Cu rădăcinile în design-ul din timpul Razboiului Rece, familia de rachete anti-navă RBS15 dezvoltă azi un pachet de capabilităţi inteligente, de generaţia a patra.
Cu putin mai bine de 30 de ani după ce Suedia a început să dezvolte RBS 15, arma sa proprie anti-navă, ghidată, de categorie grea, pentru a răspunde necesităţii de contracarare a ameninţărilor de suprafaţă din Marea Baltică, aceeaşi linie genealogică a creat acum o rachetă de generaţia a treia, care are multe trăsături comune familiei, dar care incorporeaza noile tehnologii apărute.
ADN-ul care leagă sistemul original de arme de cea mai noua membra a familiei, RBS15 Mk3, iese imediat în evidenţă în aranjamentul general şi aerodinamica rachetei înseşi. E greu să distingem vechiul de nou, dar în interior se află un sistem de arme substanţial re-arhitecturat, proiectat astfel încât să facă faţă unor scenarii operaţionale de o anvergură şi complexitate mult dincolo de ceea ce fuseseră proiectate să realizeze cinematica şi „inteligenţa” liniei originale RBS 15.
Această evoluţie până la noua rachetă RBS15 MK3 – realizată prin Mk2 aflată în serviciu – a rezultat într-o rachetă maritimă cu rază lungă şi precizie de lovitură, care este mai flexibilă de operat, mai puţin vulnerabilă la detectie şi mai bine echipată pentru a penetra întreaga gamă de apărări hard- şi soft-kill şi să lovească ţinta aleasă.
În plus, în timp ce rămâne dezvoltatorul de sistem şi autoritatea de proiectare, Saab s-a aliat acum cu Diehl Defence din Germania, pentru co-producţie şi marketing. Acest parteneriat a început deja să dea roade, sub forma unor comenzi din partea Germaniei, Poloniei şi Suediei, iar cele două companii se orientează în prezent spre vânzări în alte zone ale lumii.
Noua fregată MEKO A-200 AN a Marinei Militare algeriene, cu redutabila putere de foc a 16 rachete RBS15 Mk3 cu cea mai nouă tehnologie
Dezvoltarea pe scară mare a sistemului originar de arme RBS15 a început în 1979, cu scopul de a răspunde cerinţelor forţelor armate ale Suediei. Clientul iniţial a fost Marina militară Regală a Suediei (RSwN), care dorea un sistem nou de arme cu lansare de pe navă, care să înlocuiască vechiul RB 04, dar opţiunile din contractul iniţial cu Administraţia Suedeză pentru Materiale de Apărare (FMV) prevedeau de asemenea dezvoltarea de versiuni pentru lansarea din aer şi pentru baterii de rachete de coastă. Ambele opţiuni au fost exercitate ulterior.
Ceea ce dorea Suedia de la familia RBS15 la acea vreme, era o capabilitate puternică ofensivă de luptă anti-suprafaţă (AsuW), care să consolideze credibilitatea docrinei maritime din Războiul Rece, focalizată pe operaţiuni anti-invazie împotriva Uniunii Sovietice şi aliaţilor săi din Tratatul de la Varşovia. Ca să răspundă acestei necesităţi, Saab a dezvoltat o armă de mari dimensiuni, cu motor turbojet, de tip „fire and forget”, capabilă să scape de sistemele de apărare aflate la bordul navelor, pentru a transporta o forţă de explozie/fragmentare de 200 kg împotriva ţintelor selectate, la distanţe de circa 100 km.
În termeni de configuraţie aerodinamică, vehiculul aerian a adoptat ampenaje de tip canard, şi aripi cruciforme (pliate pentru depozitare), cu o aspirare ventrală pentru motorul Microturbo TRI-60 turbojet; ampenajele de tip canard asigură controlul yaw (unghiului de rotatie a nacelei in jurul axului), iar elevoanele de pe aripi controlează rotatiile de tip „pitch and roll”. Racheta este lansată din containerul său prin intermediul a doua boostere exterioare, care sunt eliminate după lansare (stabilizatorii fazei „boost” de pe unul din conurile de la coada rachetei sunt şi ei aruncaţi după lansare).
Racheta RBS15 M de prima generatie a intrat în serviciu în cadrul marinei suedeze în 1985. Ea a fost urmată în serviciu de RBS15 F cu lansare din aer şi de RBS15 K, varianta de apărare de coastă. In timp ce cea din urmă a fost aproape identică cu rachetele cu lansare de pe navă, versiunea cu lansare din aer a introdus un număr de modificări la hardware, mai ales prin eliminarea boosterelor rachetei.
Ulterior, RBS15 a fost exportată în Finlanda şi Iugoslavia (rachetele iugoslave rămase sunt acum operaţionale în cadrul Marinei Militare a Croaţiei). Varianta finlandeză a fost botezată RBS15 SF.
Putere de foc ASuW fără egal, graţie celor 8 rachete cu cea mai nouă tehnologie RBS15 Mk3 dispuse pe fiecare parte
Extinderea duratei de viaţă
Conform temenilor contractului acordat de FMV firmei Saab in aprilie 1994, inventarul de RBS15 al Suediei a primit o extindere a duratei de viaţă şi o modernizare substantială la mijlocul duratei de viaţă (MLU), care a rezultat apoi in introducerea în serviciu a rachetei RBS15 Mk2 în 1999.
