NSM zburatacit din canistraScris-am chestiunea in discutie, pentru Romania, desigur, conform cu cerintele HG de baterii de coasta… care este… cam restrictiva, din alte motive decat cele tehnice. Si din ce e scris in acea hotarare de guvern si anuntul Romtehnica, se pare ca cel din titlu ar putea fi castigatorul cu dedicatie, daca nu doar favorizatul.
Mai jos discutam doar partea tehnica si cat de potrivita ar fi pentru noi aceasta optiune.
Un prim avantaj al NSM fata de concurenta in ceea ce priveste detectia radar este caracteristica stealth, care ii permite sa se furiseze mai aproape fara ca radarele navei tinta sa-l depisteze.
Forma „discreta” radar a NSM…
Insa mai nou senzorii pasivi IRST au evoluat mult, fiind capabili sa detecteze drone/UAS de la distante de cativa km (spre 30-50km pentru tinte mai mari de dimensiunile unei nave sau cu semnatura termica mai vizibila) iar motoare (motorul NSM e Microturbo TRI40) turbojet (nu turbofan, deci semnatura termica mai ridicata datorita „low-bypass” in spectrul 4,5 microni) de la distante semnificativ mai mari.
Spectrul de emisie IR in functie de tipul motorului
Asta inseamna ca optronica ambarcata (pe nave neavand restrictiile de masa, putere si dimensiuni de pe aeronave), iti poate asigura nu doar detectia la peste 10km ci si acompania reactia si tragerea sistemelor de protectie ale navei pe distante scurte si foarte scurte in locul radarelor. Practic asta afecteaza cam toate rachetele antinava (pe langa diferenta de temperatura a invelisului rachetei, care creste pe masura ce viteza creste catre regim trans-sonic-supersonic) si aeronavele echipate cu astfel de motoare.
Imagini in spectru MWIR (3-5micrometri) pentru un Boeing 747
respectiv cu Harrier in zbor stationar
Imaginile de mai sus sunt luate pentru aeronave evoluand la viteze apropiate de cele de decolare/aterizare, incalzirea invelisului fiind minima. In profil frontal, semnatura termica a motorului turbojet nu va fi detectabila, fiind ascunsa de carenajul prizei de aer, insa aproape sigur va fi dat de gol de trena de gaze incinse, mai lunga si mai fierbinte decat cea a turbofanelor din pozele de mai sus.
Deci in astfel de situatii, o forma stealth doar iti mai castiga timp intre fereastra de detectie radar (sub 40km la nivelul marii, spre 50km luand in calcul inaltimea catargului si faptul ca racheta zboara la cativa metri/ zeci de metri deasupra apei) si cea a senzorului IRST (probabil detectie sub 30km pentru tinte mici, in raza vizuala). Orizontul radar „bate” din start putin mai departe decat spectrul vizual (incluzand UV/NIR/IR) tocmai datorita efectului de curbare/refractie dincolo de orizontul vizual, avand in vedere ca lungimea de unda radar e superioara celei din spectrul vizual (diferenta de 6% in conditii meteo normale, dar poate creste cu pana la 25% in conditii de super-refractie).
Orizont geometric vs vizual vs radar
A se face si diferenta intre distanta de percepere a amenintarii de catre senzori si cea la care contramasurile pot fi dirijate si reactiona, inclusiv cele hardkill.
Cum am vazut si mai sus, distanta asta de vizare directa radar (LineOfSight) e pe la 38-40km (antena radar amplasata pe la 25m inaltime). LA RCS-ul unei Exocet sau Harpoon, probabil ca racheta este detectata sub 35km, chiar sub 30km, dar poate fi angajata efectiv de radarul de tragere al navei sub 20km.
Sa aruncam o privire si la senzorul IR cu imagistica (IIR – dual band MWIR/LWIR – cu racire) de ghidaj al NSM. Daca la sisteme cu ghidaj IR mai vechi, banda de cautare era in zona 1,5-2,5 microni (Banda1 /SWIR) ulterior s-a focalizat pe cea 3-5 microni (MWIR/Banda4) pentru a adauga apoi si LWIR (7-14microni) dar si zona ultraviolet la unele sisteme, alaturi de capacitatea de a recunoaste forme dintr-o baza de date.
Cum se alcatuieste baza de date cu semnaturile navelor tinta si zona preferata de lovire pe tinta
Spectrul SWIR, mai apropiat de vizual, reda mai fidel imaginile (mai apropiat de conturul vizual, pe cand MWIR reliefeaza mai bine sursele de caldura) insa folosind InGaAs (0,8-1,8 um) in varianta neracita si ieftina (suficient de ieftin pentru a inlocui senzorii in spectrul vizual si cei cu intensificare de lumina), acesta este mai usor de saturat, pe cand varianta high-end, cu racire, se bazeaza pe InSb si ajunge in spectru pana aproape de 3um (unde incepe MWIR), fiind si mai putin sensibil la „perdelele” de umezeala. Referitor la coeficientul de absorbtie al apei in spectrul infrarosu, exista 2 ferestre majore la 4 microni (MWIR) respectiv 10 microni(LWIR), acesta avand scaderi similare sau chiar mai pronuntate in domeniul 1-2microni (SWIR).
