Anuntul a fost facut luni, 25 iunie, la sediul din Trieste al companiei Fincantieri. Cele trei nave urmeaza sa inlocuiasca navele clasei Nordkapp, aflate in serviciu din anii ‘80.
Norvegienii le spun OPV (Offshore Patrol Vessel) dar, pentru tarile cu litoral interminabil, denumirea corecta este LRPV (Long Range Patrol Vessel).
Fiind primele nave militare construite la Tulcea, aici se vor face doar corpurile, navele urmand sa fie armate si livrate beneficiarului final de catre santierul Vard Langsten din Norvegia.
Prea multe date tehnice despre noile nave nu au fost date publicitatii. Stim ca vor avea lungimea de 136m, latimea (la linia de plutire) de 22m (!!!), ceea ce ne duce la un deplasament estimat de 4200-4500 to. Mai stim ca vor avea coca intarita pentru navigatia in zonele arctice si clasificare pentru navigatia prin gheata. Navele vor fi destinate operatiunilor in toate zonele geografice si in orice conditii de vreme, avand ca misiuni declarate: patrularea pe distante mari, supraveghere, search & rescue, curatarea deversarilor de hidrocarburi.
Contractul valoreaza 5 miliarde coroane norvegiene, adica 525 milioane Euro sau 613 milioane $, navele urmand sa fie livrate esalonat, in 2022, 2023 si 2024, in primul trimestru al fiecarui an.
Norwegian Coast Guard LRPV – reprezentare generica
Va fi o varianta mai mare care, foarte probabil, va imbina calitatile proiectelor VARD 7 100 si VARD 7 100 ICE.
VARD 7 100 ICE a fost destinat patrularii coastelor arctice ale Canadei, o nava cu autonomie foarte mare si excelente calitati nautice, apta sa opereze elicoptere si RHIB-uri pana la o mare de gradul 6 si sa se deplaseze cu 3 noduri prin banchiza cu grosimea de 1m.
Detalii aici: https://vardmarine.com/wp-content/uploads/2015/07/VARD-7-100-AOPS.pdf
Proiectele VARD 7 100 (sus) si VARD 7 100 ICE (jos)
Cateva elemente mi-au atras atentia:
Primul element a fost latimea de 22m a navei, mai mare decat a distrugatoarelor clasei Arleigh Burke, si ma intrebam, mai in gluma mai in serios, daca vor sa opereze F35B de pe ele. De fapt, raportul lungime / latime (6.18 / 1) este caracteristic mai mult spargatoarelor de gheata si mai putin OPV-urilor obisnuite.
Al doilea element este profilul stealth foarte accentuat, oarecum impropriu pentru o nava ocupata cu search & rescue si cu adunatul petrolului din valuri.
Al treilea element a fost solicitarea norvegienilor ca, din ratiuni de securitate, proiectul sa fie realizat de santiere norvegiene, decizia finala oprindu-se la Vard, din cadrul grupului Fincantieri.
Pentru a incerca sa ne lamurim, sa aruncam o privire la clasa Nordkapp, cea care va fi inlocuita.
Au fost construite trei nave: Nordkapp (1980), Senja (1980), Andenes (1981).
Dupa cum se vede, norvegienii, plini de bani, nu se jeneaza sa foloseasca navele 40-45 de ani, ca tot discutam despre perioada de serviciu a noilor corvete romanesti.
Navele erau destinate patrularii Zonei Economice Exclusive, inspectarii activitatilor de pescuit, operatiunilor de cautare-salvare, cercetarii stiintifice, misiunilor internationale.
Nava din clasa Nordkapp
Deplasament: 3320 to;
Dimensiuni: 105 x 14.6 x 5.7 m
Capacitate de navigare prin gheata;
Viteza maxima: 21/22 noduri (surse diferite);
Raza de actiune 7.500 mile marine;
Echipaj 52 + 6 (air crew);
Radare de cercetare aeriana/navala, de navigatie, de dirijare a tirului;
Hull sonar;
Armament: 1 tun Bofors cal.57mm, mitraliere cal.12.7mm, grenade antisubmarin;
Helipad si hangar pentru elicopter pana la 11 to.
Nava din clasa Nordkapp, vedere din pupa-tribord
Si acum vine partea interesanta:
Pe timp de razboi, navele pot fi utilizate ca escorta (in principal) antisubmarin, avand spatii special prevazute pentru instalarea de rachete antinava Penguin, tuburi lanstorpile, tunuri cal.20mm, rachete Mistral si sisteme de razboi electronic.
