La sfarsitul lunii iulie, Fincantieri a organizat, pentru presa, o vizita de documentare la santierele Vard din Tulcea si Braila.
Cum programul nu-mi permitea sa merg la amandoua, l-am vizitat pe cel de la Tulcea.
Aveam si motive in plus: tata a lucrat 10 ani in santier, unul din locurile mele preferate de joaca a fost zona halelor de montaj (in constructie, pe vremea aia), in liceu ma strecuram in santier sa vad lucrarile de reparatii la pescadoare.
Santierul naval Tulcea – inceputurile
Dupa 1990 am tot intrat in santier si am avut ocazia sa-l vad in diferite etape, cu Aker, cu STX OSV, cu Vard si, mai recent, cu Fincantieri, asa ca aveam o oarecare idee despre ce a facut fiecare companie, ca investitii in santier
La santier am fost asteptati de o echipa condusa de dl.Mauro Leboffe, vicepresedinte executiv Vard si coordonator al santierelor Vard Tulcea si Braila, si de dl.Laurentiu Rusinoiu, directorul general al Vard Tulcea.
Programul a inceput cu o prezentare a companiei Vard dar, pentru ca deja exista o cantitate foarte mare de informatii despre Vard in mass media, ma voi opri la cele care mi s-au parut cele mai interesante.
Din cele 9 santiere detinute de Vard, cele 2 din Romania sunt printre cele mai moderne, Fincantieri investind cca 150 milioane Euro in echipamente si tehnologii noi.
Conform dlui Leboffe, ce i-a atras pe italieni a fost flexibilitatea, capacitatea santierului, ca personal si facilitati, de a schimba productia de la o categorie la alta de nave, in functie de cerintele pietei.
Daca pana in 1989 repara pescadoarele IPO, construia cargouri de 8500 si 15000 tdw, tancuri de buncheraj de 1000 tdw, remorchere si alte nave mici, pe parcurs, santierul a trecut la productia de nave de aprovizionare pentru platformele de foraj marin, nave portcontainer, tot felul de nave specializate pentru operarea scafandrilor si sprijin pentru constructii subacvatice, completate cu comenzi punctuale pentru docuri plutitoare sau alte nave specializate.
Un segment important este cel al navelor destinate operatiunilor in zonele arctice, fie ca vorbim despre spectaculosul Ocean Shield, cel care a gasit cutia neagra a avionului malaezian prabusit in Oceanul Indian, fie despre navele de croaziera in zonele arctice, se pare, ultimul trend in materie de croaziere.
Ocean Shield
Nava de croaziera pentru zone arctice
Inevitabil, santierele din Romania au ajuns si in domeniul productiei de nave militare, Vard Tulcea realizand corpul unei nave ELINT, Marjata IV, pentru marina norvegiana, si doua nave de patrulare pentru marina algeriana.
Marjata IV, in drum spre Norvegia (sus) si complet echipata (jos)
Preluarea Vard de catre Fincantieri a permis integrarea in lantul de santiere ale acesteia din urma si accesul la un portofoliu mult mai divers de comenzi, de la nave de croaziera la nave de transport fluvio-maritim pentru incarcaturi de mari dimensiuni.
O alta nava de croaziera-spargator, livrare probabil in 2020
Integrarea a permis o mai buna incarcare cu comenzi de lucru, indiferent de variatiile pietei pentru diferitele categorii de nave. Practic, la primirea unei comenzi, Fincantieri poate distribui catre mai multe santiere executarea unor segmente din nava/nave dupa care asamblarea finala si armarea se fac intr-un santier care se va ocupa de probele de mare si de predarea navei catre beneficiar.
In paralel cu cresterea comenzilor, a crescut si gradul mediu de finalizare a navelor livrate de la Tulcea, de la 30%, acum 5 ani, la cca 80% astazi.
In prezent, Vard Tulcea lucreaza cu 3500 de angajati proprii si 2000 ai subcontractorilor, in timp ce Vard Braila lucreaza cu 2000 + 1000. Din cei 3500 angajati proprii, 200 sunt ingineri proiectanti iar cand comenzile cresc santierul recurge la serviciile Vard Engineering Constanta, o subsidiara a grupului, specializata in proiectare navala.
Dupa prezentarea santierului a urmat o sesiune de intrebari si raspunsuri.
Legat de licitatia pentru corvete, au refuzat sa dea detalii, motivand o solicitare din partea autoritatilor romane, dar au confirmat ca modernizarea fregatelor Type 22R se va face la Braila sau Tulcea. Cu asta, se inchide bursa zvonurilor privind modernizarea fregatelor la Constanta sau Mangalia.
Tot la solicitarea clientului, au refuzat sa dea detalii despre cele 3 LRPV-uri pe care le vor construi pentru Garda de Coasta a Norvegiei. Pe acest subiect voi reveni cu un articol separat.
Cum pe la noi se tot discuta despre achizitionarea de submarine, am intrebat daca Fincantieri a primit solicitari de la marina italiana pentru un succesor al clasei Todaro si mi s-a raspuns ca sunt interesati de un nou batch (lot) de submarine dar nu a fost clar daca vor fi Todaro sau un succesor. Voi reveni cand voi avea detalii suplimentare.
Pe langa productia de nave, santierul si-a modernizat si extins permanent dotarile.
Foarte pe scurt:
Fosta fila (platforma) de 7500 to a fost consolidata si acum poate sustine nave de pana la 24.000 to, au completat parcul de macarale cu unele cu capacitati de 50 si 120 to, culminand cu darea in folosinta a macaralei-portal de 700 to, Goliath, au modernizat vechile hale FUCM, au construit 5 noi hale de sablare si vopsire si o fabrica de tevi.
Macaraua de 700 to, sincroliftul si docul plutitor Atlante II
In privinta halelor de sablare, va amintiti hala de sablare pentru tancurile Abrams, de la Depozitul US Army din Anniston, Alabama, unde bagau tancul fara turela si il sablau complet? La Tulcea, baga in hala si sableaza cate un sfert de vapor, apoi il vopsesc si-l scot afara pregatit pentru asamblarea finala.
