Am auzit de clipere prima dată acum mulţi ani, în copilărie, citind o carte foarte dragă mie: „Tai Pan”, de James Clavell. În acele vremuri de tristă amintire, accesul la astfel de informaţii era limitat la revista „Modelism”, care spre 1989 devenise destul de greu de găsit.
„Cutty Sark” Sursa: wikipedia
Probabil că termenul vă este cunoscut deja multora dintre voi, dar întotdeauna mi-am dorit să-i dedic măcar un scurt articol.
Vă invit astăzi pe Romanian Navy Historic Ships (rnhs.info) să citiţi un articol despre cele mai frumoase şi mai rapide veliere care au brăzdat mările lumii vreodată. O epocă a aventurii, curajului, romantismului şi, aşa cum îmi place mie să spun, a „liberalismului sălbatic”, secolul al XIX-lea a adus nenumărate inovaţii în domeniul navigaţiei şi al construcţiei de nave aşa cum secolul al XX-lea a adus în domeniul aviaţiei.
Cliperele sunt cu şi despre adevăraţii lupi de mare! 🙂 Sper să vă placă!
Nicolae Hariuc
P.S. Vă recomand să vizionaţi filmul din articol, deşi este lung, este totuşi duminică… 🙂
P.P.S. Celor care ajung în Londra le recomand o excursie în Greenwhich, pe lângă „Cutty Sark”, la Observatorul Astronomic vor putea sta cu un picior în emisfera vestică şi cu celălalt în emisfera estică.
Nu era chiar așa, în 1984 la editura Meridian a apărut „Doi ani pe mare” scrisă în 1834 de Richard Henry Dana jr, . E adevărat că nu e vorba despre un clipper ci despre un bric, dar e o priveliște din interior, scrisă de un student la Harvard ce și-a luat o pauză de la studii și s-a angajat de bună voie ca matelot. Aceasta este cartea:
https://www.printrecarti.ro/54054-richard-henry-dana-doi-ani-pe-mare.html
E un fel de jurnal de bord, iar la sfârșit are un mic glosar de termen marinărești și bașca o poză cu toată velatura descrisă. Era foarte instructiv, mai ales partea cu velatura, pentru că în cărțile vechi se făceau referiri la tot felul de manevre, fără prea multe explicații care erau probabil logice pentru autorii acelor vremuri, dar nu și pentru cititorul din ziua de azi.
Cartea e aici în limba engleză:
https://www.gutenberg.org/files/2055/2055-h/2055-h.htm
Am citit tot ce aveam in biblioteca, dar spre 88-89 nu se mai gasea nimic…
Iar eu tot ce-mi luam imi luam cu bani de la pusculita, nu eram asa batran pe atunci… 🙂
Pentru cei interesati de termeni marinaresti in general (nu doar arborada) recomand cu caldura „Indrumator marinaresc” de Bujenita si Nigaru. Carte foarte veche (cred ca e editata prin anii 60) dar plina de informatii utile si actuale. Daca sunt doritori, o am si in format PDF (aprox 70 MB).
O alta lectura utila in domeniu (ceva mai usoara) disponibila inainte de 89 era „Epopeea navelor” de Retinschi.
Ambele carti mai pot fi gasite prin anticariate si reprezinta o buna introducere in universul marinaresc.
@nicolae: inteleg ca tu ai trecut de ceva vreme la aplicarea practica a cunostintelor de marinarie, to probabil cunosti deja mare parte din informatiile cuprinse in cele doua carti.
Eu as vrea cartea, Mihai.
ronavyships@gmail.com
Multumesc!
P.S. Niciodata nu stii destul! 😉 🙂
Cu mare placere, e deja pe drum. Ar trebui sa primesti un mail de la WeTransfer.
Multumesc, am descarcat-o deja!
Cel mai rapid velier ramane Souverign of the seas care in 24 de ore a parcurs 400 mile. Tot el a atins si viteza de 22 noduri
Bun , azi sunt veliere mai rapide … Insa Suveranul avea 2400 tone si era incarcat.,..
Iar ala era parca un clipper.
Binteles clipper. Unul din clipperele lui Mckay. ,…
Nu vreau sa par carcotas, dar nu care cumva windjammerele erau mai rapide decat clipperele?
Windjammerele carau mai mult iar vitezele erau cam tot pe acolo…
Totusi cred per ansamblu cliperele mergeau mai bine.
Din amintiri, tind să spun că nu. Cutty Sark a înregistrat viteze de 21-22 nd. în Atlanticul de S și în Pacific, navigând spre Capul Horn, pe ruta tradițională. Asta în condițiile în care până nu demult V cargoboturilor moderne era de cca 15-18 nd… Adevărat că vitezele au crescut în ultimul deceniu, ajungând la peste 20 nd, însă cliperele au fost proiectate și contruite utilizând tehnologia secolului XIX…
Una peste alta eu sunt convins că nu vom mai vedea nave mai majestuoase și mai eficiente ca nave de transport din punctul de vedere al raportului cost / eficiență. Nici marinari mai adevărați decât cei ce navigau pe ele… Vântul rămâne cea mai economică modalitate de transport pe mare, în pofida unei oarecare variabilități a timpului / transport.
În Brest încă mai găsești lupi de mare bretoni care au prins marile veliere care brăzdau oceanele până după al II-lea Război Mondial și e un privilegiu să asculți poveștile lor!
Si eu va recomand sa mergeti in Greenwich sa-l vizitati pe: Cutty Sark.