Proiectată ca să permită ca racheta să rămână credibilă dincolo de 2015, modernizarea Mk a introdus un nou computer de rachetă, o secţiune mai compactă de sisteme electronice de ghidaj (care a mărit volumul de combustibil pentru o raza mai mare), un senzor radar activ de bandă Ku modernizat, şi un nou Sistem de Planificare a Angajarii Rachetelor (MEPS) la bordul navelor. MEPS, folosit pentru pregătirea misiunilor şi planificarea zborului, incorporează o funcţionalitate extinsă de suport al deciziilor (care include generarea automată a planurilor), oferind şi un mod de simulare offline pentru antrenament şi dezvoltarea tacticilor.
În 2003, Saab a semnat un acord cu FMV şi cu Cartierul General Naval al Finlandei pentru modernizarea noilor motoare de tip booster. Furnizate de Roxel, acestea raspund cerinţelor actuale privind muniţiile insensibile şi reduc semnătura de gaze evacuate.
În paralel cu programul de modernizare Mk2 al Suediei, în 1995, Saab a lansat dezvoltarea Mk3, orientată spre piaţa de export. Reprezentând o evoluţie naturală a liniei de bază Mk2, RBS15 Mk3 foloseşte acelaşi soft de ghidare şi control ca şi predecesorul său şi păstrează focoasele de 200 kg de mare putere explozivă şi pre-fragmentate. Totuşi, Mk3 ofera o rază mai mare de acţiune („peste 200 km, indiferent de condiţiile climatice şi de văntul din faţă”), manevre laterale aleatorii şi o putere de lovitura sporită în faza terminală de apropiere.
În plus, Mk3 oferă o flexibilitate operatională şi tactică sporită, prin capabilitatea de a executa traiectorii complexe de zbor multi-waypoint peste sol şi la altitudini variabile.
În octombrie 1999, Saab Dynamics şi Diehl au semnat un acord pentru a introduce RBS15 Mk3 în Germania, ca răspuns la cerinţele referitoare la o rachetă anti-navă cu rază lungă, pentru programul de corvete K 130 ale Marinei Militare germane. Ulterior, Diehl a devenit partener asociat la programul Mk3, asumându-şi responsabilitatea pentru asamblarea finală şi testare şi pentru producţia selecţionată de subansamble şi activităţi de omologare.
La nivel operaţional, Mk3 oferă un „swing multirol” real, graţie capacităţii sale de a lovi ţintele pe mare în largul oceanului, sau în regiuni mai aglomerate de pe litoral, precum şi a capacităţii sale adiţionale de a contracara ţinte fixe terestre, cu o precizie de GPS. Trăsăturile esenţiale sunt uşurinţa şi flexibilitatea procesului de planificare a misiunilor, precum şi capacitatea rachetei de a exploata terenul şi topografia astfel încât să îsi mascheze avansul şi să asigure că nu va putea fi detectată decat foarte târziu.
Din perspectiva duratei complete de viaţă, RBS15 Mk3 oferă un cost redus pe ciclul de viaţă (cu o durată de viată de 30 de ani), dat fiind faptul că design-ul său este proiectat astfel încât să promoveze o disponibilitate excelentă, şi o siguranţă şi usurintă in intretinere excepţionale. Racheta propriu-zisă este depozitată în containerul de lansare, ca „armament de lemn” (un sistem care este proiectat să stea nefolosit perioade lungi dar sa fie tot timpul gata de functionare), şi nu are nevoie de mentenanţă decât la intervale mari.
În interior, rachetele RBS15 Mk3 incorporează un nou computer de misiune, un autopilot digital, un sistem de navigaţie INS/GPS, un altimetru radar adaptabil pe modulaţie de frecvenţă pe unde continue (FMCW), şi un nou sistem electric.
Corpul rachetei a fost supus unor modificări aerodinamice minore, pentru a-i îmbunătăţi manevrabilitatea, pentru a reduce secţiunea transversală radar (RCS), cu unele reconturări în jurul vârfului şi fante spre motorul de sustinere turbojet, cu aplicarea selectivă de materiale radar-absorbante şi controlul inteligent al antenei de detecţie şi pentru a reduce semnătura în spectrul infraroşu (IR) (prin tratarea selectivă a suprafeţei, combinată cu o încălzire redusă a învelişului aerodinamic).
Racheta RBS15 Mk3 face croazieră la viteze subsonice înalte, graţie motorului turbojet Microturbo TR 60-5 cu propulsie variabilă (capabilitatea variabilă de propulsie permite ca velocitatea rachetei să se adapteze automat la un moment pre-definit, totodată permiţând ca manevrele terminale să fie executate la propulsie şi vizeză maxime). Cuprinzând un compresor axial în trei trepte, un combustor anular cu flux direct şi o turbină axială într-o singură treaptă, TR 60-5 este o dezvoltare avansată a mai vechiului TR 60.
În timp ce o rachetă care foloseste un motor cu o singură viteză va pierde din viteză atunci când incepe să manevreze spre tintă, echiparea cu motorul TR 60-5 înseamnă ca racheta RBS15 Mk3 poate să îsi sporească propulsia în faza terminală, pentru a susţine viteza de zbor în timp ce executa manevre evazive. El mai permite şi timp de control al ţintei pentru trageri complexe în salvă, cu rachete multiple.