Halele de sablare si vopsire (albastre, cu acoperis alb)
Au marit docul plutitor Atlante II (ei ii spun barja submersibila), astfel incat sa poata andoca si lansa la apa nave cu lungimea de 200m, latimea de 49m si masa de 25.000 to. Pentru a-i permite scufundarea, au adancit bazinul santierului de la 6m (cat avusese la inaugurare) la 20m.
Atlante II
In momentul de fata, lucreaza la amenajarea unui nou cheu pe latura bazinului dinspre Dunare si, daca am inteles bine, vor sa extinda unele hale.
Au inlocuit si au adus sisteme noi, robotizate, de taiere si sudura, multe alte echipamente mai “marunte”, au adus softuri noi de proiectare.
Pe partea de resurse umane, dupa ce au vazut ca sistemul scolar nu le asigura necesarul de muncitori calificati, au trecut la scolarizarea acestora in santier, in paralel cu programele de cooperare cu putinele scoli profesionale din oras.
Poate n-ar fi rau ca AJOFM sa mai treaca pe la Vard, sa-i intrebe ce au nevoie si, in loc sa organizeze cursuri de manichiuriste, hairstilisti, maseuri sau alte specializari de top, sa pregateasca sudori, mecanici, tubulatori sau lacatusi constructii navale. In ultimii 2 ani, niciun muncitor calificat, pregatit de AJOFM, nu a ajuns la poarta Vard Tulcea.
Cea mai recenta solutie pentru a completa necesarul de muncitori calificati a fost sa-i transfere de la santierul Vard din Vietnam, celor 150 sositi urmand sa li se alature alti 150.
Aducerea de muncitori vietnamezi devine un trend, in prezent putand fi gasiti la lucru in constructii de drumuri, de locuinte si retele edilitare, agricultura si constructii navale.
A urmat deplasarea prin santier, primul si cel mai cautat obiectiv fiind macaraua-portal de 700 to.
700 to inseamna ca poate sa ridice, fara sa transpire, un monitor din clasa Kogalniceanu sau o Tarantula.
Inaltimea maxima este de 96.6m dar am urcat cu liftul doar pana la cabina de comanda, situata la 60m inaltime. Macaraua este atat de inalta incat trece pe deasupra macaralelor “portuare” obisnuite.
Platforma de montaj, vazuta de la 60m inaltime, prin podeaua cabinei macaralei
In cabina de comanda … surpriza: operatorul mastodontului era doamna Lenuta, 34 de ani.
34 de ani pe macarale de mare capacitate.
Doamna Lenuta, the driver
Dupa macaraua-portal, am trecut prin mai multe sectii, inclusiv prin noua fabrica de tevi, dupa care ne-am oprit la o mai veche cunostinta de-a mea: sincroliftul (prima data l-am vazut chiar la inaugurare, in 1978).
Achizitionat din SUA, sincroliftul a fost ingrijit, bibilit si modernizat permanent astfel ca, la 40 de ani de la inaugurare, merge la fel de bine, spre stupoarea firmei americane care a fost solicitata recent sa incheie un nou contract de mentenanta. Nu-si imaginau ca ar mai fi in functiune.
Sincroliftul poate lansa si andoca nave cu lungimea de 165m, latimea de 27m si masa de 6500 to.
Sincroliftul: in stanga si-n dreapta, in albastru deschis, cele 50 de vinciuri
Cam asta a fost vizita la Vard si, asa cum se prezinta ca dotari, personal si palmares, italienii nu vor avea nicio problema sa realizeze corvetele si sa modernizeze fregatele in Romania.
Cel putin la Tulcea, au construit nave mult mai mari si mai complexe, unele premiate ca “nava anului”.
In privinta locatiilor, stim deja ca, daca vor castiga contractul, vor face corvetele la Braila, ramanand speranta ca fregatele sa fie modernizate la Tulcea, santierul putand andoca, manevra si lansa la apa nave mult mai mari.
Acum, ca am terminat cu partea de prezentare, cu usor iz de patriotism local, sa ne uitam putin la cum arata competitia in acest moment.
Dintre cei patru competitori, trei au sanse reale sa intre in runda finala unde se va discuta despre bani:
- Despre Damen stim ca au propus o nava buna, cu o configuratie pe cerintele noastre, cu armament american, ca au un santier la noi si produc deja nave militare in Romania, ca recent au preluat managementul unui al doilea santier si ca nu ar avea probleme sa produca navele aici;
- Despre Naval Group stim ca au propus o nava superba, cu mult potential de upgrade pe viitor. Nu stim daca vor oferi armament american. Stim ca vor produce navele in baza unui parteneriat pe proiect cu Santierul Naval Constanta, adica vin, instruiesc oamenii, fac navele si pa: SNC ramane sa se ocupe de mentenanta;
- Despre Fincantieri stim ca au propus un “Abu Dhabi Enhanced”, fara detalii privind configuratia si echiparea, stim ca s-au aratat dispusi sa o echipeze cu armament american, ca au doua santiere moderne in Romania si ca, la fel, nu ar avea probleme sa produca navele la noi.
In momentul asta, mesajul transmis de italieni pare sa fie: “Avem experienta, stim sa facem orice fel de nava, am investit multi bani in Romania, detinem 2 santiere de top, dupa ce facem corvetele vom ramane tot aici si vom coopera si pe alte programe. Suntem parteneri de cursa lunga.”
Un mesaj prin care incearca sa se pozitioneze mai bine decat francezii care deruleaza doar un parteneriat pe proiect: fac navele si pleaca.
Un mesaj corect care, dupa mine, ar fi trebuit completat cu: “si va propunem frumusetea asta de nava care calca, spala, face clatite, da cu aspiratorul si duce copiii la scoala.”
Din pacate, MApN-ul nu permite astfel de detalii despre corveta propusa asa ca ramanem cu speranta unei surprize placute.
La sfarsit, cateva consideratii:
Romania va plati bani grei pentru cele patru corvete si modernizarea celor doua fregate! Bani grei de tot si, daca tot ii platim, parca ar fi corect (si economic sanatos) sa-i platim unei companii care are deja santiere la noi. Atat din punct de vedere strategic, cat si din punct de vedere financiar.
