Cuvânt înainte: pentru o experiență completă este recomandată citirea articolului folosind browserul Firefox. Se pare că există o incompatibilitate Chrome – WordPress – pluginuri WordPress – imagini webp, ceea ce face ca unele imagini să nu fie încărcate. Dacă puteți utiliza doar Chrome și doriți vizualizarea imaginilor, o puteți face cu un click pe separatorul albastru al fiecărei imagini.
Fără introducere, direct la subiect.
World Space Week
Săptămâna Spațiului (World Space Week) s-a întâmplat între 4 și 10 octombrie. Are loc în fiecare an în același interval, fiind un eveniment declarat de Adunarea Generală a ONU. Semnificația este dată de două date: 4 octombrie 1957 (lansarea primului satelit artificial) și 10 octombrie 1967 (semnarea Tratatului cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești; textul aici).
Săptămâna Spațiului (sursa site World Space Week)
Site-ul oferă și idei pentru evenimentele care se pot organiza. În România, coordonatorul național este nimeni altul decât peste-tot-prezentul-expert-în-spațiale Marius-Ioan Piso, șeful RoSA.
Alegând la întâmplare trei evenimente din totalul de 165 din România:
Alexandru Papiu Ilarian High School
Practical Activities – 5th October 2018 to 9th October 2018
Students present different kind of simulations and participate in contests. Students from different classes attend both the simulations and the contests every day from 5th of october to 9th of october between 10:50 am and 11:10 am.
Dante Alighieri Highschool Bucharest
WE are also part of the Cosmos! – 4th October 2018 to 10th October 2018
4-10.10.2018 – „Space Unites the World” – exhibition of drawings
4.10.2018 – „This is a cosmonaut” – meetings with ESA program participants
8.10.2018 – „Looking at the sky” – observations of constellations
9-10.10.2018 – „Galactic Adventure – NASA Missions” – movie viewers with the theme of cosmic space knowledge
Colegiul de Silvicultura si Protectia Mediului
Space is for everyone – 4th October 2018 to 10th October 2018
We will discuss the achievements, projects and actions to promote space science in Romania using information from Esero Romania; we will watch movies with and about Paxi; we will make an exhibition of drawings, layouts, posters about space
Apoi, în UK, două evenimente din 58:
Ware’s The Fun Palace
Rocket making at Ware’s The Fun Palace – 7th October 2018 to 7th October 2018
It isn’t every day you have a chance to build and launch your own rocket, but that’s what you’ll be able to do thanks to space expert Jerry Stone of Spaceflight UK. You will be able to construct different types rockets, including one which will be fuelled up. Place it on the launch pad and wait for lift-off! Maybe your rocket will hit the ceiling …
John F. Kennedy Catholic School
Space Week STEM lunchtime activities – 4th October 2018 to 10th October 2018
Every lunch time throughout World Space Week, different departments in this Secondary School, particularly the Science, Technology and Maths Departments will prepare workshops for students to join. Allocated times: Between 13:30-14:30 every day
Sunt trist.
Telescopul Hubble
NASA a anunțat că telescopul Hubble a fost trimis la nani după o problemă apărută la unul din giroscoape – doar o componentă a sistemului de determinare a orientării (engl RSU – Rate Sensor Units).
NASA spuse ca: [8]
Built with multiple redundancies, Hubble had six new gyros installed during Servicing Mission-4 in 2009. Hubble usually uses three gyros at a time for maximum efficiency, but can continue to make scientific observations with just one.
The gyro that failed had been exhibiting end-of-life behavior for approximately a year, and its failure was not unexpected; two other gyros of the same type had already failed. The remaining three gyros available for use are technically enhanced and therefore expected to have significantly longer operational lives.
Two of those enhanced gyros are currently running. Upon powering on the third enhanced gyro that had been held in reserve, analysis of spacecraft telemetry indicated that it was not performing at the level required for operations. As a result, Hubble remains in safe mode. Staff at NASA’s Goddard Space Flight Center and the Space Telescope Science Institute are currently performing analyses and tests to determine what options are available to recover the gyro to operational performance.