Ferestre de absorbtie IR in cazul peliculei de apa (in functie de grosimea peliculei)
Ferestrele de absorbtie pentru gheata si apa disipate in atmosfera si apa
Diferentele de perceptie intre spectrele SWIR / MWIR si vizual:
SWIR in gama 0,9-1,7microni, ieftin si usor/compact, era propus in programul inceput in 2013 pentru a echipa inclusiv RQ-21A, si alte categorii de UAV-uri ale armatei americane dar si echipamente terestre, complementand gama de senzori existenti. Pretul vizat pentru productia de serie a unor astfel de senzori SWIR mai low-cost era de 5000$ la vremea respectiva.
Din gama infrarosie, LWIR pare sa fie cel mai putin afectat de conditiile meteo, fiind extrem de sensibil la detectarea surselor de caldura dar insensibil la radiatie reflectata (de tipul celei solare spre exemplu). Solutiile recomandate pentru cele mai bune performante in majoritatea situatiilor par sa fie un mix de spectre – fuziunea imaginii: LWIR la care se adauga SWIR, cu o preferinta spre zona apropiata de 3microni (de unde incepe MWIR). Potrivit majoritatii parerilor (ex – in acest studiu), senzorii optici sunt afectati de o gama mai larga de fenomene, nu doar de absorbtie – care ramane totusi cea mai importanta. Un exemplu este difuzia undelor cauzata de particulele din atmosfera, insa aceasta devine mai putin semnificativa la peste 0,7-0,8 microni (afectand preponderent spectrul vizual dar si radarul), cu exceptia particulelor semnificativ mai mari, cum sunt picaturile de ploaie si particulele de gheata.
Referitor la conditii meteo semnificativ degradate (ploaie intensa, ceata deasa sau zapada/gheata), atat spectrul vizibil, IR cat si cel electromagnetic la peste 35GhZ sunt semnificativ afectate, reducand sever distanta de detectie. Cel mai putin afectat de absorbtie in aceste conditii este domeniul de 10GhZ (adica banda J / Ku in cod NATO – vom vedea mai jos cine o foloseste).
Un alt aspect este temperatura tintei in anumite situatii vis-a-vis de mediul inconjurator/fundal sau alte tinte – stim de cazul in care racheta Spike avea probleme sa loveasca tinte in mod automat pentru ca nu discrimina corect temperatura intre terenul din fundal si tinta in anumite conditii meteo.
O tinta terestra in diverse spectre IR (zi/noapte)
Simulare comparativa in vizual/IR pentru tinta navala acostata
Revenind la IRST, blocuri similare reprezinta partea de detectie la DIRCM (au si rusii propriile variante – L370-5 PRESIDENT-S-, insa pe zburatoare, nu pe nave inca), care in primele variante erau capabile sa bruieze capete de cautare IR (initial in spectrele NIR/UV/SWIR, apoi si MWIR/LWIR), insa insuficient cele cu imagistica – IIR(algoritm de reconstructie a imaginii), fiind necesar fie laser de putere in domeniul sutei de W pentru saturarea conului de cautare (actualmente de ordinul W la cele de pe aeronave)- deci arme cu energie dirijata (in curand in uz).
Va fi interesant de urmarit ce stie sa faca si sistem electrooptic (E/O) „Grach” ( Rook ) destinat bruiajului in spectru larg UV-vizual-partial IR (alta sursa aici), dispozitiv laudat ca ar sti sa schimbe directia si latimea fasciculului pentru a putea focaliza la nevoie pe anuite obiecte/senzori inamici. Sistemul de „interferenta” pare sa fie o evolutie a sistemului Shtora (acesta lucra in banda 0,4 – 14microni)- si este instalat deja pe clasa de fregate Admiral Gorshkov / Project 22350:
O solutie similara – israelienii de la Elbit pregateau deja in 2008 o versiune a sistemului de contramasuri DIRCM „Music” cu fiber-laser (capabil sa emita pe spectru larg de frecvente), dedicat exact generatiei de rachete anti-aeriene cu ghidaj IIR (la pg. 17, nu am reusit sa gasesc date mai clare ulterior testului din 2015). Cu siguranta, in viitorul apropiat turelele DIRCM vor primi lasere de putere mai mare, iar pe nave restrictiile de putere si dimensiuni sunt aproape inexistente.
Cea mai buna metoda este conjugarea de mijloace de bruiaj activ, nu doar DIRCM ci si capcane atat IR cat si radar. Un exemplu de capcane radar si IR este Rheinmetall MASS, laudat de producator ca emite multispectru: ultraviolet, electro-optic, laser, infrarosu, radar.
