara pentru aparare apropiata AA in tancuri, transportoare blindate, camioane sau MLI-uri, fiind usor de folosit de echipaj chiar si din mersul vehiculului si neavand timpi morti, de punere in pozitie fixa.
Pe acelasi model cu ADATS si Avenger, si Mistral poate fi instalat in cadrul unui sistem mai complex, un exemplu fiind vehiculul blindat Piranha/LAV 8×8 in configuratia Blazer :
Blazer
Pentru a completa tabloul comparativ, mai jos descriem un caz de achizitie recenta in care sistemele MANPAD/DETPAD au fost comparate din toate punctele de vedere, pe calapodul necesitatilor tarii respective, bineinteles.
O important pe termen mediu si lung o are, pe langa oferta de colaborare tehnologica din partea producatorului si perspectiva de evolutie continua a sistemului, pentru a ramane permanent competitiv relativ la protectiei tintelor pe care le vizeaza.
Este vorba de finlandezi, utilizatori mai vechi de RBS-70 dar si de Mistral (ITO-91), care au comparat la inceputul decadei RBS-70NG, Mistral, Stinger, Grom, SA-18 (Igla-S) si Chiron. Ei au decis in 2014 pentru Stinger, insa au cumparat un lot mai redus, de Raytheon FIM-92 Stinger RMP Block 1 la doar 123mil.$., preferand probabil o varianta cu impact financiar minim . Acestea au intrat in serviciu alaturi de sistemele RBS-70 aflate deja in uz finlandez si care au continua sa fie exploatate.
Afacerea finlandeza cifrata initial la 330mil.$, includea:
600 rachete FIM-92 Stinger Reprogrammable Micro-Processor (RMP) Block 1;
10 rachete de test de zbor pentru verificarea productiei Stinger Block 1;
110 Gripstock Block 1 Control Groups – lansatoare portabile;
110 vizoare nocturne;
1827 unitati de racire a bateriei;
2 GCU-31A/E unitati de incarcare cu gaz ;
16 simulatoare cu capete de urmarire (THT= Tracking Head Trainers) si containere metalice associate;
50 simulatoare de manipulare in teren (Field Handling Trainers /FHT) si containere metalice; c
1 Stinger Troop Proficiency Trainer;
1 Simulator de lansare;
Alaturi de revitalizare, modernizare, piese de schimb, unelte, logistica, formare personal, documentatie tehnica si prestari servicii.
In concluzie, comparatia este dificila, Mistral fiind superior la manevrabilitate, incadrare-precizie si putere lovitura iar Stinger fiind mai portabil si mai ieftin.
Din punct de vedere tactic, Stinger, pare mai potrivit pentru noi, atat pentru dotarea unitatilor terestre usoare (vanatori de munte, batalioane de patrulare, cercetare, parasutisti) cu adevarate arme anti-aeriene portative, cat si in aplicatii VSHORAD. Mistral pare o platforma mai moderna, interconectabila in retea si mai capabila, special conceputa pentru mediul marin dar si pentru aparatele de zbor.
Pentru o armata care intotdeauna a avut carente la motorizare, logistica si disponibilitate fonduri pentru sisteme scumpe, cum este armata romana, o arma usoara, portabila si mai ieftina, ar puta fi mai potrivita. In acelasi timp instructia tragerii “de pe umar” este mai simplu de realizat decat toate fazele de punere in pozitie a unui tripod si coordonare a unei echipe de 2-3 militari, armata noastra avand deja experienta folosirii sistemelor A-94. Cu cat sistemul este mai complex si necesita interconectare, devine importanta calitatea comunicatiilor, procesarea semnalelor si rezistenta la bruiaj, capacitatea de coordonare intre esaloane, disponibilitatea si fiabilitatea electronicii precum si impunerea unui standard superior de instruire.