Radu Tudoran da o schita si explicatiile arboradei, pt o goeleta, in Toate panzele sus”, o editie cartonata din anii saizeci.
Va fi un articol si despre goelete/schooner-e.
@Nicolae
Ia zi pe unde vei ieși pe mare anul acesta, rămâi la mările interioare europene?
Nu te-ar tenta o tură pe Atlanticul de N?
Acum am realizat ca s-au intalnit aici doi navigatori pasionati.Succes in calatoriile voastre si sa va intoarceti teferi.
Merci!
Hmmm, Atlanticul de Nord, tu vrei sa scapi de mine? 🙂 Suna deosebit de tentant!
Anul asta am fost putin in Egee si in Saronic si am participat ca membru al echipajului la doua regatte la noi, eram curios sa fac o comparatie cruising vs. racing. Am invatat foarte mult la regatte si, in plus, am mers pe o ambarcatiune care mi s-a parut senzationala, una facuta pentru Mini Transat 6.5.
O sa mai fac cateva iesiri la MN pentru antrenament tehnic individual si cred ca asta va fi tot anul asta.
Daca oferta ramane valabila, discutam serios la anul, mi-ar placea foarte mult! 🙂
Rămâne. Intenționez să rămân în Atlantic deocamdată.
Sunt, realmente, interesante mini-urile, însă consider că sunt prea mici (ca volum interior utilizabil) pentru a asigura condiții decente de odihnă și managementul energiei navigația solitară.
Am vizitat Pogo2 al amicului meu Aron Meder la Douarnenez acum câțiva ani și asta e impresia.
Pe de altă parte nu aș ezita să fac transat pe un Mini față de un Beneteau Oceanis sau un Doufour. Acum le fac la marjă de profit, în dauna marjei de rezistență structurală decentă…
PS Am văzut mini-ul cu care Alessandro Di Benetto a făcut turul lumii pe la cele trei capuri de vânzare în portul Olonna (Les Sables d Ollones), dacă te tentează vă pun în contact 😉
Multumesc! Da-mi cand ai timp un mail pe ronavyships@gmail.com ca sa am contactul tau.
Da, sunt groaznic de mici. Pogo 2 cred e cea cu care m-am dat si pentru MN mi s-a parut ideala ca daysailer. Se misca foarte bine pe vant slab si este foarte stabila. Sambata asta ne-a prins o rafala (cica de 20 – 25 Nd) cu velele desfasurate (fara spinnaker, eram upwind) la maxim si ai vazut cam ce suprafata velica au si s-a tinut grozav.
Insa nu as merge mai mult de 3 zile legat cu ea..,
Mai multi skipperi cu experienta mi-au spus ca intr-adevar, nu se mai fac barci ca pe vremuri si pentru transat sau circumnavigatiune se prefera modele mai vechi.
N-am bani Floggere de barci cu pedigree. 🙂 Am gasit insa un Pogo 6.5 din 1995 la sub 10000 de euro.
Asta: https://www.theyachtmarket.com/boats_for_sale/1641349/
Sunt niște bestii mici, nicidecum day boat și optimizate pt valuri largi nicidecum pt stransul vântului, mai ales cu valuri. Bat tare datorită gîndului plat al carenei . 10k e mult pt un Pogor 1, chiar echipat. Poți fi sigur că s-a tras de el și că trebuie RK să zic așa…
Îți scriu și te asist dacă dorești.
Din cate am inteles, merg foarte bine cu vant de travers sau dinapoia traversului si, intr-adevar mai greu upwind.
La cum am observat ca e la noi de obicei, cu vant slab si mare plata se misca bine. Planeaza usor.
Altfel nu pare sa le placa valul scurt si des, asa mi s-a parut, experienta mea e limitata.
De asta zic ca ar fi excelenta una pentru iesiri de w.e. la Marea Neagra.
Momentan strang bani si vreau sa merg cu cat mai multe sa vad ce-mi place. First 21.7 e iarasi o optiune. Bugetul e limitat si el…
Oricum, multumesc de oferta, o s-o tin minte si p-asta! 🙂
Corect, miniT sunt optimizate să planeze peste V max de carenă, însă face față condițiilor mai vitrege.
First 21.7 e simpatic, dar nu tare rapid. La travers de Ouessant am concurat cu unul, după care i-am arătat oglinda și l-am lăsat în urmă, eu fiind pe o navă clasică cu LWL inferioară 🙂
Depinde ce anume cauți într-un velier. Personal te-aș sfătui să nu ignori clasice precum Sangria sau Ecume de Mer (franțuzoaice), bune atât la regate, cât și în croazieră lungă.
Jeanneau Sangria, nu?
Ma mai uitam si la First 260 Spirit…
La regatte conteaza si skipperul, nu doar barca. 😉 Imi place la regatte ca atmosfera dar in Romania te omoara coeficientii. Nu stiu cum o fi in Franta ca-s alte traditii si muuuuult mai multe barci.
Exista încă in istorie episoade legate de nave rapide anterioare apariției cliperelor
In anexele cărții Revolta de pe Bounty de John Barow apare o trimitere la un vas construit de un portughez Diogo Botelho Perreira, nava rapida unii zic ca echipata cu vela italica și vâsle – ar fi navigat din India pana la Lisabona in 1536-1537
Se spune ca ambarcațiunea ar fi fost indiana
Lunga și cu bordul jos
Portughezul a echipat-o cu punte
Și a plecat cu ea din India până-n Portugalia
Cu câteva sute de ani înainte de apariția cliperelor
Desene după ambarcațiune nu am găsit