Capcanele termice „flares” au efect temporar si in spectrul vizibil datorita temperaturii de ardere la initiere, insa vizeaza preponderent benzile din spectrul IR pentru care au fost concepute. Scopul lor este de a acoperi semnatura navei, atat prin scanteile flacarii cat si prin fumul emis la o anumita temperatura, in spectrul posibil de cautare al senzorilor rachetelor antinava si a incerca deplasarea atentiei acestora dincolo de pozitia navei printr-o cortina miscatoare, o perioada semnificativa pentru ca algoritmul de orientare al rachetei sa muste momeala.
Dupa cum se vede si in brosura lansatorului de contramasuri termice Cart CM IR 130mm Mk245 A2, acesta vizeaza in mod special spectrele IR de 3-5μm (MWIR) respectiv 8-14μm (LWIR).
Un studiu efectuat (detaliat aici) cu privire la efectul unei torte (specifice capcanelor termice), arata manifestarea flacarii si fumului in diferite spectre (vizibil, NWIR, SWIR, LWIR):
Comportamentul tortei filmat in gama spectrala larga IR (mai putin medie – MWIR)
si un extras cu spectrul in care radiaza elementele tortei
La panoplia de „inselaciuni” in spectru infrarosu enumerata mai sus se pot adauga mijloace de alterare a semnaturii termice a navei: dispatie evacuare motoare (vezi Visby):
structura clasei Visby
sau izolatie termica pasiva, deja prezenta in optiune la tancuri si alte vehicule blindate pentru izolarea compartimentelor motor.
Izolatia termica activa este mai greu de gasit, fiind inca in stadiul de concept al catorva producatori, iar pretul la intrarea in productie va fi piperat, dar poate va fi suficienta placarea anumitor portiuni ale navei doar pentru ca sa-i alterezi semnatura IR si a crea confuzii fata de biblioteca de semnaturi de la bordul rachetei:
https://www.youtube.com/watch?v=ogqAQrvS6To
O alta metoda activa indirecta, care ar putea scadea temperatura anumitor parti ale navei, este cea de activare a sprinklerelor – e adevarat, timpul foarte scurt de reactie este probabil insuficient pentru ca asa ceva sa fie eficient, iar sprinkler-ele nu sunt dimensionate si orientate preponderent catre zonele „calde” IR ale navei:
Si ca sa ajungem si in zona concurentei ghidate radar activ a NSM, ar mai fi o intrebare:
Care este diferenta intre distanta de descoperire a tintei (navei) de catre radar versus IIR (in cazul in care sa zicem ca racheta intra in zona de bruiaj a GPS) in profilul de zbor al rachetei antinava (joasa inaltime, zona cea mai afectata de conditiile meteo)?
„Imagine” nave obtinuta cu radar SAR (cu apertura sintetica)
vs imagine IR – nava in rada portului
Stim ca in cazul rachetelor aer-aer capul radar este superior ca si distanta de incadrare fata de cel IIR cu un factor cam de pana la 50% si poate varia in functie de solutia aleasa (aici studiu din 1981 pt. Atlantic, pentru distanta de detectie IR, nu identificare).
Potrivit profilului de zbor, se pare ca intre 50-60km are loc activarea capului radar de cautare al Harpoon cu o eventuala scurta ridicare/lobare a traiectoriei, pentru a putea cauta putin mai departe, aproape de raza maxima, racheta coborand apoi la rasul valurilor.
La fel pentru S/MM-39 Exocet, care in ultima versiune MM40 Block3 are un radar in banda J (coerent/digital) in versiunea 3C cu profil de cautare adaptiv:
O astfel de inaltare, chiar si la 50 km distanta, dublata de aprinderea scurta a radarului rachetei, are sanse mari sa alerteze nava vizata, chiar daca apoi racheta replonjeaza si trece in mod pasiv pana in apropierea navei, cand radarul se reactiveaza. Ramane de vazut, in functie de banda si modul de lucru al radarului fiecarui tip de racheta, cat de detectabila este aceasta manevra.
La Harpoon momentul activarii capului radar este setabil de operator inainte de lansare.
Potrivit sursei, marina franceza ar fi fost interesata ca in versiunea Exocet Block 3C sa fie adaugat si un senzor IIR, pentru identificarea imaginii tintei si definirea zonei de lovire a acesteia, stire ulterior infirmata.
La versiunile mai vechi de Exocet este posibil ca aprinderea capului radar autodirector sa se fi facut pe la 10km pentru faza finala… asta inseamna vreo 40 de secunde pentru ca sistemele navei sa reactioneze la detectia iluminarii de catre radarul rachetei, daca racheta zboara in regim subsonic inalt.