Stadiul in care se afla armata romana, speram ca nu pentru mult timp
Atat exemplul finlandez cat si cel sud-coreean arata folosirea unui mix intre o arma de calitate superioara, mai scumpa si mai putin mobila, cum este Mistral sau RBS-70, si un sistem portabil si usor de folosit, cum este Stinger. In plus, marina si fortele aeriene ar putea avea propriile preferinte dar si dependente de tehnologiile deja integrate pe platformele pe care le vor folosi.
Marius Zgureanu
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/aparare-antiaeriana
pe nevoie imediata si pe masura noastra stinger 100% dar cele doua nu se exclud se completeaza aș zice.
Exact! Cele doua se completeaza…
Nu stiu de cand e ultima poza dar imi pare o concluzie perfecta: CA-94 & CA-95 completandu-se…
Doamne ajuta Stinger si Mistral completandu-se…
Apropos de asta…kurzii cu ce au lovit cele 5 Leo?
https://special-ops.org/news/middle-east/kurds-reportedly-destroy-five-turkish-tanks-amid-offensive-syria/
poate TOW…
Mai degraba Javelin. YPG au primit mai pe sub mana si Javelin nu numai TOW desi americanii neaga.
ce se vede in imagine nu pare JAvelin, ci avanseaza lent si paralel cu solul.
Ai dreptate!
Rasu’ curului daca a fost Malyutka. Aia e asa vizibila cand se deplaseaza.
Vazand filmarea asta parca nu mai suspin asa de mult dupa tancuri moderne pentru RoArmy.
Ooooo, marite Spike LR !!!! Si la infanterie, cat mai repede!!!
Nu e Malyuka și nu e Spike. Cred că nici Javelin. Astea-s rachete care-și iau altitudine și apoi coboară spre țintă. As zice că e TOW.
Dupa zgomotul de la initierea rachetei tind spre ceva de provenienta rusa/ sovietica, iar zborul este disimilar cu un TOW, dar asta ar putea fi indicativ si de un operator cu multa experienta care opereaza cu un reticul de ochire foarte mic. Presupunerea mea: un Konkurs din vechiturile vadute de Romania catre SOCOM cu vreo 2 ani in urma?
AT-4 Spigot sau 9K111 Fagot .
Voua vi se pare ca tancul a fost distrus? Eu vad doar explozia focosului, nu si explozia secundara care insoteste o distrugere de tanc. vad ca nu zice nimeni asta 🙂
Nu intodeauna urmeaza o explozie a tancului.Oricum nu trebuie tancul sa explodeze ,echipajul oricum e facut praf daca jetul cumulativ a patruns prin blindaj.De obicie de la impact pana la explozia tancului dureaza cateva secunde si dupa cum vezi video se opreste .
da, se opreste in momentul culminant. De aia zic ca e cel putin neconcludent pt ca nu se vede cla daca tancul e distrus
konkurs sau fagot. se aude paraita ca la astea rusesti. TOW se aude mai degraba ca un singur poc
Altitudinea la Mistral este de 5000 m conform informatiilor pe care le avem de la MBDA. Vedeti ca incarc un document, pagina 9 de acolo.
Cred ca e evident ca Mistral e o racheta mai buna decat Stinger in care americanii n-au mai investit demult, intrebarea de 100 de puncte este daca diferenta de pret dintre cele doua este justificata de diferenta de performante. La asta militarii pot sa raspunda.
Confirm rezistenta Mistral la flares, am vazut cu ochii mei cum ignora flares si loveste tinta.
Si inca ceva, Mistral manpads este cel putin la fel de usor de utilizat ca un Stinger dpdv antrenament.
Multumesc Nicolae. am adaugat in articol mentiunea!
Dupa ce au descoperit ca au neglijat VSORAD-ul la fortele terestre, americanii incep sa scoata Stinger-ul de la naftalina cu frenezie:
http://www.thedrive.com/the-war-zone/17747/us-army-rushes-to-add-hundreds-of-stinger-missile-teams-as-threat-of-small-drones-evolves
https://taskandpurpose.com/army-stinger-missile-training-europe/
https://www.army.mil/article/198986/army_intensifying_stinger_air_missile_training_as_part_of_new_strategic_initiatives
Asta ar putea insemna si o repunere pe „planseta de proiectare” pentru reintinerirea batranului Stinger. Dronele si roiurile de mini drone ii sacaie rau pe americani.