Sanatos ar fi sa bagam banii intr-un santier romanesc, intr-o companie care activeaza in Romania si care a fost aici (oferind de lucru la mii de muncitori si platind taxe catre buget) si inainte de corvete si va ramane aici si dupa ce acestea vor fi gata de lupta. Adica, prin banii nostri, sa intarim o companie romaneasca.
Practic, ar mai fi avantajul de a avea constructorul navelor tale de lupta la tine in tara. La nevoie, este mult mai simplu sa-ti aduci navele intr-un santier local unde expertiza exista deja, nu trebuie s-o astepti sa vina cu avionul…
Cateva videoclipuri foarte interesante despre Vard:
https://www.facebook.com/cristian.ganciu1/videos/1799805663428319/
https://www.facebook.com/cristian.ganciu1/videos/1799825886759630/
https://www.facebook.com/cristian.ganciu1/videos/1799831533425732/
Cristian Ganciu
Atunci Vard sa fie, Fincantieri mai bine zis?, cu toate ca personal i-mi place mai mult Sigma…..mai in gluma mai in serios cred ca statul roman ar trebui sa negocieze mai mult sI mai bine, asa cred ca fac tarile care se respecta
Damen si Fincantieri nu si-au batut joc de santierele navale preluate. Este normal sa isi prezinte realizarile (am vazut ca mai ales Fincantierii are in ultimul timp o campanie de PR- ceea ce nu este rau). Mare lucru sa ai doi mari producatori de nave la tine in curte!
Punctul forte al lui Naval Group este si punctul slab in aceasta competitie, specializarea pe nave de lupta. Pentru ei nu este rentabil sa preia (cumpere) un santier cu este SNC, iar pentru noi (statul roman/fortele navale romane) nu cred ca este „rentabil” sa acorde contractul unui producator ca nu a investit pana acum vreun ban in economia noastra.
Un pic off topic: e bine ca producem/asamblam ceea ce putem in tara: corvetele, Agilis, P5, poate Viper si Venom+H215….. eu as zice ca nu ar fi rau sa producem si o varianta de AR15 (5.56 si/sau 7.62 NATO). In rest mentenanta trebuie sa fie obligatorie
O singura observatie: m-as cam lipsi de 5.56mm
Ți-ai găsit! Să aleagă politicienii așa. Pai la BRUA au dat comanda către Mittal Steel Galați? Nu! Au dat o unei firme nici măcar UE. Pe ce criterii? Pai ar trebui întrebați Transgaz, ministerul economiei, comisiile parlamentare. Avem gaze, avem producători de teava, potențial de producție îngrășăminte, o mare parte a tarii fără gaze și noi ce facem: concesionam sursa, probabil inevitabil deși nu văd niciun impediment ca Transgaz sa își dezvolte o divizie de extracție, construim BRUA cu firme străine, ducem gazul în Ungaria sa îl vândă ei și sa își dezvolte alții industria chimica iar la noi sa se facă încălzirea cu cărbuni, rumeguș și lemne furate cu căruță din pădure. Inteligent, nu?
Așa ca nu va conta vreun criteriu ca se da tulcenilor de lucru, ca se plătesc taxe la buget pentru spitale, scoli și drumuri ci cine știe ce interes obscur
Italienii propun un design invechit si, deci, mai slab decat cel al olandezilor.
E bine ca investesc in mult marketing (a se citi vrajeala) dar hai sa nu uitam ca exista si Damen in tara si ca ei defapt propun ceva mai bun. Au si olandezii santiere, au experienta, au angajati, au tot ce ne trebuie. Apropo de Mangalia care va fi manageriat de Damen, este cel mai mare santier al lor din lume, ca suprafata.
Francezii n-au nicio sansa pentru ca vor face o oferta mai scumpa decat Fincantieri si Damen deci, defapt, sunt doar astia 2 in competitie.
Eu zic sa ne uitam la ce propune fiecare companie nu la mesajele de marketing si pozele frumoase.
Asa zisa abu dhabi „enhanced” e o ciorba reincalzita care a stat ceva in frigider si careia ii mai adaugi niste patrunjel proaspat…
Sigma macar e mai stealth si arata a nava cu design nou… Mai mult ca sigur ca si echiparea va fi mai buna sau cel putin egala.
(probabil ca nici p-asta n-o sa-l postati)
De unde pana unde nava propusa de italieni este un design invechit?! Marketingul nu este vrajeala, Fincantierii isi prezinta pur si simplu realizarile din Romania.
Dupa mintea ta mii de angajati si investitii de 150 milioane de euro arata a vrajeala?!
Sigma este si ea la randul ei o evolutie, de la Sigma 9113, la 10514, acum la varianta mexicana. Nu sunt doua marine care sa cumpere exact aceiasi nava, fiecare dupa necesitatiile si bugetul sau.
„Ciorba reincalizta””, dupa mintea ta putina se numeste in termeni militari si ingineresti: modularitate, adica capacitatea unui proiect dat de a fi modelat dupa un set mai larg de cerinte, cu bani putini.
Asta-i inteligenta nu ciorba.
Comentariul a intrat pe motiv de zoo, sa vada adica lumea cine mai umbla liber pe internetul patriei.
@George Acesta este si motivul pentru care l-am aprobat. 🙂 Nu-i mai raspund, ca ai facut-o tu. 🙂
@Andrei debitezi si debitezi prost si fara logica. Faci n’spe mii de supozitii si refuzi argumentele. Daca cei de la Damen nu mi s-ar parea oameni seriosi, as zice ca esti un biet troll platit cu bani cu miros de iarba…
Inca mai astept o explicatie a conceptului de constructie modulara si ce presupune ea. Arata-ne ca stii despre ce vorbesti.
Altfel, nu mai comenta o vreme…
P.S. Mi-a placut asta cu psihologia inversa… Foarte matur.