In cazul NSM timpul de reactie e si mai scurt… depinde si de optronica de ghidare a tragerii de pe nava.
Probabil ca si RBS-15 (nu ni se ofera MK4/Gugnir ci Mk3) are un profil de zbor asemanator, datorita radarului activ in banda Ku – monopuls de putere inalta cu durata foarte scurta a pulsurilor si deschidere larga a antenei.
O diferenta majora a RBS-15 fata de ceilalti concurenti este modul de manevrare evaziv 2D fara luare de altitudine (norvegienii consideraca o crestere de altitudine expune mai mult racheta la armamentul defensiv al navelor) pe secventa finala de atac, in timp ce majoritatea prefera manevre 3D (cu luare de altitudine, eventual secventa spiralata/tirbuson).
Profilul frontal al manevrelor de zbor evazive efectuate de NSM
Pentru inca o comparatie, ca sa adaugam si pe „prietenii” nostri de la est, traiectoria unei rachete KH-22/32 Burya care este inca produsa in versiunea Mach-5 si cap de lupta redus la „doar” 500kg pentru bombardierul TU-22M3:
Pentru a contracara radarul activ de ghidaj al rachetei, majoritatea navelor actorilor majori in domeniul maritim militar sunt echipate cu sisteme ESM/ECM instalate atat pe nava cat si sisteme de lansare de tinte-plutitoare tip „rubber-duck” . Deci o lupta permanenta se duce intre evolutia modalitatilor de lucru ale radarului rachetelor si capacitatea sistemelor de bruiaj de a le orbi sau insela.
Ca si remarca, britanicii si francezii au semnat in 2017 un acord de cercetare comuna pentru viitoare rachete antinava, inlocuitoare ale Harpoon si Exocet, dar si de croaziera, cu orizont 2030, avand in vedere ca Harpoon-urile britanice ies din servicu operational anul acesta…
Trebuie subliniat ca australienii (probabil ca si germanii, care folosesc si RBS-15 in paralel) sunt interesati de versiune NSM care sa contina si un senzor radar pasiv, nu doar IR. Acesta este un pas inainte pentru a inlatura si teama, probabil justificata, ca NSM nu ar fi chiar o racheta antinava „all-weather”. NSM ar putea deveni o racheta antinava „antiradiatie”, fiind greu ca un intreg grup de nave sa-si opreasca toate radarele dar cu bemolul ca si radarele au ferestrele lor specifice de ascultare si emisie (inclusiv balizele radar – tinta falsa). Apropos, si HARPOON are/a avut variante cu cap de ghidare IIR (E/SLAM , H, K/SLAM-ER).
Alta varianta probabil mai scumpa, daca tot se doreste un radar activ dar ceva mai greu de detectat si si mai greu de contracarat, ar fi solutia AESA, aparand si versiuni mai compacte. Doar 2 exemple de la acelasi producator:
- Leonardo OSPREY – ei zic ca e la doar 28kg – mai degraba bun pentru platforma de detectie a tintelor (UAV, elicopter, avion de patrualare marina)
- Picosar tot Leonardo are si varianta de doar 10kg si bate la 20km.
Japonezii au introdus din 2010 o varianta a rachetei aer-aer AAM-4B dotata cu radar AESA… deci cineva a spart deja gheata, dar nu in domeniul anti-nava. Probabil nu se justifica inca raportul cost/performanta, AESA avand functionalitati nu neaparat toate utile unei rachete antinava. Noua moda pare sa fie radarul milimetric (gama de frecvente76-81GHz, corespunzand lungimii de unda de 4mm ) cu raza de actiune scurta dar rezolutie foarte buna. Radarul este folosit atat pe sistemele CIWS, putand vedea inclusiv proiectilele trase de propriul sistem, cat si pe noile rachete antitanc (AGM-114L Hellfire, lucrand corelat cu radarul Longbow, Brimstone, JAGM, PAASM) dar si antiradiatie (AGM-88). HARM a evoluat intre timp, pentru U.S. Navy, adaugand un radar milimetric celui pasiv (pentru capacitatea de a identifica precis tintele), in versiunea ER avand raza de actiune similara rachetelor antinava. Exista 2 ofertanti – Orbital ATK- AGM-88E, Raytheon – AARGM AGM-88F – rachetele fiind destinate a fi integrate pe F/A-18C/D, F/A-18E/F, EA-18G, Tornado ECR si ulterior pe F-35.
Si cam atat!
Sa asteptam deznodamantul licitatiei…
Marius Zgureanu
Cu multumiri celor care au contribuit la dezbaterea de pe Tehnomil.ro!
Surse:
http://spie.org/newsroom/5614-ir-imaging-seekers-may-be-very-resistant-to-laser-jamming?SSO=1
https://www.nrl.navy.mil/content_images/08Optical_Sarkady.pdf
Electro-Optical System (Part I)
http://defense-and-freedom.blogspot.com/2018/02/modern-warships-iii-aaw.html
Interesant articolu si foarte bine documentat , sa inteleg ca vom avea NSM ? Poate punem mana pe licenta in viitor
Multumesc. Vom vedea… totul este inca posibil.