Adevarat, chiar azi de dimineata citeam un articol similar pe Nationalinterest: http://nationalinterest.org/blog/the-buzz/the-us-military-learning-love-the-stinger-missile%E2%80%94again-24122.
E foarte misto Mistral-ul, dar Stinger ar fi ce avem nevoie noi acum, azi daca se poate. E ieftin si am utea eventual sa-l producem la noi (nu mai reprezinta tehnica de varf si ar trebui sa fie mai ieftin si mai usor de obtinut), iar apoi sa-l upgradam cu ajutorul american
Contra fierataniilor zburatoare ale lui Ivan Stinger a demonstrat ca este foarte eficient, si apoi este cu adevarat portabil, ceea ce Mistral este cu greu. la VM ca sa care un Mistral prob trebuie sa renunte la un tun de munte/aruncator. Nu vad Mistral carat in carca asa cum poate fi carat Stingerul
parere de nespecialist: must buy
Merg impreuna asa cum, pe vremuri, fusesera concepute CA94 – pedestras si CA95 – pe masini.
Stinger la pifani, vanatori, FOS, garda nationala.
Mistral pe masini, pe Gepard, pe nave.
AIM-9X pe elicoptere.
pe masini de talia respectiva (+10t) deja merg rachete mai „sanatoase”, din categoria Iris-T_SL/LFK-NG/Crotale.
http://www.military-today.com/missiles/crotale.jpg
http://www.defense.gouv.fr/var/dicod/storage/images/base-de-medias/images/air/actualites/images-2013/images-juin-2013/un-crotale-ng-deploye-autour-du-salon-du-bourget/2345328-1-fre-FR/un-crotale-ng-deploye-autour-du-salon-du-bourget_large.jpg
http://forum.valka.cz/files/sivu133-crotale_195.jpg
Mistral merge si pe din aste amai mici, pana in 7,5tone. Amu’ n-o sa propun pe Duster 🙂
AIM-9x si pe masini mai mici, gen Humvee (integrare in Avenger), doar poate ca nu vrei s-o „strici” pe tinte mici si ieftine: drone, rachete, elicoptere mici…
http://rpdefense.over-blog.com/article-oman-requests-sl-amraam-avenger-air-defense-systems-87362614.html
http://forum.valka.cz/attachments/3583/1304930_original.jpg
https://www.youtube.com/watch?v=9y9p59Px5CA
Ce ai aratat tu deja e SHORAD. Eu vorbeam de vehicule mai mici, gen HUMVEE, TABC si alte jucarii 4X4.
un altfel de Gepard… avand si rachete (desi la masa asta ar putea integra mai multe mici sau 4 putin mai mari):
http://i.imgur.com/X3YV99m.jpg
Rachete astea antitanc moderne vad ca, pot pune mari probleme unei armate
;invadatoare;
Deja la pretul a doua Mistral, daca se confirma cifra aia, ai un AIM-9X Sidewinder… care e alta liga.
http://www.americanmilitaryforum.com/forums/threads/ground-launched-aim-9x-conducts-successful-test.1028/
„15 km is probable for a surface launched AIM-9X on the MML. 20 km if we see an ER version too”
AIM-9 am inceput si noi sa cumparam, dar ar fi pacat sa ne limitam la fortele aeriene si sa nu cumparam platforme sol-aer pe care e integrat deja (Avenger, SL-AMRAAM, MML si apoi NASAMS)… iar pe nave e mutantul RIM-116 Ram. Si apoi e integrat si pe AH-1Z 🙂
Iar AIM-9 este completata, atat aer-aer cat si sol-aer, de AIM-120 cu varul naval ESSM
In ce privește Stinger, observ că nu se diferențiază mult de racheta noastră CA-94m.