Capacitatea RBS Mk3 de a penetra apararea hard-kill se bazează pe o combinaţie de mai multe dispozitive şi strategii: un profil de zbor extrem de jos, adaptabil la valuri (aprox. 1 m), la suprafaţa mării; manevrare laterală imprevizibilă în faza terminală, sprijinită de o putere de propulsie variabilă, ca să contracareze algoritmii de predicţie folosiţi de sistemele de control al focului; direcţie de atac selectabilă şi compresiune a salvelor pentru a realiza timp-pe-ţintă coordonat astfel încât să copleşească apărarea navală.
„Filosofia noastră privind evaziunea terminală este de a combina o altitudine de zbor foarte joasă cu manevre 2-D aleatorii”, subliniază Björn Bengtsson, Saab Dynamics, Director de management al produselor pentru sisteme de rachete navale. „Unii dintre concurenţii noştri susţin o abordare în „tirbuşon”, cu manevrare pe trei planuri, dar convingerea noastră este că mărirea altitudinii în faza finală creşte în mod inevitabil şi expunerea la sisteme de armament de protectie „close in” (CIWS) şi la muniţie detonată la proximitate.”
Bengtsson mai crede că performanţa detectorului activ de radar rămâne un discriminator-cheie de performanţă, subliniind că frecvenţa superioară operaţională in bandă Ku şi deschiderea largă a antenei oferă o rezoluţie unghiulară excelentă.
În plus, puterea monopuls înaltă, cu lungimi scurte de puls, oferă o bună rezoluţie a zonei de acţiune.
Aceste trăsături înseamnă că selectarea ţintei poate fi condiţionată conform unei game de parametri: poziţia ţintei; ţinta unică/multiplă/grup; dimensiunea ţintei şi prioritatea; tipul şi dimensiunea zonei de căutare; marcarea zonei de căutare şi scanarea inteligentă a zonei. Logica detectorului oferă de asemenea o capabilitate de re-atacare.
Componente hardware
Saab citează de asemenea performanţa de contramăsuri electronice a detectorului împotriva bruiajului şi a ţintelor false active şi pasive. Atributele specifice includ analiza ţintei (discriminarea ţintelor false pentru amăgire şi seducţie); home-on-jam; agilitate de frecvenţă de bandă lată înaltă, frecvenţă de repetitie de puls variata; şi putere înaltă de output.
Design-ul existent al focoasei explozive/pre-fragmentată se păstrează, desi responsabilitatea pentru producţie îi revine acum subsidiarei TDW a MBDA. Iniţierea instantanee sau amânată a munitiei este declanşată de impactul direct sau declanşată de un senzor de proximitate.
Un alt element nou de hardware este containerul de lansare cu greutate mică si RCS redusă, care a înlocuit cutiile de lansare asociate cu rachetete din prima generaţie. Hardware-ul lansatorului a fost testat cu succes in cadrul unui test al fazei de lansare (folosind un vehicul de testare de explozie) pe permietrul de teste din Marea Nordului de la Andøya, în august 1997.
A mai fost demonstrată şi conformarea la standardul de muniţii insensibile (NATO STANAG 4439) în teste efectuate în Suedia şi Franţa, când racheta a fost supusă unor impacturi la gloanţe, focuri de combustibil lichid şi la un test de cădere de 12 metri.
Un test final de calificare, efectuat pe poligonul Visdel al FMV pe 8 octombrie 2008, a fost folosit pentru a verifica funcţionarea completă a sistemului de rachete RBS15 Mk3, inclusiv iniţializarea rachetei din MEPS, capabilitatea detectorului de ţinte şi manevrele high-g din faza terminală.
Lansată de pe un camion de baterie de coastă, racheta RBS15 Mk3 a zburat peste apă la altitudini fixe şi la înălţimi auto-adaptive faţă de starea prevalentă a mării. Racheta a zburat 165 km via 25 puncte de traiectorie separate, şi a fost programată să „angajeze” doua nave-ţintă, inclusiv un profil de re-atac, şi o ţintă terestră, înainte de impactul final cu o navă. Sistemul de navigaţie, folosind navigaţia inerţială sprijinită de un GPS militar, a urmat cu acurateţe traiectoria pre-planuită şi impactul final cu ţinta. Motorul turbojet cu putere de propulsie variabila TR 60-5 a fost folosit pentru a adapta în mod automat viteza pentru lovirea ţintei la un moment pre-definit, precum şi pentru a sprijini manevrele terminale cu putere şi vizeză maxime.
Succesul de piaţă pentru RBS15 Mk3 a venit la începutul anului 2004, când Marina Militară germană şi Bundesamt für Wehrtechnik und Beschaffung (Biroul Federal pentru Tehnologie de Apărare şi Achiziţii) au confirmat selectarea acestui sistem ca armament principal de luptă anti-suprafaţă (AsuW), pentru noile corvete K 130 ale Marinei Militare germane, în urma unei evaluări competitive la care au mai participat si Harpoon Block II al Boeing si Naval Strike Missile al Kongsberg. Racheta RBS-15 Mk3 va fi folosită împotriva navelor şi a ţintelor terestre fixe.