Eu zic sa explice si in ce consta design invechit.Sa mai explice cu cat de stealth este designul Sigma comparativ cu cel italian.N-as vrea sa fac pariuri dar cred ca habar nu are. Mai degraba sunt postari emotionale pentru ca lui pur si simplu ii place Sigma si basta.
La fel as putea sa zic si eu ca sunteti platiti cu bani cu miros de macaroane, ca prea il atacati pe baiat.
Citez: „dupa mintea ta putina”.
N-are ce să mai explice. Până recent 35%-40% din comentariile la fiecare articol, indiferent de tema, erau ale lui, distrugând efectiv orice discuție.
Dacă avea mai multă minte, ar fi avut și un minim de bun simț care i-ar fi spus că nu se poate pricepe la toate. Nu e singurul de altfel.
Personal îl încadrez la utili și nu la trolli.
Si ca să nu existe macaroane în discuție, preferința mea este tot Sigma. Dar de aici până la aberațiile alea e cale lungă.
Sunteti doi Adrian? cand ti-am citit postarea prima data am crezut acelasi comentator se contrazice.
Da. Eu postez mult mai rar de multă vreme.
Eu prefer Gowind dar nu fac o pasiune din asta. Si sincer unul care da verdicte ca Tara lui Andrei sa-mi explice cat de invechit si nestealth ba si cat de slaba este nava propusa de italieni comparativ cu Sigma si asta in conditiile in care conform articolului italienii au fost foarte zgarciti la detalii si nu stim decat ca va fi un Abu Dhabi imbunatatit si cu deplasament mai mare.
@Anla’shok
După cum explică băieții și în articol (un articol cu iz de publicitate, însă un articol frumos și la obiect) dacă tot plătim bani mulți, ideal ar fi să-i plătim unei companii care derulează oricum afaceri în România de mai multă vreme si care a investit aici (si o va face în continuare).
Din acest punct de vedere, Damen sau Ficantieri ar fi alegerea logică.
Ambele companii au investit mult, nu și-au bătut joc de șantiele pe care le-au preluat (și au adus plus valoare industriei navale de la noi – de fapt, industriei românești în general).
P.S.: si eu prefer Sigma însă nu-mi permit să „înjur” Ficantieri (pentru că ar fi stupid să înjur o companie care investește la noi si o face bine 🙂 ).
Baiatul face afirmatii fara sa le argumenteze doar pentru ca-i place lui o anumita nava. Comportamentul lui este imatur si cel putin nepoliticos, ca sa fiu ponderat in afirmatii.
Cat despre ce ai putea sa zici tu, mi le-am cam auzit pe toate si, sincer, nu-mi prea mai pasa. Asa cum nici unora dintre voi nu prea va pasa de munca noastra, facuta in timpul nostru liber, din pasiune pentru ceea ce scriem. Sunt de la 3000 la uneori 5000 de unici pe zi pe acest site, dar de comentat comenteaza circa 100, hai sa zicem 200, ca nu stau sa va numar. Iar dintre cei care comenteaza sunt unii care, dupa ce ca spun prostii si dovedesc o acuta lipsa de cunostinte in domeniul in care comenteaza, nici macar n-au deschiderea de a invata de la cei care stiu (nu ma includ printre ei). Tipic romanesc, ne „pricepem” la toate si avem si gura mare.
Daca unii dintre voi nu sunt capabili sa inteleaga cum reusim sa va oferim unele informatii despre diverse subiecte de actualitate este problema lor. De exemplu Pathfinder mai jos face aceeasi acuzatie, uitand sa mentioneze nenumaratele articole din anii trecuti cand se vorbea la greu despre Sigma.
Cei de la Damen nu comunica. Punct. La BSDA au facut la fel, si tocmai pentru ca noi nu suntem media mare am fost singurii care au vorbit despre ei si oferta lor. Nivelul lor de comunicare este zero, mi-au promis filmul de prezentare de la BSDA si nu l-am primit nici in sfanta zi de azi…
Este problema fiecarei companii cum isi face cunoscute produsele.
Numai noi romanii reusim sa ne dam singuri in cap cu atata gratie. Uitam faptul ca niste comunitati precum cele din Braila, Galati, Tulcea sau Mangalia realmente depind de aceste doua companii. Cum se intampla ceva bun, cum apar cativa destepti sa gaseasca hibe si probleme s.a.m.d.
Cand Damen ne va invita la ei in santier, vom scrie despre el… Pana atunci, subiectul Sigma este inchis pentru ca de-a lungul anilor s-a discutat destul de mult despre el.
Mie de exemplu imi place Gowind mai mult, dar aproape as putea paria ca sansa 1 e la Damen.
P.S. Mi-ar placea sa se pastreze o minima decenta in comentarii, sa fie discutii on topic, argumentate, despre x sau y, sa am ce invata de la voi, asa cum invat de la unii dintre voi, nici nu-i mentionez ca nu e nevoie, nu au nevoie de validarea mea…
P.P.S. Eroule, te rog sa ma ierti, n-am vrut sa-ti stric articolul.
Maine va intra un articol de prezentare al Damen Mangalia si ma intreb ce iz va avea? Lalele 🙂 ?! Ca io legume si branzeturi din Olanda nu cumpar nici daca le primesc gratis…
lalele nu au miros :P.
Pe bune nu au miros!
George, tzaralu’grivei, a vrut sa zica ca Sigma arata din Futurama, stealth si ultr-stealth si aistalalti arata din serialul preferat de copii cu Bart Simpson, adica ca un vapor obisnuit pe care italienii au pus doar niste tevi ( tunuri ) si tot aistalalti ”trag” de proiect sa ”intre”’ in cerinele marinei militare.
Bineinteles ca ytzaralu’grivei probabil fara sa fi vazut macar un vapor militar vreodata sau poate le-a vazut pe cele ruginite, pardon gri-rugina si par toate obsolete.
Si eu, sa ma scuze audienta, imi pare Sigma tot cel mai castigat proiect de nava militara, plus ca parca sunt mai pe felia marinei noastre, si alt plus, vor avea armament ambarcat americanesc.