Diferența este data doar de raza de acțiune
Care e ceva mai mica la CA 94m… Pe la 3-3,5km
Mă refer la versiunea prezentată în articol. Eu știam totuși că Stinger beneficiază de o raza mult mai mare…. Până la 8km
Cred că racheta autohtona beneficiază de senzori israelieni și de focos de proximitate. Păcat că nu avem prea mult informații… Mai ales în lupta contra dronelor
E raza are un AIM 9X in varianta SOL-AER? Din cate știu eu, o racheta aer-aer, daca l lansezi de la sol, are doar o raza de 35-40% fata de aceeași racheta lansată din aer. Exemplu este VL MICA dar și sistemul israelian SPGDER cu Python 5 și Derby.
Aici
http://www.army-technology.com/projects/surface-launched/
spune ca in varianta sol-aer are o raza de 10 km
Ce Mistral…ce Stinger…vax albina, uitați-vă ce au rușii (secunda 26):
cred ca depinde care e scopul acestor sisteme.
1. pentru interceptarea rachetelor incoming, ideale ar fi sistemele IR.
2. pentru apararea contra avioanelor si elicopterelor inamice, manpads bazate pe IR au devenit total inutile odata cu aparitia sistemelor DIRCM, care sunt dovedite ca merg 100% impotriiva manpads din generatia 1, 2 si 3.
Principiul acestor sisteme e ca detecteaza incoming IR si apoi anihileaza senzorul IR printr-o unda de energie transmisa automat catre senzor care ii anuleaza sensibilitatea termala pe care se bazeaza pentru a gasi tinta.
SELEX ES MIYSIS DIRCM SEES SUCCESS IN NATO TRIAL
Selex ES Miysis DIRCM sees success in NATO Trial
The Miysis Directed Infrared Countermeasure (DIRCM) system developed Selex ES, a Finmeccanica company, was successfully demonstrated in March 2014 as part of NATO Trial EMBOW XIV.
During the flight trial, witnessed by 100 multi-national VIPs, the Miysis DIRCM system autonomously acquired, tracked and jammed the trial test equipment on the ground. Initial assessment of the results indicates that the Miysis DIRCM has the capability to jam Generation 1, 2 and 3 Man Portable Air Defence Systems (MANPADS) using NATO jam codes.
Trial EMBOW XIV was conducted at Biscarrosse in France and the Miysis was installed on a French Direction Générale de l’Armement (DGA) CASA-212 aircraft. The DIRCM trial was assisted by Airbus D&S, the Royal Canadian Air Force and the UK MoD. Prior to and during EMBOW XIV, the UK MoD worked closely with Selex ES and provided them with substantial support.
Launched at IDEX 2013, Miysis is readily exportable and provides protection from MANPADS for all aircraft platform types, from small helicopters to large jet transport aircraft. It has a high power, multi-band laser that delivers accurate rapid-jamming energy to defeat IR threats.
While being smaller, lighter and drawing less power than other DIRCM systems on the market, the Miysis DIRCM still offers the full spherical coverage required to counter advanced threats. With its modular open architecture design, Miysis also allows integration with in-service missile approach warners and defensive aids systems.
In an environment where MANPADS are widely used and flare technology has limitations against advanced and emerging threats, Selex ES’s Miysis DIRCM system defines and demonstrates the level of protection needed for airborne platforms.
Eu cred ca rachetele ghidate IR sunt foarte folositoare altfel renunta lumea la ele, pe de alta parte DIRCM ala nu-i infailibil, nici o arma nu este. Ce face daca lansezi doua rachete aproape concomitent?!
Pe de alta parte una e cand sistemul este la sol, in conditii de test, si alta cand este agatat de un vehicul aerian. In conditiile de test se misca doar racheta, in conditii reale se misca si racheta si DRICM, ambele fac manevre violente. Cat de eficient sa fie senzorul sa tina fasciculul radar pe o tinta manevriera aflata la 1-2 km de aeronava?!