În luna martie a aceluiaşi an, Saab a semnat un contract cu consorţiul de contrucţie de nave ARGE K130 pentru a finanţa integrarea RBS15 Mk3 pe K130. Un contract ulterior plasat de BWB în septembrie 2005 a fost baza pentru achiziţia iniţială de rachete de la Diehl Defence ca prim contractor.
Primul corp de rachetă RBS15 Mk3 pentru Germania a ieşit de pe linia de asamblare şi testare in decembrie 2008, la sediul firmei din Maasberg. A fost prima rachetă RBS15 construită în afara Suediei şi a verificat efectiv procesul de producţie. Mai mult decât atât, acordul de colaborare între Diehl Defence şi Saab îi dă celui dintâi responsabilitatea pentru asamblarea tuturor rachetelor pentru cererile de pe plan global.
Polonia a ales si ea RBS15 Mk3 pentru a-şi echipa cele 3 corvete modenizate din clasa Orkan. Initţial, Saab a primit un contract de la Thales Olanda în 2001, pentru integrarea sistemului MEPS de control al armelor cu sistemul de conducere a luptei TACTICOS al Thales Olanda. Un contract subsecvent semnat în octombrie 2006 de Ministerul Apărării din Polonia a acoperit furnizarea a 36 de rachete. Livrările au început la finele lui 2010.
În 2012, Marina Militară a Algeriei s-a decis să isi echipeze noile fregate MEKO A-200 AN cu versiunea tehnologică cea mai nouă a RBS15 Mk3. Ei au ales să echipeze fiecare navă cu redutabila putere de foc a 16 rachete, permiţându-le să angajeze grupuri de luptă diferite în mod instantaneu, printr-o serie de salve coordonate. Noile fregate si RBS15 şi-au demonstrat pregătirea de luptă cu o lovitură directă şi distrugerea cu succes a unei ţinte reale, în timpul unui exerciţiu de trageri pe viu în apele algeriene, în 2017.
Pieţe viitoare şi capabilităţi noi avansate, la orizont – RBS15 Mk4
Privind spre viitor, Saab şi Diehl îşi concentrează eforturile de marketing pe Asia de Sud-est, America de Sud si pe Europa Centrală/de Est. În paralel, autorităţile suedeze, împreună cu Saab, promovează interesul în varianta RBS15F ER lansată din aer, mai ales pe viitoarele pieţe de export unde avionul de luptă multirol al Saab, JAS 39 Gripen, se află in serviciu, sub contract sau concurează pentru comenzi.
În cadrul contractului cu Organizaţia Suedeză pentru Cercetare în domeniul apărării (FOI) şi cu FMV, în 2017, Saab a demarat Programul de Viitor Comun (JFP), pentru a realiza o serie de cercetări şi de eforturi de reducere a riscurilor tehnologice, care oferă o capabilitate extinsă pentru RBS14 Mk4 din viitoarea generaţie.
Un exemplu sunt tehnicile de ghidaj de precizie. În timp ce modelul de bază RBS15 Mk3 oferă o capabilitate de lovire a navelor de-a lungul sau a unor ţinte terestre fixe, folosind coordonatele GPS, noua rachetă va oferi un ghidaj de precizie îmbunătăţit, cum ar fi navigaţia de teren referenţiată şi tehnici de recunoaştere automată a ţintelor (ATR), imbunătăţind performanţa împotriva ţintelor terestre. Drept consecinţă, noua carcasă din materiale compozite permite o structură usoară şi oferă o rază de acţiune mai mare.
În acest pachet, cercetarea a fost efectuată pe un demonstrator cu senzor dual, care combină un radar de probabilitate redusă a interceptării (LPI) (bazat pe tehnici de spectru larg), si un senzor imagistic cu infraroşii (IIR). Această muncă derivă direct din mai extinsul Program Suedez Multi-Senzor (care a examinat radare, radare cu deschidere sintetică, senzori IIR şi tehnici de fuziune a senzorilor asociati), şi se intenţionează să ofere o capabilitate de lovire cu mare precizie a tintelor aflate în ape adânci, in ape litorale sau la sol.
Un senzor IIR folosind tehnici ATR ar spori eficienta angajării şi urmăririi ţintelor în anumite condiţii. Tehnicile de corelare ar permite ca senzorul de tip dual să recunoască o ţintă specifică şi să selecteze un punct de ochire pe ţintele cu dimensiuni mai mari.
Integrarea unui datalink este de asemenea luată în considerare ca opţiune de dezvoltare. Asta ar permite un schimb biunivoc de date în timpul zborului între rachetă şi platforma sa de tragere; ar permite şi comunicarea între rachetele trase în salvă.
O altă linie de dezvoltare care este în curs de examinare pentru RBS15 sunt munitiile alternative, prioritatea fiind dată aici unei versiuni cu explozie inhibată, proiectată ca să minimizeze pagubele colaterale în jurul ţintei.
Autori:
Robert Löhnert, Dr-Ing. M.Sc., Diehl Defence, Marketing & Sales Land-Based/Naval Weapon Systems
Björn Bengtsson, Saab Dynamics, Director de Management al Produselor pentru Sisteme de rachete navale
….un promo,atat!
Nu-i doar promo, RBs-ul chiar este o racheta buna.
EDITAT!