Salut. Eu raman la parerea ca Mapn-ul trebuie sa negocieze foarte serios pentru a avea cea mai buna nava cu cea mai buna dotare indiferent cine castiga. Faptul ca avem doi competitori care au deja santiere la noi in batatura, si unde deja produc nave de o coplexitate ridicata e un avantaj foarte bun pentru Romania pentru ca se poate baza pe acesti producatori si in viitor. Eu am ramas fara cuvinte citind ca scolile noastre profesionale nu mai scot meseriasi, dar daca tinem cont de ce ministru al educatiei avem si am avut nu trebuie sa ne minunam.
Din fericire marile companii, chiar si cele medii, s-au apucat sa-si instruiasca singure viitorii angajati, unele in parteneriate cu scolile profesionale.
Scolile profesionale scot meseriasi dar sunt foarte putine pentru ca linia generala a fost sa trimitem toti copiii sa termine liceul si sa mearga la fabrici de diplome universitare pe car ele absolveau fara sa stie sa faca nimic. Aooi ajungeau manipulanti prin depozite, ingrijitoare sau distribuitori de pliante.
Adevarul este ca liceul naval si scoala profesionala aferenta nu scot suficienti absolventi pentru nevoile santierului iar dintre acesti absolventi nu vor toti sa lucreze in santier. La preluarea santierului de catre italieni acesta a avut o mica sincopa cand din lipsa comenzilor multi lucratori au fost concediati si nu s-au mai intors. Aceasta gaura se vede acum.
Sincopa au avut-o in 2015 cand a cazut pretul petrolului iar ei erau concentrati pe constructia de nave de deservire a platformelor petroliere.
Incet, incet, au revenit iar acum depasesc perioada de varf a angajarilor cand au lucrat cu cca 5000 oameni pe platforma.
Liceul naval a fost dezastru la BAC. La fel si liceul metalurgic.
In locul celor de la Inspectoratul de Invatamant, le-as comasa intr-un singur liceu de industrie grea, cu scoala profesionala-satelit, iar unul dintre spatiile eliberate l-as moderniza cu fonduri europene si l-as aloca Liceului de Arta care se chinuie prin tot felul de sedii. AIa chiar fac scoala.
LIceele industriale sunt o prostie, ori liceu clasic, ori scoala profesionala. Ce-i aia liceu industrial, cand o meserie o inveti mai mult practic decat teoretic?
Asa cum au fost concepute initial, liceele industriale au avut un rost.
– se invata o meserie, in paralel cu scoala (care era mai multa decat la profesionala) si terminai liceul cu o calificare;
– se dadea examen de treapta si, daca erai prea slab pentru treapta a doua, mergeai la profesionala;
– cand terminai liceul dadeai bac cu subiecte de liceu industrial dar nu era o problema daca mergeai la facultate pentur ca acolo se intra doar prin examen de admitere. Daca erai bun, ajungeai inginer sau subinginer;
– daca nu reuseai la facultate, bac-ul de liceu industrial te ajuta sa mergi la u scoala de maistri;
Din pacate, dupa revolutie au tot modificat pana au facut un rahat iar acum firmele se chinuie sa faca rost de muncitori calificati.
Desteapta de Androneasca si fabricile de diplome universitare….
@Eroul, „liceul industrial” e o struțo cămilă. Nu înveți nici carte în mod serios și nici „meserie”. Pentru a învăța meserie e mai mult decât suficientă școala profesională (ar trebui axată pe mai multă practică).
Ca idee, din experiența profesională: când am intrat la liceu am ales un „liceu industrial” (ca era aproape lângă casă, din comoditate deci). După clasa a X-a am dat un așa numit „examen de diferență” pentru a intra la un liceu teoretic (în cealaltă parte a orașului însă acolo chiar se făcea carte). Am prins perioada în care se dădea examen de admitere la facultăți (cred că am prins cam ultimul an înainte de celebrul „examen pe bază de dosar, care e si azi).
Si tot ca idee, tatăl meu, pe vremea „ailaltă” a făcut „profesionala” si după ce a fost angajat la „uzină” a făcut liceul la seral. Așa a învățat și o meserie si la un moment dat a luat si un bacalaureat.
LE: „experiență personală” am vrut sa scriu (dar a ieșit „profesionala”). Guie autocorect ?
Rostul liceelor industriale a fost ca, daca nu reusesti la facultate, sa ai o minima pregatire teoretica pentru a accede catre o scoala de maistri. Sa nu uitam ca maistrii formati pe vremea „cealalta” bat si acum la fund ingineri cu pretentii. Daca nu reuseai nici la scoala de maistri, oricum ieseai din liceu cu o calificare si te angajai muncitor calificat.
Sistemul s-a facut praf cand s-a introdus admiterea la facultate pe baza de dosar si la bacalaureat uniform pentru toate liceele.
100% de acord (mai ales cu ultima frază).
Însă acum acest sistem este total depășit (părerea mea).
Si apropo, bacalaureatul „uniform pentru toate liceele” este o idioțenie totală.
Exemplu de caz: puști sportiv (chiar cu ceva rezultate), alege să urmeze un liceu cu program sportiv (normal până aici).
Pustiul va termina clasa a XII-a si va da același bacalaureat precum toți puștii de vârsta lui (dar majoritatea timp de 4 ani au avut timp să învețe, să facă meditații etc în timp ce „pustiul sportiv” își „pierdea timpul” pe la competiții naționale și internaționale și prin cantonamente). Not cool!
Vedeți diferențierea din aceste puncte de vedere prin occident, țările nordice sau SUA.
# Bula. Aveai pregatire pe dracu, o balarie de licee, nici meserie nu invatai, ca in scolile profesionale, nici mare carte nu faceai.
Trecea timpul pana la BAC, faceai meditatii sa intri la facultate…
Eu am fost intr-un astfel de liceu, singurul avantaj a fost ca am invatat sa dau la pila, in rest – sa ma bata Dumnezeu daca am invat ceva – nada 🙂 …
Pentru ca ai fost tu antitalent 😉
Eu am terminat liceu de constructii, cu calificare de instalator, dar chiar am invatat meserie, de la montat instalatii de incalzire, montat/demontat calorifere din bucati, montat instalatii sanitare.