Ori in conditii reale eficienta aia de 100% este doar un fum, dovada ca sistemul n-a fost inca preluat.
Pai testul NATO e facut pe un avion CASA, in zbor. Asta de la Selex si Northrop Grunman e pe laser. Si sistemul celor de la N-G e dovedit impotriva tuturor manpads disponibile – ceea ce nu e cazul cu IR countermeasures obisnuite – rachetele mai noi pot distinge intre tintele adevarate si contramasuri de gen chaffs& flares. http://www.northropgrumman.com/Capabilities/DIRCM/Pages/default.aspx
Ideea DIRCM e insa mai veche si sistemul e foarte raspandit (poate o fi ajuns si in Romania), acum e pus si pe avioane de linie El Al si altele care opereaza in zonele considerate periculoase, unde sunt multe manpads in mainile teroristilor sau militiilor, gen Irak, Afghanistan, Siria, etc.
Principiul e ca DIRCM trage o unda de energie spre senzorul IR, care nu mai poate functiona (principiul termal fiind ca senzorul detecteaza diferente de temperatura, daca e bombardat cu energie nu mai e bun de nimic). Nu intamplator DIRCM e facut tot de marii producatori de senzori IR pentru rachete.
Laserul nu e o resursa care se consuma, sistemul poate sa traga de oricate ori si oricat de des, nu conteaza cate rachete sunt trimise spre avionul protejat.
Dar IR manpads probabil ar fi util chiar el ca un sistem de aparare antiracheta mobil, si teoretic poate functiona daca senzorul e destul de sensibil si racheta trimisa de manpads destul de rapida. Probabil un sistem de ultima generatie ar fi mai bun, data fiind evolutia senzorilor IR din ultimii ani.
In concluzie, nu mi-as lua manpads pe IR decat ca sistem de protectie anti-racheta local, nu ca sa dau jos avioane inamice, cum a fost gandit initial – e de presupus ca cei de prin zona noastra ar fi indeajuns de sofisticati, daca nu acum macar peste cativa ani ca sa isi protejeze avioanele si elicopterele – rusii cam au ingredientele pentru un astfel de sistem.
Un DIRCM e necesar mai ales pentru aparatele mai lente, gen avioane de transport, cum avem noi Hercules si Spartan si elicoptere. Pentru supersonice probabil nu e nevoie ca e greu sa le ia cineva la tinta cu manpads.
Eu am o retinere cand aud de sisteme de armament, defensive sau ofensive, care se dau 100% eficiente, realitatea campului de lupta arata ca lucrurile sunt mult mai fluide.
Cel putin pe partea de contracarare nu au nicio problema sa anuleze senzorul IR, principiul de functionare e foarte clar pentru mine si e destul de simplu.
Insa pe partea de detectie a rachetei incoming nu inteleg eu bine principiul de functionare si cum au facut ei sa le descopere pe toate. Dar erau destul de siguri pe ei daca au invitat 100 de VIP-uri NATO la testarea cu toate generatiile de IR manpads.
@Alex3
Pana una alta LAIRCM, care il foloseste US, are probleme si limitari:
-cea mai importanta nu poate angaja decat o tinta/o data iar ca sa „zapacesti” racheta trebuie sa ti laseul pe senzorul ei cateva secunde bune. Avand in vedere si raza lui de eficacitate si viteza rachetelor => nu poate elimina prea multe tinte:
„The system is limited to engaging one threat at a time, meaning it is most effective as part of a suite of defenses, which would also include other countermeasures, such as decoy flares.”
-aparatele nu au fost gandite sa zboare cu el deci:
-este greu de prins astfel incat sa poata oferi protectie 360 grade;
-datorita fortelor/vibratilor din timpul zborului suportul de prindere s-a rupt ori sistemul s-a defectat (senzorii ori lanserul):
„The mounts for the Guardian Laser Transmitter Assemblies on the UH-60L and M models physically broke during testing.