[…] If the outcome of this investigation results in recovery of the malfunctioning gyro, Hubble will resume science operations in its standard three-gyro configuration.
If the outcome indicates that the gyro is not usable, Hubble will resume science operations in an already defined “reduced-gyro” mode that uses only one gyro. While reduced-gyro mode offers less sky coverage at any particular time, there is relatively limited impact on the overall scientific capabilities.
Deeci.
Orice satelit artificial conține un sistem de determinare a orientării (engl ADS – Attitude Determination System) și unul de control al orientării (engl ACS – Attitude Control System); o parte a literaturii dedicată sateliților mici le consideră subsisteme ale unui singur sistem – de determinare și control al atitudinii (engl ADCS – Attitude Determination and Control System).
ADS se bazează pe o multitudine de echipamente: giroscoape (mecanice sau optice), senzori solari (engl sun sensors), urmărire a stelelor (engl star trackers) pentru determinarea poziției putând fi utilizat chiar și GPS în cazul LEO.
ACS poate fi bazat pe roți inerțiale (engl RW/Reaction Wheels), motoare rachetă (engl RCS – Reaction Control System), electromagneți care interacționează cu câmpul magnetic terestru (engl magnetorquesrs) – soluție folosită pentru LEO.
Determinarea atitudinii Hubble se realiza folosind giroscoapele, senzori solari, și urmărirea stelelor de pe bolta cerească; orientarea se realiza folosind roți inerțiale și magnetorquers. Dezavantajul roților inerțiale este că folosite continuu ajung într-un punct în care sunt saturate, fiind nevoie de un alt sistem de orientare pentru desaturarea lor. În cazul Hubble, desaturarea se face utilizând magnetorquers.
Telescopul Hubble, componente, după SM-4 în 2009 [13]
Telescopul Hubble, orientare (sursa ESA)
Inițial, după ultima misiune de întreținere, a rămas cu 6 giroscoape funcționale. În timp, numărul lor a scăzut la 4, două defectându-se. În această săptămână s-a mai defectat unul care dădea semne de oboseală de ceva vreme; la activarea celui rămas în rezervă s-a constatat că acesta nu funcționa corespunzător. Dacă nu se va reuși recuperarea giroscopului defect, se va folosi unul singur, împreună cu celelalte componente ale ADS. Evident, cu anumite limitări.
Obținerea imaginilor cu Hubble presupune un timp de expunere destul de lung (de obicei 1000-2000 de secunde), timp în care trebuie să rămână orientat în aceeași direcție. Una dintre imagini – Hubble Ultra Deep Field (HUDF) – a fost obținută cu o expunere de aproape 1 milion de secunde, însă expunerea nu a fost continuă. A fost nevoie de două sesiuni (23 septembrie – 28 octombrie 2003 și 4 decembrie 2003 – 15 ianuarie 2004) de fotografiere. Expunerile au fost realizate pe timpul efectuării a ~400 de orbite, durata medie de expunere fiind de 1200 de secunde pentru fiecare expunere, fiind realizate două expuneri per orbită (~800 de expuneri în total). HUDF a urmat altor două sesiuni de expunere, cunoscute ca HDF – Hubble Deep Field în 1995 și HDF-S – Hubble Deep Field South în 1998. Asemănarea între HDF și HDF-S demonstrează principiul omogenității Universului și faptul că Pământul ocupă un loc cu nimic diferit față de alte puncte din Univers.
Imaginile de mai jos prezintă zona fotografiată și imaginea HUDF care conține ~10000 de galaxii.
HUDF [10], [11]
Hubble a fost lansat pe 24 aprilie 1990 și are o orbită la altitudinea de ~540 km pe o orbită joasă (engl LEO – Low Earth Orbit). Este estimat că în 2030-2040 va reintra în atmosferă. De la data lansării au avut loc 5 misiuni de întreținere:
- SM1/STS-61 (1994) – a primit ochelari pentru a corecta problemele pe care le avea cu oglinda;
- SM2/STS-82 (1997) – schimbare instrumente, reparată izolația termică, un nou sistem de înregistrare;
- SM3A/STS-103 (1999) – înlocuire giroscoape și adăugarea unui sistem de orientare precisă;
- SM3B/STS-109 (2002) – schimbare instrumente;
- SM4/STS-125 (2009) – baterii noi, instrumente noi.