Salut. Pai daca marina noastra prefera NSM de ce mai fac licitatie. Am urmarit aseara pe B1-tv cum au facut o reclama destul de urata celor de la Damen cica ar fi pe mana cu serviciile.
Atacuri sub centura, de parca n-ar avea cu totii consultanti fosti daia si daillati…
Pentru pret fac competitia, sdau pentru eventualul transfer de tehnologie. Daca negociezi doar cu un producator, este posibil ca acela sa iti vanda doar in termenii lui, asa stimulezi competitia si ii obligi sa sara la cap!
Nu e nicio dedicație la SIML. E fix forma agreată cu MBDA dupa ce s-au plans initial ca sunt discriminati. E o interpretare aiuristica a cerintelor cerute de MApN.
Atacurile la Damen vin probabil de la Bosanceanu, patronul SN Constanta, care nu are experientă pe nave militare si se pozitioneaza pe locul trei dupa Damen si Vard. Practic francezii vor cere o schema 1+3 ptr consrructia corvetelor: una in Franta, trei aici.
„“A.3. Capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic” care in noua varianta suna asa: “Documente justificative care să demonstreze că la iniţierea prezentei proceduri de achiziţie operatorul economic a livrat, începând cu anul 2000 și până la data depunerii candidaturilor, SIML (inclusiv rachetele antinavă aferente), în valoare de cel puţin 137 milioane de euro (fără TVA).””
http://www.romtehnica.com.ro/site/wp-content/uploads/2018/10/anunt-participare-si-documentatie_sistem.pdf
Au largit intervalul de la „ultimii 5 ani” la „incepand cu anul 2000”.
Reluam de aici:
https://www.rumaniamilitary.ro/nelamuriri-privind-licitatia-pentru-bateriile-de-coasta
1.) Boeing (cu Harpoon) nu a livrat nicio baterie de coasta, cel putin din anul 2000.
2.) MBDA, sub orice denumire, (cu Exocet), nu a livrat nicio baterie de coasta cel putin din 2000.
La sfarsitul lui 2016 au incheiat un contract cu Qatarul pentru sisteme mixte de rachete de coasta, Exocet + Marte-ER. La inceputul lui 2017, MBDA a primit 150 milioane de euro si s-a apucat de lucru, dar nu au inceput livrarile.
3.) Saab-Diehl (cu RBS-15) nu a livrat nicio baterie de coasta din 2000.
4.) Kongsberg (cu NSM) a incheiat pe 30 decembrie 2008 un contract cu Polonia, in valoare de 800 milioane NOK, pentru livrarea unui sistem de rachete de coasta.
Pe 7 decembrie 2010, Kongsberg a incheiat un al doilea contract cu Polonia, in valoare de 712 milioane NOK, pentru completarea sistemului initial astfel incat polonezii sa dispuna de un divizion/batalion (denumiri diferite in functie de sursa) care sa cuprinda 2 baterii de rachete NSM cu cate 3 lansatoare.
Valoarea insumata a primelor doua contracte este de 1,512 miliarde NOK ceea ce, la un curs de 9.72 NOK pentru 1 EUR, ar insemna 155,56 milioane Euro.
Daca cu 155 mil. Euro au luat doua baterii cu cate treilansatoare, de ce nu am lua si noi la 137 mil. Euro doua cu cate doua sau de ce nu doua cu cate trei lansatoare?
pentru ca preturile au mai crescut de atunci?
Intre timp polonezii au 2 batalioane a cate doua baterii, nu?
Eu as complementa rachetele si cu niste artilerie navala cu proiectile ghidate (Vulcano bate spre 100km, LRLAP tot pe acolo)…
https://en.wikipedia.org/wiki/A-222E_Bereg-E_130mm_coastal_mobile_artillery_system
http://www.leonardocompany.com/en/-/vulcano-127mm
https://www.rumaniamilitary.ro/proiectilele-inteligente-pentru-noile-155mm-ale-ddg-1000-zumwalt-gata
https://www.rumaniamilitary.ro/draco-noutati-in-domeniul-artileriei-2014
https://www.youtube.com/watch?v=wUbaTEzHrZ4
Pacat ca nu avem acces si la ceva supersonic anti-nava:
https://en.wikipedia.org/wiki/XASM-3
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Hsiung_Feng_III
Nu ai inteles. „La procedura pot participa numai operatori economici din state membre NATO sau UE, producatori de SIML, inclusiv rachetele antinava aferente…”
Exista producatori de SIML fara a fi producator de rachete antinava? Nu! Deci orice producator de rachete antinava care a livrat SIML sau rachete antinava peste 137 mil euro din 2000 incoace poate participa. Adica toti 4 suspecti de serviciu: Kongsberg, MBDA, Saab, Boeing.