Am facut practica serioasa, in constructiile de blocuri si hoteluri.
Mie nu mi-a calcat picior de instalator sanitar, termic sau electric in casa, never ever.
Este drept ca nu am practicat meseria decat la mine acasa si pe la cateva persoane mai speciale 😉 dar am ramas cu cunostinte solide din liceu.
Asta poate insemna ca liceul meu n-a fost chiar unul de top 🙂 …
Corect comentariul lui Eroul Bula.
Sistemul de invatamant comunist a evoluat vreo 40 de ani ajungand ca la inceputul anilor 90 sa fie suficient de adaptat nevoilor societatii. Nu era compatibil 100%, dar, pentru cine avea ceva dorinta de carte, chiar daca nu avea minte de academician, iti oferea un loc pe piata muncii.
Astazi, nu cred ca cei care lucreaza in specialitatea absolvita la 18 ani sau dupa prima facultate sunt mai mult de 15%.
Vom mai bajbai probabil vreo 10-15 ani inainte de a ne intoarce cu invatamantul la schema logica de functionare a anilor 80.
Din păcate, mulțumită deșteptăciunii unor miniștri ai educației scoala profesionala nu prea e iar liceele industriale sunt praf. În primul rând e vorba de percepție: nu sunt doritori sa ca acolo ajung cei care nu pot în alta parte. Același lucru era valabil de exemplu cu școlile de bucătari, chelneri, servicii în general. Gratie unui curent Mașter Chef s a îmbunătățit percepția fata de domeniu.
Problema e ca Ministerul Educației nu da din mana unitățile de învățământ marilor investitori ca aceștia sa își impună PROGRAMA proprie de învățământ și sa aibă profesori ultracalificati pentru viitoarea piața a muncii. Se învață tot felul de materii care nu au nicio legătură cu realitatea. Atelierele sunt pericol pentru integritatea elevilor.
Și atunci, ca părinte cum sa iți sfătuiești copilul sa se îndrepte către așa ceva?
as zice ca depinde de licee.
Eu am facut Liceul Industrial 1 din Tm (actualmente Colegiul Tehnic Henri Coanda) si am facut mai multa tehnologie si masini unelte decat am facut in Politehnica.
La examenul de tehnologii si masini unelte din facultate m-am dus frecventand doar doua cursuri si l-am luat cu 10. Profesoru lchiar era curios cine sunt si cum naiba de stiam mai multe detalii decat predase el.
Pe parte practica daca vroiai sa inveti chiar puteai invata multe, dar sa vrei…
Eu am ajuns la concurs de meserii pe parte de lacatus mecanic montator si mi s-a spus ca puteam da usor examen pentru lacatus mecanic ajustor deoarece aveam talentul si priceperea.
Depinde de liceu… Depinde de elev…
Ha ! Eu am fost la concurs pe meserii pentru instalatori, la Resita 🙂
Asa este multi absolventi sunt praf si asta este o cauza pentru numarul mai mic al celor acceptati in santier.
Pun rămășag ca dacă Renault-Dacia sau Damen sau alții vor sa înființeze un liceu particular sau o Universitate particulara pe domeniul tehnic ori li s ar pune bețe n toate ori li s ar lua taxa de protecție, de atenție de către cei ce acreditează aşa ceva
@IT
Au mai fost cateva colaborari punctuale, la Bacau Lockheed Martin a donat Universitatii 18 milioane de dolari prin 2011, la Brasov mai multe firme germane au sustinut unitati de invatamant in sistem dual…
Ecaterina Andronescu e cea care a desfiintat invatamantul profesional:
http://www.contributors.ro/fara-categorie/bilantul-„epocii-de-aur”-in-educatie-ecaterina-andronescu/ , multi spun ca interesat, deoarece absolventii de liceu erau indrumati mai apoi spre fabricile de diplome private.
Foarte puțin. La mii de licee și sute de facultăți câte sunt în Republica România, foarte puțin.
In multe cazuri anumite facultati, cum e si Politehnica, nu accepta sa isi schimbe elemente de invatare sau curicullumul. Profesorii nu accepta sa piarda anumite cursuri (spre ex, curs de comunicare la FIA? really?…). Un amic care a terminat la Iasi la electrica relata cum a incercat sa convinga conducerea sa ii lase sa faca practica vara….undeva. Oriunde, si la o fabrica de confectii ar merge (ca si acolo se strica un mecanism electric de la o masina de cusut, ceva….). Raspunsul conducerii? „Nu suntem scoala de arte si meserii”. Jos palaria nenicule….
profesorii pierd catedre si implicit bani.
Vrei sa vezi pe parte de cercetare ce rahat este?
Vor scrisoare oficiala de la firme ca ei sunt implicati in proiecte private si astfel sa scape de proiectele date de minister si in realitate sa se ocupe ei bine merci de tot felul de spagarii pe acasa dar sa ia si banii de la minister.
Sper ca experienta mea in domeniu cu profesorii din facultate sa fi fost doar niste exceptii. Din tot sufletul doresc asta!
În geopolitică lucrurile se repetă pentru că geografia nu se schimbă!
Deci, în calitatea noastră de extensie a bazinului mediteranean : Fincantieri + Das Boot…
În fond, avem alianță secretă cu ei încă din 1883…
Din ce stiu eu: In 1883 Italia a fost de partea Austro-Ungariei in tratativele privind circulatie pe Dunarea de Jos (cu ei aveau un tratat). In 1884 semnam un tratat si noi cu Austro-Ungaria la care va adera destul de repede si Germania. Italia se va alatura noului tratat in 1888.
Detalii aici -https://ro.wikipedia.org/wiki/Tripla_Alian%C8%9B%C4%83_(1882)
„Tratatul de alianță româno-austro-ungar a fost ratificat la 6 noiembrie 1883 de regele Carol I și la 12 noiembrie 1883 de Wilhelm I și Francisc Iosif. Aderarea Italiei la tratat s-a realizat abia la 3/15 mai 1888.”