Aviz amatorilor, cand achizitioneaza nave, sa prevada spatii pentru amplasarea de sisteme suplimentare. Nu iei nava s-o folosesti 2-3 ani iar echipamentele evolueaza.
In cazul norvegienilor, Garda de Coasta este o ramura a Marinei Militare, nu a Politiei de Frontiera, astfel ca tranzitul catre o nava full combat se facea fara complicatii birocratice.
Avand in vedere toate cele prezentate mai sus, noul proiect va fi mult mai mult decat o simpla nava care sa patruleze si sa adune titeiul din apa.
Platforma va fi foarte incapatoare, stabila si apta sa imbarce de la sisteme de detectie si lupta antisubmarin la echipamente de operare subacvatica pentru protectia propriilor conducte, echipamente pentru mine warfare, supraveghere electronica, sisteme antiaeriene si antinava, UAV, USV, UUV precum si echipe pentru operatii speciale pe care sa le desfasoare rapid, cu elicoptere, RHIB-uri sau, cine stie, cu aparate de tip Osprey. La 22m latime, poate dispune de hangar pentru 2 elicoptere medii sau mai mari.
Norvegienii ne arata clar ca se pregatesc sa-si apere drepturile de exploatare a hidrocarburilor din Oceanul Arctic.
Pe scurt, la santierul Vard din Tulcea se vor construi corpurile unor nave de lupta in toata regula, chiar daca, initial, vor fi clasificate drept LRPV (nave de patrulare cu raza lunga).
In privinta calendarului de livrare, corpurile trebuie sa plece in Norvegia cu cel putin 1 an inainte de livrarea finala catre beneficiar, astfel ca santierul din Norvegia sa aiba timp sa le armeze, sa le instaleze sistemele de senzori si de armament si sa efectueze probele de mare.
Asta inseamna ca navele sa plece de la Tulcea cel tarziu in primul trimestru din 2021, 2022 si 2023.
Vard Tulcea – macaraua portal se vede din aproape orice parte a orasului
In cazul in care Fincantieri va castiga licitatia pentru corvete, contractul se va semna anul acesta iar constructia va incepe in 2019, cu livrarea ultimei corvete in 2025, poate chiar 2026 (deh…). Programul LRPV-urilor pentru norvegieni se va suprapune partial, ca timp, peste cel al corvetelor si, cum santierul Vard Tulcea va avea si comenzi civile, este greu de crezut ca va putea duce atatia pepeni intr-o mana.
Cel mai probabil, corvetele vor fi construite la Braila, existand totusi posibilitatea ca, dupa livrarea navelor norvegiene, santierul Vard Tulcea sa se ocupe de modernizarea celor 2 fregate tip 22R (Regele si Regina).
De la inceputul lui 2023 (livrarea ultimului LRPV) pana in 2025 sunt aproape 3 ani, timp suficient ca Vard Tulcea sa efectueze operatiunile de modernizare a fregatelor.
Sunt doar estimarile mele, nici italienii nu au luat decizia finala desi par sa incline catre Braila pentru programul corvetelor.
Mai departe, daca lucrurile merg bine pentru Fincantieri si Vard, santierele de la Braila si Tulcea se vor ocupa si de mentenanta corvetelor si fregatelor.
In plus, ar putea urma si alte contracte. Sa nu uitam ca Fortele Navale se gandesc sa modernizeze cele trei vedete purtatoare de rachete din clasa Tarantul si, cine stie, poate le da Dumnezeu gandul cel bun sa modernizeze si fregata Marasesti.
Vard Tulcea – macaraua portal de 700 t, sincroliftul si docul plutitor
Chiar daca Fincantieri nu va castiga licitatia pentru corvete, odata cu comanda pentru navele norvegiene, Romania va avea doi producatori certificati de nave militare iar santierul Vard Tulcea intra intr-o noua familie, una prestigioasa si in care se invart bani frumosi.
Cristian Ganciu
ce inseamna lucruri judecate anticipat de meseriasi….asta arata niste institutii care sint stabile si echipate cu personal adevarat nu cu pile si neamuri…majoritatea niste ciurucuri profesional…
asta m-a surprins placut si aici peste garla…autostrazi noi intre state, cu doua benzi pe sens de exemplu dar cu toate podurile/supratraversarile facute din start la trei benzi pe sens …creste traficul peste zece ani…ai unde
Am citit un articol interesant despre norvegieni legat exact de subiectul Pazei de coasta de la ei.
Chiar nu ma gandeam ca pana la urma navele de care au ei nevoie vor fi facute aici.