Flight testing of the LAIRCM on a CH-47F Chinook, which began in July 2017, revealed that the arrangement of the six warning sensors did not provide adequate coverage around the helicopter.
”
http://www.thedrive.com/the-war-zone/17969/us-army-hits-setbacks-trying-to-add-new-infrared-countermeasures-to-its-helicopters
Mai sunt si probleme de soft.
Este util dar nu poate face fata unui atac cu multiple rachete IR.
Inca un argument sa iti produci propriile rachete caci unele vor fi neutralizate altele nu vor functiona or vei rata, etc.
O observatie – la rachetele laser gen RBS-70 exista auto-tracking dupa tintirea initiala. Manual override e o optiune, dar operatorul nu trebuie sa stea neaparat cu fasciculul pe tinta dupa ce a tras – doar daca vrea sa fie 100% sigur, mai ales daca apar contramasuri.
Intr-adevar, sistemul de avertizare laser va detecta faptul ca avionul sau elicopterul e luat in colimator de un laser, insa optiunile de scapare nu sunt prea bune, vorbim de aparate lente, nu de supersonice, iar raza sistemului e de 8km. O sa dea un fum sa iasa din tintire si o sa incerce sa se departeze, dar realist vorbind nu poate sa iasa din raza in timp util, iar daca autotrackingul a fost pacalit de fum, operatorul poate reprinde tinta pentru ca sistemul are si un sight termal si cu camera de zi – fumul nu iti foloseste la nimic sa te protejezi de o camera termala. https://www.youtube.com/watch?v=yeaxJeB6amY
De asta rachetele laser dublate cu IR sight sunt aproape imposibil de contracarat. Problema ramane cu protectia soldatului, care e mai expus fata de unul care umbla cu un sistem mai mic si trage rachete IR. Insa din cauza asta s-au dezvoltat alte tactici si sisteme de camuflaj, etc.
Vom lua si Stinger si Mistral. Conceptul de folosire a lor va ramane. Vor inlocui CA-94 si CA-95. Pentru tinte echipate cu DIRCM vom avea MICA sau AMRAAM ca deaia se chinuie astia sa integreze Shorad/VShorad.
Gepard-ul modernizat cu Mistral 3 va fi o arma redutabila. Echvalent sistemului AA rusesc Tunguska.
O sa vedeti ca putine tari in Europa se vor mandri cu o asemenea aparare AA. PAC-3 MSE, Mistral, Hawk (posibil inlocuit si el in viitor)
Bani sa fie.
Dar toate astea sunt pur defensive, ori ca sa impiedici un atac cu rachete balistice trebuie sa ai mijloace de atac asupra instalatiilor de lansare inamice.
Eu nu stiu daca Romanie este eligibila pentru LRPF cu raza estimata de 500 km.
Dintre toate, cel mai important program care se intampla in Romania, dar parca si cel mai putin prioritizat, e cel pentru fortele terestre, cu transportoare, Spike, etc.
Romania e un caz de tara care poate fi destabilizata prin insurgenta (sa zicem ca ar putea porni intr-un context mai tensionat de la un incident cu ungurii) sau economic, daca se ajunge precum era Albania prin anii 1990 sau Bulgaria.
De astea doua chestii sa avem grija – 1. sa fim capabili prin capabilitatile fortelor terestre sa controlam o eventuala insurgenta chiar si in cel mai prost scenariu posibil, si 2, sa nu dam faliment, astea sunt necesitatile, restul sunt la capitolul „nice to have.”
Acum la punctul 1 nu stiu daca luam nota de trecere iar la punctul 2 mi se pare ca ne jucam cu focul pe langa canistra de benzina, economia duduie dar doar pe baza de consum, ne imprumutam mult dar nu se vede pentru ce.
