Astazi este Ziua Parasutistilor Militari! La Multi Ani baieti! Istoria parasutismului in Romania. Partea I

Istoria Parasutismului in Romania – Partea I

 

ROMANIA: INCEPUTURILE

In Romania, primul salt cu parasuta dintr-un avion a fost la 19 septembrie  1925, cand aviatia militara romana a fost inzestrata cu parasute Heinecke.  Cel care a sarit a fost insusi constructorul german de parasute Heinecke, care a executat 2 salturi ditr-un avion Potez XV, pilotat de locotenentul aviator Paul Dumitrescu. La 19.10.1925 la mitingul de aviatie de la Tecuci, locotenentul aviator Jean Nicolescu a devenit primul aviator roman care a sarit cu parasuta din avion. In acelasi an mecanicul de marina Eugen Sziklay, din Sannicolau Mare, la mitingul de aviatie de la Baneasa, a sarit de la 1000 de metri, dintr-un avion al companiei Franco-Romane, cu o parasuta de constructie  proprie. In 1928,  la Berlin Smaranda Braescu a devenit prima femeie din Romania care a sarit cu parasuta… Ea a stabilit la 28.10.1931, recordul national de inaltime printr-un salt de la 6000 m, pentru ca la 19 mai 1932, la Sacramento, California, sa doboare – cu un salt de la 7 233 m, recordul mondial de inaltime al vremii. In 1936 Traian Dumitrescu Popa a facut primul sau salt  cu parasuta la Ploiesti, iar in 1937 a fost angajat receptioner la fabrica de parasute Irvin. Tot in 1936, la Baneasa, Ionel Fernic (poet, compozitor si interpret de renume) a  facut primul salt cu parasuta, ramanand in amintirea contemporanilor ca un artist al mansei si saltului cu parasuta.

Aeronautii au utilizat parasuta pentru a se salva  din baloanele avariate, in timpul misiunilor de lupta (observare,cercetare). In Romania, la 2iulie 1917 locotenentul aviator Gheorghe Demostene Rally, aflat ca observator in nacela unui balon captiv, in timpul luptelor de pe aliniamentul Marasti-Marasesti-Namoloasa, fiind atacat de o formatie de avIoane inamice, a reusit sa se salveze, impreuna cu documentele de la bord, sarind cu parasuta de la 1200 m. In acelasi an, in timpul unei furtuni, Rally a fost aruncat din nacela, salvandu-se inca o data cu parasuta. Au mai sarit cu parasuta din nacela balonului  pentru a se salva locotenentii Dan Badarau, Mihai Mihalcea, si Aurel Secareanu, putand fi considerati astfel primii parasutisti  din Romania.

Parasutisti romani in WW2

In Romania prima scoala de parasutisti a fost creata in 1937, in scopul pregatirii pilotilor. In acel an firma americana Irvin Air-Chute &Co din Bufallo, SUA, a castigat licitatia pentru fabricarea parasutelor ce urmau sa intre in dotarea aeronauticii. Fabrica de parasute  a fost amplasata pe soseaua Magurele (in 1948 avea sa fie nationalizata sub denumirea  fabrica de parasute „Aurel Vlaicu „. Firma Irvin a  montat la Flotila 1 Aerostatie si un turn de parasutare  de 80m pentru pregatirea practica a pilotilor, dat in folosinta la 6. 12.1937. Instructor a fost americanul Robert Kokril, in prima serie de cursanti numarandu-se si sublocotenentul mecanic de aviatie  Stefan Soverth, ramas in continuare instructor in scoala.

la 10 iunie  1941, pe langa  centrul de instructie al aeronauticii (dislocate aerodromul Popesti- Leordeni) s-a infiintat scoala de parasutisti costituita in companie de parasutisti in conformitate cu ordinul d. m. nr 93/16 iunie1941, cu un efectiv de 130  elevi (16 ofiteri, 14 subofiteri , 100 grade inferiore) comandata initial de locotenentul mecanic de aviatie Stefan Soverth. Brevetarea impunea executarea a 3 salturi, dar se incheia dupa ce parcurgea intreaga perioada de pregatire  specifica.

La 20.10.1941  Statul Major al Aerului a ordonat transferul companiei de parasutisti, de la centrul de instructieal aeronauticii, la Flotila 1 Aerostatie de la Pantelimon. Locotenentul Gheorghe Iordachescu a fost numit comandantul companiei.