Mai multe detalii despre ce au norvegienii si ce vor sa faca pe la ei prin batatura, mai jos.
https://www.defensenews.com/smr/nato-priorities/2018/06/12/norways-coast-guard-stares-down-big-challenges-in-arctic/
De mentionat ca in articol si ei se plang ca nu au multe chestii esentiale. Le-ar trebui mai multe nave, mai moderne, mai noi. Au un deficient grav de elicoptere (asteapta sa vina NH90 iar alea pe care le au nu-s chiar operationale cum si cat trebuie).
As early as 2020, Norway’s Coast Guard could receive the first of three Jan Mayen-class ships. These multipurpose vessels will have a length of about 130 meters and will be able to carry special operators and helicopters. They are also designed with an icebreaking capability and will be able to withstand winter temperatures up to minus 30 degrees Celsius.
“If all is going OK, they will start to build it next year, 2019, in Norway,” Einsaren said.
Se pare ca defapt vor fi facute in Romania. :))
https://www.vesselfinder.com/news/12726-LMG-Marin-to-design-the-Jan-Mayen-Class-Coast-Guard-Vessels
Norvegienii au enorme probleme cu personalul, in urma cu cativa ani nu aveau suficienti oameni pt echipajele fregatelor si submarinelor.
S-au pleostit de bogatie…
Nope, le pleaca ofiterii catre companiile petroliere, Salarii mai mari.
Da’ e diferenta asa de mare de salariu ?
Si nu cumva riscuri la fel de mari sau poate chiar mai mari sunt pe platforme sau unde lucreaza ei ?
Mie nu mi s-ar parea un job naspa (care din cate stiu eu e remunerat bine) in armata intr-o tara occidentala. Fiind vorba, de regula, de tari mai dezvoltate si cu armate mai bine dotate/organizate, nici macar nu trebuie sa fii in linia intai. Poti sa lucrezi la mentenanta, ca suport/logistica, si asa mai departe. Plus ca stii ca acolo nu prea o sa te dea nimeni afara (decat daca faci o prostie mare).
E drept ca ei au o populatie mai mica si probabil ca e mai greu sa gaseasca oameni pentru anumite domenii… Sa inteleg ca n-au reusit sa atraga imigranti din aia super mega calificati ubermensch pana acum ? S-au stricat si somalezii astia…
Somalezii si munca….baba si mitraliera…??
Cam tot aia…
Posibil sa fie mai scump contractul Ficantieri vis-a-vis de corvete fata de contra-canditatul Damen.
Marocanii si indonezienii l-au ales la pret bun.
Astia ai nostei nu prea au mult spatiu de manvra cu 4+2 nave de echipat.
Deh, saracie…
Salut. Pai daca nu au personal sa ne dea noua navele, e mare pacat sa rugineasca degeaba.
Dar incap inca 2 nave sa fie construite simultan la Tulcea? Din cate am vazut nu au asa mult spatiu disponibil, mai aes cu OPV-uirle norvegiene
Da, e suficient loc. Se lucreaza simultan la doua nave de expeditie artice (croaziere) cam de 400 persoane de nava, deci destul de mari asa ca se pot construii si 2 opvuri odata.
asta se vede cu ochiul liber. dar pot construi simultan si OPV-urile norvegiene si corveto-fregatele noastre? nu contest ca s-ar putea, doar intreb
sau mai curand navele se vor construi la Braila, daca acolo ar exista mai mult loc
Sa fim realisti, nu ca nu mi-as dori sa le faca pe toate.
Vor avea si comenzi civile de executat in perioada aia.
Ideal ar fi sa faca OPV-urile, in paralel cu ce comenzi civile vor avea, iar dupa livrarea OPV-urilor sa treaca la modernizarea fregatelor sau sa execute ultimele 2 corvete, la fel, in paralel cu comenzile civile.
Toate odata nu or sa se faca, asta e clar, din pacate la Braila santierul e mai mic, nu dispune de doc plutitoar iar sincroliftul e de capacitate mai mica (de fapt nici nu prea e sincroloft ala)
Mai exista posibilitatea sa se faca caren la tulcea si sa se transfere pe apa la braila pentru a se continua construcția (s a mai intamplat asta)
Exista pe Youtube un video (cauta „Fincantieri BSDA”) iar acolo italianul spune ca Braila ar fi mai potrivit dar nu au luat o decizie finala, vor urmari sa asigure incarcare optima pentru ambele santiere.
Vom vedea.