@folean
Prin afirmatiile facute, precum si prin commenturile postate, te descalifici singur. Anla’shok este un membru vechi si respectat al comunitatii noastre, care a demonstrat intotdeauna ca stie despre ce vorbeste. Eu zic sa te calmezi si sa-ti vezi de treaba. Ai oricand optiunea de a nu mai accesa site-ul.
Parerea mea, hic…
Anla’shok e un tip destept si ok. Ai rabdare un pic cu el.
Este un raspuns la discutiile vis-a-vis de RBS 15vs NSM in Germania.
About us, the second coast defense squadron with NSM is already in service
I do not like NSM for the Black Sea. It’s a warm sea…
Yes I know,U told me before..
Germany, for example, has also acquired NMS, but missiles will have radar guidance
For us the most important is the passive operation of the projectile
For you (and for us too) the most important would be have a target acquisition capability capability close to the maximum range of the missiles.
Good point! Currently, the main task is to invest in recognition at all levels..
Romania detine radare performante la Marea Neagra (HSWR)
..not enough
# O. Sorry I answered you in romanian I was hurrying. Radars are of course not enough…
What radar does the Baltic have in Poland?We have 2x HSWR, 2 xFPS 117 and possibly TPS 77 which is mobile.
As you know, the radar has horizontal limitations and nothing more to come up with … our coastal defense system is mainly based on radars of medium range PIT-RADWAR TRS-15 , ARS-800 ,RM-100 etc. and NATO radars of a long range, plus constant recognition from the air. At present there is a procedure for acquiring radars in the aerostar system.
http://www.defence24.pl/rozpoznawcze-aerostaty-dla-wojska-polskiego-przeciwko-kalibrom
And we need something like this: https://www.defensenews.com/air/2018/03/16/saabs-globaleye-swing-role-surveillance-aircraft-goes-airborne/
We have only long and medium radars, we lack airborne radar.
Sea Ghost in ISR configuration would be very good at tracking russian ships, while relatively immune to air defense from Crimea:
https://en.wikipedia.org/wiki/Lockheed_Martin_Sea_Ghost
Tzupy
Too much ! 😉
@GeorgeGMT: the Black Sea is only „warm” for 3 – 4 months a year. Really warm seas are much further south, like the ones of Malaysia, yet they bought NSM.
https://en.wikipedia.org/wiki/Second_Generation_Patrol_Vessel
I do not want to comment because I do not have access to the data. I think that in the case of such an advanced system as NSM, this is not a problem..I just wanted to add that NSM’s capabilities are so large that an option to acquire another squadron is being considered. We are practically able to control the entire southern Baltic Sea basin not to mention the control of the whole area of the Kaliningrad escalade.
Have you tried to buy the newer JSM? It’s supposed to have a range of 300+ km, and just entering service.
JASSM-ER (Extended Range) To be honest;)
Gradul de evaporare la MN este ceva mai ridicat decat la Baltica si nu poti cumpara rachete care functioneaza doar 75% dintr-un an…
Polonezii incerca sa aiba doua rachete cu sistem de ghidaj diferit per tinta. ideea este foarte buna, nu stiu daca merge la noi, unii spun ca nu.
Germania, cum am mai scris, nu vrea sa aiba a face cu senzorul IR si va cumpara NSM ghidata radar. Malayesia?!
Very interesting: https://mobile.twitter.com/JStrozyk69/status/974362770299936771/photo/1
…hic!
Romania number 1. :))
Yep..
Ar fi de preferat sa avem un mix de rachete AN cu ghidare IR si ARH sau mai sanatos ar fi sa avem un tip?
In conditiile in care avem F-16, probabil ca obligatoriu varianta ARH ar fi Harpoon. Cu IR ar mai fi altceva in afara de NSM?
NSM este singura cu ghidare in IR, dar va avea si o varianta ghidata radar intr-un viitor nu foarte indepartat.
Pt noi as paria ori pe RBS 15MK III, ori pe Harpoon mai putin probabil pe Exocet.
Rbs mk3 nu e un pic cam grasuna? 433cm x 50cm x 200kg warhead= 800kg
RB-15 Mk. III+ & RB 15 F-ER = Ordered in March 2017 by Sweden. Will have better range, a better seeker and lower weight. It will have the ability to knock out a wide range of sea and land targets, all-weather capability and a design that allows for future upgrades.
( Ce inseamna, ATACMS ? )
Harpoon 460cm x34cm x 225kg warhead= 691kg
NSM(Inertial, GPS, terrain-reference navigation, imaging infrared homing, target database) nu poate veni la pachet cu JSM = 550 km ?
uita-te ce raza de actiune au:
Harpoon Block II+ ER
In April 2015, Boeing unveiled a modified version of the RGM-84 it called the Harpoon Next Generation. It increases the ship-launched Harpoon missile’s range from the Block II’s 70 nmi (81 mi; 130 km) to 134 nmi (154 mi; 248 km), along with a new lighter 300 lb (140 kg) warhead and a more fuel-efficient engine with electronic fuel controls.
RBS15 MKIII
, with land attack capability. New warhead (increased penetration and insensitive munitions qualification) from TDW.
250 km for RBS-15 Mk. III
RB-15 Mk. III+ & RB 15 F-ER
Ordered in March 2017 by Sweden. Will have better range, a better seeker and lower weight. It will have the ability to knock out a wide range of sea and land targets, all-weather capability and a design that allows for future upgrades. To be carried by Visby-class corvettes and JAS Gripen E. Will be delivered between 2017-2026 and fully operational in the mid 2020.