D.p.d.v strict al limbii romane, „operatorul economic a livrat, începând cu anul 2000 și până la data depunerii candidaturilor, SIML (inclusiv rachetele antinavă aferente)”
inseamna ca „a livrat SIML cu tot cu rachetele antinava aferente” si nu „a livrat SIML sau rachete antinava”.
Dar sa fie cum zici tu, ca la cum se poceste mai nou limba romana chiar si in institutiile statului, ma cam astept la orice.
E legaleză omule, nu limba română. Apropo, de unde stii că nu se oferă Gugnir?
stiu si eu de la altii, am pus link-urile. Asa cum si la Harpoon ni se ofera BL.II. De pe la BSDA si alte discutii stranse… inca odata:
https://www.rumaniamilitary.ro/nelamuriri-privind-licitatia-pentru-bateriile-de-coasta
TKMS (K-130) a venit cu RBS-15Mk III (Saab-Diehl);
Fincantieri (Abu Dhabi Enhanced) si Naval Group (Gowind 2500) au venit cu Exocet MM40 Block3 (MBDA);
Damen (Sigma 10514) a venit cu Harpoon Block II (Boeing);
De la Saab, plus ca Bk IV inca nu exista. Oferta este pe Bk III.
Exista prototipul cel putin pentru ca l-au prezentat la Farnborough in iulie; banui ca nu era doar o macheta.
Productia de masa va incepe cica prin 2020. De ofertat nu cred ca-l pot oferta pentru ca nu au un pret final de productie.
Foarte interesant articolul! Si foarte detaliat, cu multe linuri catre alte texte. In cazul meu un articol pentru o zi, nu unul pentru o mini-pauza. Multumim pentru efort Marius!
Poate ar fi interesant ca dupa citire sa revenim la un articol mai vechi (acum 1 luna?) in care se dezbatea (pe alocuri vehement) eficienta NSM vs alte rachete. Ar fi un exercitiu util pentru comunitate daca cei care au scris/raspuns acolo s-ar uita si ar analiza (doar pentru sine) daca mai cred ca este 100% corect postul propriu.
Felicitări pentru articol, foarte tehnic și bine documentat.
Nu pupam noi licență de rachetă anti-nava.
Ciudata imaginea IR a avionului de transport. Se vede ca avionul e in decolare, trenul de aterizare e inca scos. Nu inteleg ce e atit de fierbinte sub burta avionului, sunt doua dire? Interesant e ca si usa e incalzita!? Probabil a fost deschisa si a stat in soare!? Dar nu se vede nimic la APU, in coada, unde ma asteptam sa fie ceva!?
aeronava e categorie Airbus 310 / Boeing 737 sau pe acolo, nu?
Tot ce imi vine in minte ar fi vreun circuit de racire, cu partea de schimb de caldura…
Neamtu: nu sint astea?
Aici ar fi o explicatie.
Cica iesirea de la aer conditionat.
Ce mi se pare putin pe dos e ca vom sti castigatorul pt corvete inainte de cel pt baterii de coasta.
Nu, e normal, pentru ca in functie de ce pui rachete pui pe nave poti sa le alegi si pentru bateriile de coasta.
tinand cont ca boeing,saab si mbda sunt scosi din carti de conditia”sa fi livrat lansatoare terestre din 2000 pana pe 10 octombrie 2018″ e clar ca singurii care vor depune oferta sunt raytheon-kongsberg cu nsm-ul(trebuie sa fi nebun sa depui oferta in momentul in care nu indeplinesti o conditie eliminatorie).tot calendarul care in mod normal avea februarie 2019 ca termen final va fi decalat pe repede inainte si cu un pic de lalaiala la corvete este f. posibil sa fie semnat primul contractul ptr bateria de coasta.oricum daca pana pe 10.10.201 raytheon-kongsberg vor fi singurii ofertanti,toti participantii din licitatia covertelor vor fi obligati sa incerce sa integreze nsm-ul in arhitectura navelor lor(astia de la mapn vor un singur tip de racheta).
N-ar fi rau de pastrat in continuare si Temitul. 2 NSM trase in umbra unui val de termit care sa ia ochii senzorilor si cintramasurilor ar avea sanse destul de bune sa loveasca tinta, deja ocupata cu ‘ ăi bătrâni’, ca sa nu mai zic ca poate mai trece si un termit si treaba-i gata. Orice-ar fi, sa fie, doar sa fie repede si destule.
Termit-ul e istorie… ale noastre sunt expirate cu sanse sa ia foc sau explodeze la lansare… vezi ultima incercare de acum cativa ani.