IAR 39

La inceputul anului 1942 conform ordinului Maresalului Antonescu, dat Statului Major al Aerului s-a constituit batalionul de parasutisti, format din companiile 8 si 9 parasutisti. Capitanul Enea Bordan a fost numit comandatul batalionului. La 30.07.1942 cdt. al batalionului a devenit maiorul Ion Ghita. Din octombrie 1943 si pana la desfiintarea adestuia, la comanda s-a aflat maiorul  Teodor Dobre.

Pentru transport si parasutarea intregului efectiv, batalionului 4 parasutisti ii erau necesare 54 de avioane de transport Ju-52, numar de aparate niciodata atins. Totusi din punct de vedere teoretic, s-a luat in calcul desantarea intregului batalion prin utilizarea escadrilei 109 format adin aparate IAR -39, care remorcau planoarele de transport de  fabricatie germanatip DSF-230, din aparate ale companiei civile Lares precum si din unele tipuri vechi de bombardiere  Potez 65. Prima victima  a parasutismului militar a fost sergentul Vasile Bajenaru, care datorita incidentului numit „fuior”, in coditiile unei lansari obisnuite de scoala, s-a zdrobit la impactul cu solul. La acea vreme parasutistii nu dispuneau de parasute de rezerva. Primul exercitiu prin parasutare in teren framantat a avut loc in septembrie 1942 in Muntii Bucegi (Plaiul Mircea din Valea Hodoroabelor.), cand fost experimentata si posibilitatea aprovizionarilor pe calea aerului.

Ju-52

Desi Marele Stat Major ceruse  infiintarea celui de al doilea batalion, nu s-au putut completa efectivele nici macar pentru primul batalion. Potrivit generalului de escadra aviatie Gheorghe  Jienescu, cauza o constituia faptul ca „marile unitati nu au voit sa lase a se prezenta la examen candidatii voluntarI: ofiteri, subofiteri, trupa -punand acestora fel de fel de piedici , de la intarzierea trimiterii actelor, pana la refuzul acordarii concediilor  necesare prezentarii la examen „, cu toate ca Marele Stat Major dadu-se ordin in acest sens.

In aceiasi nota informativa adresata Conducatorului  Statului, subsecretarul de stat al aerului facea  cunoscuta si  dorinta  Marelui Stat Major de a schimba subordonarea  batalionului, din cadrul aeronauticii militare in organica regimentului de garda  al conducatorului statului.

Generalul Jienescu isi exprima parerea ca unitatile de parasutisti „trebuie sa ramana in cadrul aeronauticii militare „, aducand in sprjinul ideii sale faptul ca „formarea si instructia personalului  parasutist trebuie facuta in stransa legatura cu aviatia, elementele parasuta si avion fiind la baza instructiei parasutistilor, intrebuintarea unitatilor de parasutisti in operatiuni, trebuie facuta in cadrul unui sistem de operatiuni aerine combinate, la care sunt chemate sa participe toate categoriile armei aeriene – informatie, vanatoare, bombardament; trecerea unitatilor de parasutisti in organica regimentului de garda ar disloca aceasta arma din mediul ei firesc de dezvoltare si intrebuintare, atragand  dupa sine dislocarea si a altor unitati din aeronautica, lucru ce ar determina dispersarea  mijloacelor  si asa de putine, atat in timp de pace cat si de razboi, viata unitatilor de parasutisti nu poate fi desprinsa de viata armei aeriene, eleavand acelasi  spirit si aceiasi mentalitate.

In rezolutia sa, pe nota informativa, Conducatorul Statului  a ordonat „1. Marele Stat Major sa completeze efectivele  necesare. Daca nu este incovenient sa se suprime examenul. Daca nu se gasesc voluntari, sa se ia obligatoriu. 2. Batalionul sa fie instruit la 1-VII -1943. 3. Doresc sa vad la lucru unitatile instruite . 4. Impartasesc punctul de vedere al generalului Jienescu .

La 10 decembrie 1943 Maresalul Antonescu a hotarat (decretul lege nr 3188) infiintarea in cadrul aeronauticii regale romane a unui corp de parasutisti militari cuprinzand unitati luptatoare (batalioane, regimente, mari unitati ) si a unui centru de instructie a parasutistilor, cu scoliile de specialitate  necesare. Evolutia evenimentelor politico -militare din vara anului 1944 nu a permis finalizarea acestui proiect, chiar daca un al doilea batalion de desant, transportat pe cale aeriana, a fost organizat de trupele de uscat in cursul anului 1944 (avea structura unui batalion de munte ).

 

Istoria Parasutismului in Romania – Partea a II-a

 

 

CaporalMusat

 Sursa: cartea Fortele Speciale, scrisa de colonelul Vasile Soare