EXOCET:
Weight 670 kilograms (1,480 lb)
Length 4.7 metres (15 ft 5 in)
Diameter 34.8 centimetres (1 ft 1.7 in)
Warhead 165 kilograms (364 lb)
It was replaced on the Block 3 MM40 ship-launched version of the missile with a solid-propellant booster and a turbojet sustainer motor which extends the range of the missile to more than 180 kilometres
Am vazut, ma refeream strict la dimensiuni, daca sunt plusuri sau minusuri, depozitare, transport, reloading launchers sau lansare aeriana( fat 50cm vs slim 34cm).
De la ce distanta pt. noi, ca putere de angajare a unei tinte( sisteme de conducere a focului), devine nerelevanta raza de actiune ?
Parca atacul unei nave se face de la maxim 100km, cel putin pana acum.
Nu cred ca o sa lansam rachete ca Putin, peste Polul Sud.
Capacitatea RBS de a angaja tinte terestre( de aceea faceam comparatia cu ATACMS), mi se pare foarte interesanta. Noi o sa fim mereu, in deficit de munitie, asa ca sprijinul si din alta directie, pt angajarea unei tinte pare binevenit.
Necunoscand mai indeaproape, ce poate face exact fiecare, desi am citit cate ceva, ma face sa ma abtin in a fi partizanul unui model, in defavoare altuia.
Si Excocetul Block III angajeaza tinte terestre, probabil si Harpoonul.
Pai in articol se spune ca si RBS-15 angajeaza tinte terestre, corect?
racheta e fenomenala, in special datorita Razei de Actiune raportate la dimensiunea ei.
Incerc sa-mi imaginez Corvetele Tarantul, asteptand ascunse prin Delta Dunarii, cu 8 astfel de rachete… ce pot atinge tinta la 200Km? asta e de bine.
De ce sa ascunzi Tarantulele in Delta cand poti sa pui cate un RBS15 pe Agilis si sa se miste unde vrea muschiul lui prin Delta?
Intai cu Atacms, acu si cu RBS?
Pai ce… Agilis-ul își pierde mobilitatea, in delta, din cauza canalelor multiple.
Racheta doar are vreo 800kg fără lansator și fără centrul de comandă și radar. Cu toate astea… Cred că sistemul depășește 1200kg.
La greutatea asta… Nu mai plutește nici neam, Agilis-ul.
Saur 2 a plutit cu o incarcare de 4 tone (unii, mai rautaciosi, zic ca avea 6 tone).
Masina, cu canistra, racheta si sistemele de comunicatii, nu va avea o incarcare mai mare de 2 tone cu care pluteste fara probleme.
O alta masina poate fi centru de comanda sau poate primi datele de la sistemele radar de coasta, de pe nave sau de pe avioane. Va trebui sa lucreze integrat.
NSM are o raza mai mica si dezavantajul ca e fara radar si astfel nu e all weather. Nu poti sa ai doar acest tip, ca se presupune ca adversarul ar cunoaste si el limitarile tale si isi planifica actiunile in consecinta. Senzorul IR se degradeaza drastic ca performanta in detectie in prezenta umiditatii relative ridicate.
Dar NSM are avantajul ca e mult mai mica si mai ieftina iar unii utilizatori gen Polonia, care au si rachete cu radar au optat pentru ea din motive bugetare, renuntand la capabilitatea all weather pentru ca in perioadele acelea de umiditate ridicata, ploi, etc. pot compensa problema cu celelalte rachete.
Dacă ar fi sa pariez as paria pe Harpoon.
Și pe nave și pe F16 și pe viitoarele submarine (subharpoon).
The matter is much more complicated. The mission computer has much more data about the goals, this is not information on the forum
yes, of course, it starts out with the target coordinates which are programmed in the mission computer as are the waypoints.
but the target ships are moving targets and they can move quite a bit in the time it takes for the missile to reach them at 180 km. It is possible to update target position via datalink, if the datalink is not jammed or otherwise unavailable, which everyone assumes it will be – otherwise nobody would bother to put any sensor in the missiles, radar or IR…
so we can assume the missile will have to rely on its IR seeker to find the target in the final zone.
IR seekers indeed are very cheap compared to active radar, they cost about 20K euro vs. hundreds of thousands for a radar, but have many limitations – one is weather, another is that they can be defeated by IR countermeasures.
IR detection does have some advantages as well – cost is a big one – and also being passive, which makes it harder to detect. Also weight of an IR seeker is much smaller than a radar, allowing more room for extra ammunition or fuel.
Overall, if you can afford to have several types of missiles the NSM could be a complementary, low cost solution, but not something to actually rely on for your main anti-ship defense solution.
You are confusing IIR sensor with IR sensor.
IIR is imaging IR. Its a video camera in IR to simplify it. It will see the IR image of the target and not Hot spot.
still relies on IR detection with the same issues – i.e. weather.
Countermeasures have been developed. https://www.researchgate.net/publication/258808139_Countermeasure_effectiveness_against_an_intelligent_imaging_infrared_anti-ship_missile
NSM are un pret de 4,5 mil Euro. Deloc ieftin. Iar dezavantajele sunt multiple: lipsa datalink, lipsa all-wheather, performante reduse in climat umed-cald, cap de lupta usor (135kg), plus pretul.