Am propus eu candva o conversie…
https://www.rumaniamilitary.ro/vechile-rubezh-reconvertibile
La o masa de 2,5 tone, o Rubezh cantareste cam cat 5 NSM sau 4 Exocet…
Mai degraba ai acompania valul de rachete antinava cu un val de rachete antiradar – gen HARM.
o racheta cu combustibil lichid nu are „termen de expirare”.cel mult boosterul cu combustibil solid.in serviciul de lupta este mentinuta pe rampa cu rezervoarele pline cu cele doua componente o anumita perioada.apoi rezervoarele sunt golite si este trimisa la bazele de reparatii unde i se face inspectia tehnica,rezervoarele si conductele de alimentare sunt curatate,etc.dupa asta de obicei este folosita la trageri reale de antrenament.
@MZ: HARM da, desi nu e disponibil cu lansare de la sol, daca vrei sa scoti din functiune senzorii navei, pentru a mari mult sansele de lovire.
Dar ar mai fi o posibilitate: echiparea unora dintre rachetele de croaziera anti-nava cu un cap de lupta tip „EMP directional”, care sa fie detonat la o distanta la circa 10 km de tinta, inainte ca CIWS sa intre in actiune.
Salut, eu as merge pe o achizitie dubla, atat rachete cu seeker IR cat si radar. Ma mir de faptul ca cei de la Konsberg nu au gandit si o versiune cu seeker radar. Asa ar fi avut o oferta completa.
Radar si IIR este asta:
https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-158C_LRASM
http://www.navyrecognition.com/index.php/news/naval-exhibitions/2018/sna-2018/5877-lockheed-martin-studying-integration-of-lrasm-anti-ship-missile-on-usv-platforms.html
Poate de asta nu s-au gandit inca: „NSM was more or less a shoe-in for the deal after competitors Boeing and Lockheed Martin, who had offered an updated version of the long-serving RGM-84 Harpoon. The very stealthy Long Range Anti-Ship Missile (LRASM), respectively, dropped out in May 2017. Boeing complained that the Navy was asking for a far less capable weapon than Harpoon ( Block II Plus Extended Range Harpoon) and Lockheed Martin suggested that the requirements looked tailored to one specific offer – an apparent reference to the one from the Raytheon-Kongsberg team”
http://www.thedrive.com/the-war-zone/21233/its-official-the-navys-next-anti-ship-cruise-missile-will-be-the-naval-strike-missile
Cu toate ca-s habarnist la subiect si eu as opta pt NSM din cateva motive, e ieftina din start cu posibilitati de upgrade ulterioare putandu-i integra ulterior un cap de cautare radar mai ales daca vom pupa ceva licenta pt a putea reduce costurile….eu sper ca da!
Pina la urma de ce NSM-ul n-ar fi o racheta all-weather?….
Oare de ce unii clienti cer si seeker radar (cel mai probabil pasiv) pe NSM?
Ce te face sa crezi ca un sistem NSM e ieftin? In Polonia am auzit ca au castigat in fata RBS-15 la diferenta de pret, dar nu pentru ca suedezii erau scumpi, ci pentru ca s-au trezit cu un adaos comercial din partea partenerului local, care i-a facut mai scumpi. Altfel, preturile sistemelor sunt sensibil apropiate. Se pare ca toti se asteptau ca RBS-15 sa castige si la bateriile de coasta.
NSM pentru programul LCS costa peste 2 mil.$/bucata:
http://www.thedrive.com/the-war-zone/21233/its-official-the-navys-next-anti-ship-cruise-missile-will-be-the-naval-strike-missile
„The Navy’s latest budget request for the 2019 fiscal year includes more than $18 million for a total of eight individual over-the-horizon missiles in their launch canisters for the LCS specifically. The accompanying budget outlay sees the service purchasing 12 more in each of the next three fiscal years and then 20 additional missiles in fiscal year 2023, for a grand total of 64 weapons by that point. Millions more would pay for the launcher and fire control components.”
tot pe link-ul de mai sus:
„The Raytheon-Kongsberg team may be able to develop a version of the JSM that fits inside a standard pod for the tracked M270 Multiple Launch Rocket System (MLRS) and the wheeled M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). The Army, which has both the M270 and the M142, and the Marines, who employ the HIMARS only, are both interested in acquiring an anti-ship missile that is compatible with these systems.”
uite ce zic Boeing de Harpoon vs NSM:
https://www.defensenews.com/breaking-news/2017/05/02/boeing-pulls-harpoon-from-us-navy-missile-competition/
„Among the differences between the NAVAIR and NAVSEA requirements, Rutherford noted, are all-weather and net-enabled capabilities for the air-launched weapon – capabilities deleted or not given in the surface ship requirements.
„We would have to take a lot of capability out of this existing system and really deliver a less-capable weapon system to NAVSEA than the one we are currently on track to deliver for NAVAIR,” Rutherford said.”