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tripla_Alian%C8%9B%C4%83_(1882)
Romania si Italia aveau probleme cu Austro-Ungaria. Pentru a depasi impasul, tratativele -la propunerea Germaniei- s-au desfasurat bilateral. Italia, de exemplu, a reusit sa introduca rezultatul acordurilor bilaterale doar la reinoirea tratatului din 1888.
…la reinoirea tratatului din 1887.
Din pacate, cam miroase a macaroane in media romaneasca. Surprinzator, chiar si aici. Concret, din 18 mai 2018, 6 articole despre Fincantieri si doar 1 si 1/2 despre Damen. E cam mare diferenta, no offence.
18 mai
Buletin naval special: Sigma 10514, probably the best offer at BSDA 2018
22 iunie
Saab şi Damen anunţă un parteneriat pentru corveta din clasa Tamandaré
22 mai
Buletin naval special: scurt interviu cu Fincantieri la BSDA 2018
19 iunie
Pregătite să facă faţă oricărei situaţii extreme pe mare – corvetele Fincantieri
2 iulie
VARD Tulcea va construi 3 LRPV pentru Garda de Coasta a Norvegiei
5 iulie
Buletin naval: corveta de clasă Abu Dhabi
11 iulie
Şantierele Fincantieri în România – Vard Brăila şi Vard Tulcea – pregătite să construiască nave militare
30 iulie
In vizita la Vard
No, paethfinder-e, daca ar iesi macaroanele cu branze mai bune care o fi baiul ? desi eu cred ca Sigmae sigur castiga, macaroanele au mai mult marketing si probabil oferta mai altfel sa nu zic nu merita si probabil de aia sunt mai agresivi in media.
Dar sezi bine ca Sigma sigur iese, e mai mare,e mai smechera si e ..din viitor asa ca 30 ani daca tine suduruile si nu rujineste nu ai treaba in balta sarata.
Ok… si cine te fereste pe tine ca cititor sa iti faci o parere
Pune-le asa
Si areigh burke nu aveau hangar ptr elicopter si dupa aveau
Nu exista cam 2 barci identice …pana la frigiderele din bucatarie
Constructiile navale permit modificari structurale ample ..in comparatie cu altceva …ptr ca ” natura moarta” trage mult la cantar ..prin comparatie cu altele
Asa si type-urile 22 au fost foarte modulare ..modificarile pe la ele sunt ample
La fel alvaro de bazan …si fridjtof nansen..care au diferente si la presurizarea castelului
Si sigma care e un proiect „comercial” …nu cred ca a fost facut pe cerinta expresa a unuia ..a fost „modulara” …ptr a avea clientii de „unde alege” pe un proiect facut in proportie mare ..pe structuri existente
E mai buna una sau alta ..facut pe cerinta ta , modular sau nu ??
Parerea mea ca e important ca se fac aici ..depinde de ce se vor pune pe ele de la senzori la armament ..si la posibilitatile de upgrade luate in calcul de ai nostri
@Path’
Si ce e rău la „marketing”?
Bun venit în 2018 🙂
Nu am nimic impotriva marketing-ului (lucrez in domeniu), atata timp cat este asumat si semnalizat corespunzator cu (P).
Articolul acesta nu este unul publicitar ci unul informativ. Eu cred ca oamenii trebuie sa stie ce companie doreste cele 1,6 miliarde de euro, ce oferta are, ce a facut pana acum in Romania, ce rezultate palpabile a obtinut, ce viitor are. Cand vezi ceva iti place sau nu. Noi publicam in mod banal articole de tip comunicat de presa de la diferite companii: Airbus, MBDA, Bell, Fincantieri, Saab etc , asta nu inseamna ca facem publicitate cuiva ci doar ca informam. Sa nu confundam reclamele la detergenti cu informatia economica.
Este foarte normal sa sprijinim companiile care activeaza in Romania. Asta-i publicitate?
Huh?
https://www.rumaniamilitary.ro/gowind-vs-sigma-10514-vs
https://www.rumaniamilitary.ro/cf83
https://www.rumaniamilitary.ro/damen-shipyard-a-prezentat-sigma-6110-corvette-la-navdex-2017
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-special-sigma-10514-probably-the-best-offer-at-bsda-2018
Cum nu sunt articole despre Sigma?
Eu nu am afirmat ca nu au fost articole despre Damen pe acest site, in ultimul an. Am vrut doar sa subliniez ca, in ultimele doua luni cu procedura de selectie a ofertelor pentru corvete foarte avansata, e cam mare diferenta dintre articolele despre Fincantieri vs. Damen.
Da-le un mail celor de la Damen, creioneaza-le o noua strategie de comunicare si mai vorbim dupa aia. Fincantieri a iesit in public, Fincantieri avem, desi balul a inceput cu Damen cu foarte mult timp in urma.
Pe de alta parte informatiile din articol iti erau cunoscute, te-au plictisit, le-ai gasit folositore pt a-ti crea o imagine de ansamblu asupra capacitatii acestei companii?! Daca raspunsul este „nu” la primele doua si „da” la ultima, inseamna ca am facut treaba buna…
Pai scrii, frate dar, daca ei mucles, ce sa le facem: sa ne rugam de ei sa iasa cu informatii.
Din pacate Damen nu a iesit pana cum in public. Absolut nimic, chiar si cele doua articole (1 1/2 cum spui tu) sunt ale noastre, scrise de noi. Nimic de la companie, nici un fel de comunicare, dar lucrurile se vor schimba de maine incolo.
Mi-am permis sa fac aceasta observatie tocmai fiindca apreciez foarte mult acest site. Interesul nostru comun este ca cei responsabili sa aleaga solutiile cele mai bune pentru armata romana. Nu ma pronunt eu care e cea mai buna corveta dar imi place sa citesc articole obiective si aprofundate care sa analizeze plusurile si minusurile fiecarui proiect la oferta pentru corvete.