@ICEMAN: doar daca imparti costul bateriei complete la 24 de rachete iti iese 4.5 M$ euro bucata.
The RGM-84N Harpoon ER (for extended range) comes with a more lethal (and lighter) warhead, more fuel and improved turbojet engine to double the missile range (from 67nm to 167.5 nm approx. compared to the Block 1C variant) while retaining the same firepower. The missile also comes with a datalink allowing for in-flight retargeting. A datalink antenna is fitted close to the nose cone of the missile (the only visual difference between a Harpoon Block 1C and the ER variant).
De ce sa iei RBS-15 la 800 kg cand poti lua Harpoon la 690 kg? De ce sa iei NSM in ghidaj IIR cand Harpoon e all-wheather? De ce sa iei Exocet cu „litoral atack capability”cand Harpoon are „land atack capability”. De ce sa iei o racheta la 3,5-4,5 mil. Euro cand Harpoon e „doar” 1,5 mil Euro? si bate la 300 km.
Intreb si eu..
Harpoon e lansabila de pe mare, din aer, de pe uscat, si de sub apa.
Harpoon, RBS-15 si Exocet au radar, ceea ce inseamna ca sunt mai usor de detectat de contramasuri.
Pretul la astfel de rachete e destul de apropiat la cele de generatie apropiata si capacitati similare. Nu prea isi permite nimeni sa vanda bine mai scump decat concurenta.
In plus, se ia costul intregului sistem si costul de exploatare, nu doar cel per racheta. Cam asa se fac ofertele, pe global…
Intre „litoral Attack capability” si „land Attack capability” diferenta cred ca aproape nu exista.
Citisem pe undeva ce inseamna acel „litoral atack capability” si se explica destul de clar ca loveste tinte in port sau pe tarm datorita radarului de bord foarte performant care poate sa deosebeasca intre o dana, un dig, o macara de exemplu si nava-tinta.
Harpoon are elemente comune cu AGM-84E Standoff Land Attack Missile care este un fel de Tomahawk la scara mai mica.
Cat timp credeti ca mai trece pana cand Romania nu va dori o racheta de croaziera dedicata? Grecia, Turcia, Rusia au asa ceva.
Nu cred, dar poate ma insel, ca Romania sa selecteze deja racheta antinava a corvetelor mai inainte ca prima nava sa fie construita, adica undeva in jurul lui 2022. Cam atunci cand Harpoon Block II ER+ va atinge nivelul maxim de dezvoltare.
A testat cineva Kongsberg NSM in Marea Neagra ca sa stim cum se descurca in conditiile alea? S-ar putea sa aibe senzori atat de buni incata sa loveasca tinta de fiecare data fara probleme chiar si in prezenta bruiajului pasiv.
Pentru viitorul F-35, caci vom avea si din astea, NSM (cu ghidaj IIR sau Radar) este ideal.
Mai amintesc ca Finlanda care opereaza de mult RBS-15 Mk3 a decis inlocuirea acesteia cu Harpoon pe viitoarele corvete ale sale si navele purtatoare de rachete Hamina.
legile fizicii si principiul de functionare nu permit ca IR sa functioneze in medii cu umiditate mare. calitatea seekerului conteaza, sensibilitatea lui, dar aici nu vorbim de senzori IR de gen supraveghere de curti, care oricum nu vad nimic, ci doar de cele de grad militar, insa degradarea e drastica.
http://www.deltagearinc.com/library/OpticsFacts/EO.pdf
„Harpoon, RBS-15 si Exocet au radar, ceea ce inseamna ca sunt mai usor de detectat de contramasuri.”
Detectia e una, contracararea e alta. Radarul este activat la cateva mile marine de tinta, distanta la care o nava cu radar de descoperire performant detecteaza si o racheta cu ghidaj pasiv.
Si de aici contracararea amenintarii e acelasi proces si in cazul rachetei cu ghidaj radar si in cazul celei cu ghidaj pasiv. (Se lanseaza tinte false, se lanseaza rachete antiracheta, se trage cu Phalanx-ul, se fac manevre de evitare pe cat posibil).
Cu algoritmi de functionare ai radarului, miscari evazive ale rachetei si atac simultan cu mai multe rachete, vad putine sanse unei nave sa scape neatinsa.
radarul deocamdata e mai usor de bruiat, nu doar cu capcane ci si cu emtitatoare, inclusiv alte radare (AESA).
Un senzor IIR e mai greu de pacalit… trebuie sa ai DIRCM sau noile sisteme laser cu care sa incerci sa-l saturezi.
Si atunci si senzorii vor evolua, fiind duali, dincolo de sistemele inertiale si actualizarea pozitiei prin GPS sau radar pasiv.
De asta radarul are Electronic counter-countermeasure.