Intrebare prosteasca, la care pot ghici raspunsul, dar totusi: intre Mistral si Stinger exista vreo componenta comuna? Ca, cam asta era ideea cu CA-94 si CA-95, aveau elemente comune care puteau fi astfel produse in numar mare si mai ieftin per unitate.
O alta intrebare: ce tehnologie putem asimila? Cocret, nu vrea generalitati gen „motor”: ce combustibil, ce duza, din ce material, unde, ce elemente sensibile, etc Daca nu stie nimeni, no problem.
Si eu consider ca nu este Mistral vs Stinger ci si, fiecare cu avantajele sale, dar trebuie sa tinem cont si de capacitatea de a produce.
Ce trebuie stiut majoritatea armelor si echipamentelor pt. export vin cu anumite limitari. La Stinger nu il poti reprograma si ar mai putea fi.
Daca chiar dorim aparare CA 94+ si CA95+ si calibrele 14.5-30mm-57mm trebuie sa fie produse in tara caci o sa ai nevoie de ele la fiecare convoi si pozitie mai importanta pt. a te apara contra elicopterelor, avioanelor si dronelor.
Eu tot scriu de mult timp dronele vor schimba modul in care se duc razboaiele, cine le va avea va domina campul de lupta. Rusi au pus EW pe dronele Orlan 10 jammer pt. comunicatii si detectie surse emisi electromagentice (radare, transmisiuni, orice emite un camp electromagnectic mai mare). Ce detecteaza trimite la artilerie (deja au dronele la artilerie, romani nu) ceea ce inseamna ca ai destul de putin timp la dispozitie ca sa o dobori. Nu ai cu ce, ghinion familile vor primi poate o medalie.
Cum s-a vazut in Ucraina, poti pierde un batalion in cateva minute datorita MLRS-ului + drone (ca sa nu mai scriu de dronele de atac sau roiuri).
Ca sa se poata contracara mult mai eficient dronele trebuie ca MANPAD-ul sa fie cuplat cu o mitraliera 14.5mm (cand ai nevoie de ceva usor si cu raza eficienta 2km) sau tunulet AA iar detectia tintelor optic la care se poate atasa un radar. Acesta arma este absolut obligatorie in a proteja tot ce inseamna pozite si inclusiv convoaiele deci vei avea nevoie de foarte multe. Trebuie proiectate si produse aici.
Este nevoie de mii de MANPAD-uri si se vor consuma rapid, Romania nu poate importa si obtine altele iar importanta lor este foarte mare (alaturi de ATGM, drone, baloane, etc). Acesta era un motiv pt. care am produs CA94 iar astazi datorita dronelor nevoia de a propduce aici va creste si mai mult.
eh, tocmai voiam sa scriu despre un MPCV unde in loc de mitraliera cal. 12,7mm sa fie un 14,5mm ,de preferinta rotativ 🙂
14.5 mm are energie app. dubla fata de 12.7mm care s-a constatat ca este putin cam prea „dietetic” pt. mediu urban (cand poti monta altceva pe masini).
14.5mm cu un „calculator balistic” poate angaja tinte si la 2km, foarte important cand ai de a face cu drone, unde ideal ar fi sa ai ceva pe la 3km dar tunuletule de 30 mm sunt cam grele si nu le poti folosi chiar peste tot.
14.5 trebuie si „singur” caci rotativul este mai greu si necesita un suport mai masiv pt. a contracara reculul si vibratile mai mari, de aceea nu este recomandat chiar pe orice 4×4.
Teoretic rotativ ar fie mai bun contra dronelor (totusi trebuie sa avem in vedere si consumul de munitie).
\\
Cand ai dileme gandeste mare 🙂
Iran produces smart 100mm anti-aircraft gun
https://www.youtube.com/watch?v=YjNQ5TGRChs
S-ar putea sa revina moda tunurilor AA de cal. mai mare (57mm mi se pare o necesitate).
eh, l-ai ratat pe asta, super GSH 23, 8 tevi 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=FPAaBBfAKPg
Haoleu, ma omorati cu dronele si mitraliere.