Sunt un pic mai discreti, publica ei. Articolul de mai jos este din 27.07
https://magazine.damen.com/editors-choice/putting-mangalia-on-the-map/
Si inca unul di 30.07 despre Damen Galati
https://www.damen.com/en/news/2018/07/damen_lays_keel_for_77_metre_damen_seaxplorer_expedition_yacht
Modularitatea poate face diferența în caz de…
În prima parte a ww2, ”haitele” de sub-uri germane au făcut prăpăd!
Americanii au răspuns introducând în producția de nave conceptul de PREFABRICARE!
Datorită modulelor prefabricate, au putut construi mai multe nave decât putea scufunda Kriegsmarine…
Adică navele din clasa Liberty – 2710 nave construite în perioada septembrie 1941-aprilie 1943!
Nu fac reclamă! Zic și eu, ca nespecialist… adică pasionat de citit…( Alistair Maclean – ”San Andreas” – navă clasa Liberty)
@Tman
Raspunsul la haitele de lupi a fost convoiul, protejat de corvete si distrugatoare, ulterior de aviatie ambarcata.
Liberty Ship au aparut ca urmare a nevoii de a inlocui rapid vasele scufundate, la costuri de productie minime.
Eu am vrut de fapt să fac legătura cu navele de acum- Sigma și A26. Mai adaugi pur și simplu un modul și lansează ‘toporisti’. Nu că ne-ar interesa pe noi…:-))
Scuza-ma dar faceti cateodata niste analogii…de te ia ..insolatia
In ww 2 luptau cu mii de avioane si intr-un raid de bombardament ..veneau cu 100 de bombardiere
Azi sua are 100 de bombardiere in total
Raza „vectorilor de lovire” ..fie ca sunt rachete ghidate(de croaziera sau altele) ..fie rachete balistice a crescut de n ori
Importanta lor la fel
Nu mai judecati conflictele sau posibilitatea conflictelor contemporane din prisma asta ..sau ptr a compara tehnica
Pur si simplu nu se aplica
Daca @George ar fi de acord m-as angaja sa scriu cate un articol de opinie ..gen „parerea cititorului”
De tematica diversa de la ..tehnica „pe deasupra” pana la miscarile voluntare( propuse) sau cele involuntare ale societatii
Cu diferite tipuri de conflicte de la cele deschise ..intre state si aliante , la cele prin interpusi( state satelit) ..pana la cele „acoperite” …de joasa intensitate sau hibride
Asa vom avea o idee mai clara
In ziua de azi conflictele deschise se caracterizeaza prin durata mica , intensitate mare , miscari ample ..cu o „linie a frontului” foarte volatila …lovituri in adancime ..pe „sectorul strategic”
Uzul fortelor speciale si proliferarea acestui concept tine de razboaiele de joasa intensitate si cele „acoperite”..
Nu are nici o logica conceptul de nava modulara ..constructie rapida in numar mare in situatia noastra
In situatia noastra conteaza sa ai ce e mai bun ..ptr a lupta cu un inamic superior dotat(daca am lupta singuri)..sa fie cat mai ” compatibil” cu alianta ..si in eventualitatea( foarte improbabil) ..unui conflict cu acelasi adversar ..si de a ii insoti pe unde se cere ..si din aceasta prisma ..o nava „universala” ..capabila sa „faca multe” ..sa stie sa se comunice , dotata cu ce e mai bun pe partea de senzori
Am militat ptr o cat mai buna configurare pe partea de senzori , dotare cu armament ..in dauna unei „dotari complete” cu munitie ..ptr ca eu consider mai important sa ai un echipaj antrenat , o nava functionala cu sistemele instalate ..pe care sa pui munitia rapid ..decat o nava cu munitie ptr ea ce in cativa ani va trebui consumata pe motive de viata utila
In conditii normale nici o marina nu foloseste navele „fully loaded” ..din mai multe considerente
Munitia „ghidata” de pe ele ar trebui sa fie in consonanta cu ce se va alege ptr sistemele terestre daca se poate ..si ptr cel ce va oferi o integrare acceptabila pe la producatorii locali
In conditii de lupta e prima ce se consumA ..sau o pierzi , inaintea platformelor sau oamenilor
care sute?
https://nationalinterest.org/blog/the-buzz/the-biggest-bombing-raid-world-war-ii-1000-bombers-sent-20475
si cand au bombardat Ploiestiul, in operatiunea Tidal Wave, au venit 177 de bombardiere (bine, au „pierdut” 11 pe drum).
Nu prea sunt eu cu numerele
De obicei sunt exagerate ..mai toate cifrele puse de mi e
Nu de alta dar din respect ..daca as vrea sa fiu „exact” ar trebui sa ma documentez ..nu prea am timp , asa ca „mai arunc cu cifre”
Scuze ptr inexactitate
@Niko
Clasice, au vreo 150, B1, B2, B52. Nu le poți compara cu cele din WW2, cară mai mult si sunt mai deștepte…
Uiți însă că mai au si vreo 750 de F16 si cate F18 o fi având Marina, iar astea sunt multirol, adică pot sa si bombardeze…
„Nu le poti compara cu cele din ww 2 ..”
Ai ajuns la ce voiam sa punctez
@Cristian Ganciu
Inseamna ceva, sa vezi ca de munca parintilor, nu s-a ales praful ca in multe alte cazuri. Suna un pic a comunism, dar acolo au lasat ceva din ei, din tineretea lor. Oare cati de aici, pot spune acelasi lucru?
Inainte de a se isca discutii inutile, fac precizarea ca ultima propozitie se refera la parintii nostri,si nu la noi.
Important este sa se aleaga odata sa inceapa productia lor …Deja rusii au anuntat 6 nave noi in MN !
Rusii zic mult….nu inseamna ca se va si intampla….
https://www.rt.com/news/434635-armata-high-cost-army/
Mai acu 2 ani ziceau ca inlocuiesc T72 cu T14….acum e prea scump…??
Astazi au inceput sa lucreze la corvetele clasa Doha
https://telenord.it/fincantieri-al-muggiano-il-taglio-della-lamiera-per-la-prima-corvetta-del-qatar/
cristi , o precizare , doamna lenuta nu are 34 de ani
Vechime. 😉