Nsm ar fi complementara cu celelalte, ptr tinte mai mici , ca si importanta
Harpoon, exocet , rbs ..dupa mine sunt alta categorie de rachete
Ghidajul radar e mai fiabil , cam in orice conditii, nu cred ca exista dircm fiabil in vreo marina ptr a contracara astea cu senzori optici, apropo la nsm parca e si „imagine clasica” , cu procesoarele de imagine din ziua de azi nu cred ca va fi influentat de evaporarea apei
Sistemul ce proceseaza imaginea la t 90 impusca baloanele de marimea capului la 500 metri pe you tube
da, asa ceva…
Fregatele Algeriei 16 RBS? :O
Aia putere de foc.
cica face si clatite
https://www.youtube.com/watch?v=h449oIjg2kY
In my opinion,important to read:
http://foreignpolicy.com/2018/02/12/russias-clash-with-the-west-is-about-geography-not-ideology/amp/?__twitter_impression=true
That was always a way to be for Big Bear. Don’t be foolish by such claims as ideology, orthodox brotherhoods and so on. Only Hitler was truly honest in his speech, about his vision. Remember Herrenvolk theory ?
Predator and his prey, but sometimes shit happens:
https://youtube.com/watch?v=NvlalDNxccw
So as Polish, you have one solution, be the Honey Badger, and bear will fear you.
Right,but is good to be able to support by ourselves. Only way to survive…
let’s not forget
https://www.youtube.com/watch?v=c2gz-aOSkcY
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22345987-transportoarele-piranha-5-cumparate-romania-asamblate-bucuresti-nu-vor-dotate-din-fabrica-sistem-rachete-antitanc.htm
am inteles ca racheta este Sub-Sonica.
Indiferent de miscarile evazive care le face pe traiectoria finala, racheta ramane vulnerabila la CIWS-uri.
Am inteles ca racheta are aripile pliabile?
Dimensiunile unei rachete lipsesc din articol. mai ales dimensiunile containerului de lansare. Poate ne ajuta cineva cu ele…
sa vedem daca le-am punea pe Corvettele Tarantul Class…
Am gasit asa:
– Greutate = 800 Kg vs. 2580 Kg (P-21 Termit)
– Armament = 200 Kg vs. 450 Kg
– Diametru = 500 mm vs. 760 mm
– Wingspam = 1.40 m vs. 2.4 m
– Viteza = subsonica vs. 0,95 Mach
– Raza = 200-250 Km (pentru Mk3) vs. 80 Km
uitandu-ma cu atentie la caracteristici, racheta arata bine. E mica, Ceea ce o face mai greu de detectat mai ales cand zboara la nivelul marii.
Daca ar fi sa inlocuim lansatoarele de P-21 Termit de pe navele noastre (care este ffff depasit), as spune ca 1 lansator cu 2 rachete (termit) va face loc unui lansator cu 4 rachete RBS-15Mk3.
Asta ofera aceeasi cantitate de armament, aproximativ 900kg (rusoaicele) vs. 800Kg (suedezele) pe lansator. dar cu sanse mult mai mari pentru RBS-15 chiar si din perspectiva numarului de vectori. 4 pentru suedezi vs. 2 pentru rusoaice (nu mai vorbesc de sistemele de precizie)
intre noi fie vorba…. 1 racheta cu 200 Kg de exploziv, nu va scufunda niciodata Crucisatorul Moskva din Marea Neagra.
Nu trebuie sa-l scufunde, ci doar sa-i diminueze serios capacitatea de lupta.
Dar cred că americanii au interese mari in Romania.
Și după F16, după Patriot, s-ar putea sa ne alegem cu Harpoon.
Toate ca toate, dar asta cu „discriminarea ţintelor false pentru amăgire şi seducţie” suna tare de tot. Puteau sa zica mai simplu, ca racheta are capabilitati anti-don Juan, nelasandu-se ambetata de gelozie si amor ghebos!!
of topic https://www.disclosurenews.it/guerra-elettronica-khibiny-russo/
Esti in urma, vezi ca ultima realizare a sistemului, e disruptia campului magnetic al lui JUPITER?????????
Prospect …
Combat proof-adica ptr noi ESSM si Horpoon
O racheta adaptata si probata in M. Baltica, enormal ca riveranii sa o cumpere(suedia,germania,finlanda,polonia)
Harpoon II e mult inferioara lui RBS-15 MK3, ajunge doar la 70 mile.
Insa Boeing lucreaza la o versiune mai noua ER care pare a fi din aceeasi categorie ca RBS 15 MK3, pe care au vrut sa o vanda pentru programul LCS, de unde insa s-au retras. Vor sa vanda acum un pachet de upgrade ER catre cei care au cumparat Harpoon II.
Inca nu au vandut ER cuiva prin lume dar daca e propusa in Romania in conditii avantajoase ar putea fi un competitor pentru RBS 15 MK3 – treaba e insa ca MK3 va fi inlocuit de MK4 – cu upgrades care pot fi retrofitted, Suedia a semnat contract pe MK4, pe cand Boeing nu a anuntat planuri sa mai investeasca intr-o noua versiune de Harpoon. Aceeasi situatie si cu Exocet, Franta si producatorul au anuntat ca trec la complet alt tip de racheta navala.
Pana la urma e mult mai intelept, daca nu vrei sa arunci cu banii, sa iei o racheta care are o cale de modernizare – pentru ca astea le iei pentru 30 de ani si daca in 5-10 ani apar noi tehnologii sau contramasuri care cer contra contra masuri noi, iar producatorul nu mai investeste in dezvoltare, sa iti faci un upgrade, trebuie sa schimbi rachetele sau ramai cu o solutie ineficienta.