Io tot zic ca NSM nu-i allweather, pare-se ca si Boeingul este de acord cu mine. Practic Pentagonul a sters respectiva cerinta din caietul de sarcini pt ca NSM sa poata intra in joc. Logica americanilor a fost simpla: o racheta cat mai ieftina care sa inarmeze niste nave cu care oricum nu stiu ce sa faca – LCS-urile.
Da, nu e all weather, dar e folosit de la început în zone cu clima extremă sau nu foarte blândă: Oceanul Arctic, Marea Barents, Marea Nordului (zonele de responsabilitate ale marinei norvegiene) sau în Baltica…
Pai eu unul nu mai inteleg nimic, tu si altii tot o dati ca NSM e ieftin, Marius mai sus nu ca nu-i ieftin……..de ceva vreme in discutiile de pe forum pe care le-am urmarit cu destula atentie, mai putin datele tehnice ( cele mai importante totusi?) clasamentul la captolul pret in ordine descrescatoare ar fi cam asa: 1. Harpoon, 2. Exocet , 3. RBS-15, 4.NSM.
Putem stabili cat de cat cam care ar fi clasamentul pe baza unui raport pret – performante dar si un clasament cat mai aproape de adevar cu pretul pt fiecare varianta de racheta?……câteodată ,,mai mult cu mai putin” e much better mai ales daca vom vorbi de vreo licenta
Argumentele celor de la Boeing din link-urile puse de Marius au sansa sa fie ,,subiective”
NSM si restul pot avea preturi relativ apropiate, in functie de cum isi joaca marjele in oferte.
Boeing se plangea ca pentru a concura in LCS ar fi trebuit sa-si down-gradeze Harpoon-ul BL.II plus ER (la noi au oferit doar BLII, nu ER si nu plus), ca sa iasa competitiv ca si pret. Probabil ca erau niste cerinte care ii handicapau si la pretul final.
Harpoon și Exocet sunt cele mai vechi rachete modele propuse și au și cele mai mici raze de acțiune.
RBS-15 și NSM sunt cele mai noi. Legat de focosul de pe NSM – s-ar putea să fie și cel mai sofisticat dintre toate. Păcat că Saab nu a oferit Gungnir…
…si totusi, pentru ca sunt poate eu mai limitat, nu inteleg de ce harpoon block II ar fi mai rau ca nsm… tehnic ma refer. ok, vad ca Boeing o retrage din competitia pt. uncle sam si merge pe nsm, dar va rog unul dintre voi sa ma luminati si pe mine. din ce am mai vazut si eu pe net, harpoon block II pare mai mult decat decenta, comparata fie cu exocet, fie cu nsm. dar… nu va bazati pe ce cred eu, m-as bucura de o mica comparatie mai avizata. va multumesc
pentru ca are radar, care emite, si poate fi detectat de inamic cand se apropie, iar acesta poate activa contramasuri, mai mult sau mai putin eficiente.
Diferenta e in senzor, cu plusuri si minusuri.
Toate celelalte din competitie au capete de lupta mai puternice decat NSM si sunt cu radar activ. Razele de actiune sunt cam tot pe acolo.
Multumesc. Da, acum pricep. Si ma mira atunci opțiunea Damen. Poate, fiind modulari pot face abatere după ce eventual câștiga contractul și implementa alta rachetă antinava.binteleg că în indonezia au propus inițial efort și acu văd că au c-802. Apropos, e bună asta? Lol
Harpoon bl 2 are doar 127 km raza de actiune.si mai este si cam veche(vreo 15 ani).
vad ca un alt blog militar de la noi da ca stire ca Damen ofera Harpoon Bl. II ER. In timp ce aici pe Pagina se specifica numai Harpoon Bl. II. Imi scapa mie ceva?!
poate au suplimentat oferta la depunere. La BSDA asa arata oferta:
https://www.rumaniamilitary.ro/nelamuriri-privind-licitatia-pentru-bateriile-de-coasta
Dupa retragerea Boeing/Harpoon din competitia LCS
https://www.defensenews.com/breaking-news/2017/05/02/boeing-pulls-harpoon-from-us-navy-missile-competition/
„”We were invested heavily across the OTH domain, and we’re on track with Navy to produce the Block II Plus first net-enabled OASUW [Offensive Anti-Surface Warfare] cruise missile into operational capability this year. And we continue to be on track for with early development for Extended Range for the air-launched version,” Rutherford said.
We have a lot of interest from the international community to pick up Extended Range Harpoon. „
Ok. Se pare ca baietii de pe blogul mentionat sunt cat se poate de siguri pe ei, ca e Bl II + ER. Plus dau tot ca sigur ESSM. Ori au ei informatii pe care nimeni nu le are ori speculeaza un pic, pe Motiv ca ESSM e cam greu de visat pentru noi. Dar cine stie. O ultima intrebare: Cand se afla castigatorul sistemelor de rachete anti-nava?