Eu as lua asta:
http://www.missiles.ru/_foto/MuzeyFAZOTRON/faz15.jpg
sau ceva similar, l-as conecta la asta:
http://www.turbinemarine.com/images/generators/photo-6_lg.jpg
si amsamblul l-a pune pe ceva de genul asta:
https://www.rumaniamilitary.ro/reconversie-tab-71#
Cand ma ofenseaza o drona, indrept antena spre ea….
Also, un calculator balistic nu e suficient. Iti trebuie o solutie de foc printr-un feed de date de la…ceva. Un opto-electronic cu laser-rangefinder sau un radar. Care prin definitie emit ceva….
@Marius Zgureanu
Il stiu, totusi este putin cam mult chiar si pt. mine 🙂 .
\\
@Checkmate
Stai sa incep cu tunurile de 155mm in rol de AA…
La acest moment nu exista o alternativa viabila la mitraliere sau tunulete contra drone sau proiectile (in rolul AA). Toate celelante au limtari prea mari de pret sau utilizare.
Proiectile de acord, dar dronele le poti praji cu o cantitate suficienta de microunde. E mai simplu decat sa arunci bobite de metal la viteza supersonica contra unei tinte pseudo-invizibile si rapide, de marime mica, in conditii atmosferice diverse.
Tunuri AA de 155…..ma sperii prietene 😛 .
Microundele sunt interesante, pana cand tehnologia laser se va maturiza, din pacate ele au limitari destul de mari:
-afecteaza/interfereaza si cu aparatele tale iar pe anumite frecvente actioneaza ca un dispozitiv de bruiaj (spectrul microunde se foloseste, cat de cat, pt. comunicati de armata). De aceea este mai complicata utilizarea lor pe langa radare sau statii de comunicatii/transmisie/retransmisie;
-in multe cazuri nu ofera protectie 360 grade;
-costa ceva comparativ cu tunulete.
Sunt de urmarit dar tot mai ieftin si simplu de utilizat sunt mitralierele/tunurile cel putin pt. noi.
https://www.youtube.com/watch?v=J2pJCoEkfJc
Un link interesant:
http://adevarul.ro/international/statele-unite/statele-unite-isi-pun-punct-apararea-antiracheta-europa-1_5a7090d3df52022f75009247/index.html
Buna ziua,
-Ar tebui sa cumparam de la minim 2 producatori,in caz de razboi…
-Viitorul furnizor sa fie de acord cu transfer de tehnologie,ptr. ”hibridizarea echipamentelor” exixtente.
-aducem in secolul 21 ghepard-ul si cm-94 /95….cum ar merge ”94 ” cu motorul
de la Mistral-3.
-Integram pe ghepard;rachete romanesti,stinger,mistral,poloneze,ect…ptr usurinta,parca era un program demarat prin 2005-2009,de o firma germana…,eventual ghepardul up-dated il testam pe sasiu de t-55,monitoare..
-dezvoltam cu Boieng un avanger romanesc..mitraliera de 14,5MM…integram
rechetele de mai sus…creem un sistem modular,care sa acepte atat calibre urss si calibre nato.le integram pe navele romanesti si pe t.a.b exixtente(remotorizate si electronizate la niv de sec 21),noul transportor,o platforma pe roti(humvee,panhard,sau camion articulat ..romanesc man.
_Importam, dezvoltam cu U.S /Franta sau Israel(viitorul furnizor,)un sistem a.a.
care sa foloseasa rachete IR din dotarea aviatiei militare si completare rachete furnizate de partea straaina.Orice racheta a.a IR parca are doar 200-300 hr utilizate la aviatie dupa care este varsata la uscat-
-Testam/cumparam/dezvoltam cu saab sistemul lor rb-70,cu ghidare laser,integram si star-80(cu/fara senzor de proximitate)
-integram ,elgam in sittem cu sistemul de radare si avertizare a.a.