In mod normal, ar putea construi 2 nave pe cala de 15.000to si alte comenzi sa le faca pe cala de 7500to.
Ramane sa vedem decizia privind achizitia corvetelor.
Cei 525 de milioane Euro se refera doar la partea care se face in Romania (corpurile navelor) sau la pretul final (eu asa inteleg din articol)? Intreb pentru ca prin extrapolare, as vrea sa vad cam cat ne duc cele 4 corvete si cati bani raman efectiv pentru armament si alte sisteme militare.
Daca suma acopare navele integral, pretul nu e chiar rau as zice, cam 175 de milioane de nava. O socoteala simpla, (chiar daca cu o marja de eroare destul mare) as zice ca o corveta completa (dar fara armament, radare &comunicatii militare etc), ar putea fin in jur de 150 mil dat fiind ca in cazul nostru dimensiunile navei sunt considerabil reduse. Asta ar insemna cam 600 milioane. Daca mai socotim si cate 100 de milioane pt fiecare fregata (din nou lasand aramaentul la o parte), ne raman cam 800 de miliaone, pentru rachete, torpile, CMS, radare, sonare. La prima vedere par suficienti bani, dar e un calcul foarte aproximativ.
Eu cred ca-s banii pentru tot.
Gandeste-te ca navele in sine nu sunt ieftine. Cum ai spus tu, o corveta e cam 100-150 de mil de euro, din ce am inteles eu.
Armamentul si munitia sunt super scumpe… Acolo e problema la noi.
Norvegienii isi fac niste nave care n-o sa aiba decat armament usor. Deci in concluzie e normal ca toate 3 sa fie vreo 500 de mil de coco.
S-ar parea ca indonezienii au dat 220 milioane USD pe o Sigma 10514, sensor included, no armament.
Surse: https://web.archive.org/web/20121231213101/http://www.asianewsnet.net/home/news.php?sec=1&id=31531
Zic senzori included pentru ca Thales a semnat cu Damen, nu cu indonezienii: https://defence.pk/pdf/threads/build-on-indonesian-navys-second-pkr-10514-frigate-to-start-in-next-3-months.311242/page-2
Nu stiu de ce sunt atatea discutii interminabile daca e cu sau fara armament…
Nicio nava nu are cum sa fie calculata cu tot cu armament…
1. armamentul poate costa cat nava… (si oricum)
2. armamentul este modificat/customizat/dimensionat dupa cerintele clientului (foarte posibil sa nu existe doua nave la fel)
http://nation-creation.wikia.com/wiki/Modern_Day_Military_Pricing_List
(orientativ… dar in general putine sunt sub 1 mil).
Australienii isi calculeaza costurile cu totul, de aici 19 miliarde pentru 9 fregate, daca nu m-a lasat memoria cu totul.
In rest discutam pe subiect pentru exersarea neuronului si pentru ca acolo sunt banii nostri.
Inclusiv costurile de mentenanta pe o anumita perioada determinata de timp, daca nu ma insel.
Banuiesc ca inca sunt la spam
NU SUNT PRIMELE NAVE MILITARE CONSTRUITE LA TULCEA
Nava de cercetare si spionaj de tip Marjata a marinei norvegiene tot la tulcea a fost începuta (cautati pe youtube N 777)
Au mai fost facute doua nave de patrulare pt marina Algeriana
Ok, dar Marjata era o nava neinarmata iar navele de patrulare banuiesc ca nu depaseau 600to si erau inarmate cu ceva mitraliere.
Astea de acum chiar sunt nave militare adevarate, cu optiuni sa pui pe ele tot ce-ti trece prin cap in materie de senzori, armamente si echipamente.
Iti vei da seama de diferenta cand vei vedea proiectul corpului.
In alta ordine de idei, firma care proiecteaza nava n-a mai proiectat nave militare sau pentru navigatie prin gheata. E ciudata alegerea ei dar nu comentam mai mult.
Cele algerine aveau tun in prova, dar sa nu te astepti sa se monteze armamentul aici, si da erau mici, cred ca mai am pe undeva prin pc poze cu una din ele
Vor ceva in genul Legend class cutter – ca si autonomie si capabilitati de detectie s.a.m.d., iar raportul ala lungime latime arata ca vor o platforma foarte stabila, stiut fiind ca marile nordului nu sunt tocmai prietenoase, in special iarna.
Sa operezi elicoptere pe o mare de gradul 6 e ceva!
Sunt curios daca norvegieni sar in sus ca arsi ca nu se construiesc la ei in tara.
Sa fie sanatosi sa ne mai dea de lucru…