Hubble în service; imagini de pe Atlantis, 2009 (sursa NASA)
Dacă până în 2011 NASA putea trimite o utilitară cu mecanici care să îl repare, în acest moment ne putem uita doar la el ridicând din umeri. La ultima revizie din 2009 i s-au adăugat o serie de puncte de atașare în ideea unei misiuni viitoare de întreținere. Una dintre ideile care plutește în acest moment este trimiterea unui vehicul autonom care să ia telescopul Hubble să îl ducă la garaj (ISS) printr-o schimbare de altitudine și înclinare a orbitei. La garaj, în urma unui EVA (engl Extra Vehicular Activity – o ieșire în spațiu), un mecanic ar trebui să îl repare, urmând ca vehiculul autonom să repună Hubble pe orbită. Dezavantajul? Unul singur: este nevoie de foarte mult combustibil pentru operațiunile de transport.
Alternativa la telescopul Hubble este telescopul James Webb, aflat de 22 de ani (din 1996), în facere. Față de HST care se află pe LEO, JWST se va afla în unul din punctele Lagrange ale Pământului, L2. Mai multe pe această temă într-un articol aflat în curs de scriere. Lansarea JWST este estimată în 2021; până va fi lansat, avem visul și imaginile.
JWST dimensiuni, construcție, lansare și integrarea (sursa 1 – Reddit, 2/3/4 – NASA)
Tristețea-mi se adâncește.
Concursul NASA Space Apps
NASA organizează Space Apps Challenge 2018 în 20-21 octombrie 2018. Categoriile și subcategoriile concursului sunt cele de mai jos, păstrate în limba originală:
- Can you build a …
- Design by Nature – Design an autonomous free-flyer to inspect a spacecraft for damage from Micro-Meteoroid and Orbital Debris (MMOD).
- Make Sense Out of Mars – Develop a sensor to be used by humans on Mars.
- Do YOU Know When the Next Rocket Launch Is? – Create a tool to track international rocket launch information.
- Invent Your Own Challenge – Pose your own challenge, and create a solution of your own choosing!
- Help Others Discover the Earth
- Artify the Earth – Use NASA Earth imagery data to create 1) an art piece, or 2) a tool that allows the imagery to be manipulated to create unique pieces of art.
- 1D, 2D, 3D, Go! – Create and deploy web apps that will enable anyone to explore Earth from orbit! Visualize Earth science satellites and mission data using interactive virtual globes, such as NASA’s Web WorldWind. Use data sets from NASA’s Open Data Portal to present fire, ice, clouds, meteorites, or water temperature spectra.
- Space Apps: The Documentary – Create a short documentary to capture the essence of NASA’s International Space Apps Challenge.
- Volcanoes, Icebergs, and Asteroids (oh my)
- Don’t Forget the Can Opener! – Create an easy-to-use way for people to develop their own, custom checklists – both items and plans – for specific kinds of disasters. Use NASA images, videos, or data visualizations to illustrate each disaster type, to help people understand how to prepare.
- Spot That Fire! – Build a crowdsourcing tool for citizens to contribute to early detection, verification, tracking, visualization, and notification of wildfires.
- Hello, Bennu! – Tell the world about the asteroid named Bennu.
- What the World Needs Now is…
- Looking GLOBE-ally – Analyze and/or display data to communicate interesting findings or improve public understanding of our home planet.
- The Land Where Displaced People Settle – Characterize land cover/land use at informal settlements of displaced populations using NASA satellite datasets.
- Health Makes Wealth – Integrate NASA Earth science data and citizen science data to learn more about the connections between human, animal, and environmental health.
- An Icy Glare
- Polar Quest – Design a quest-like game to teach others about polar environments and how they are changing. Use NASA data to help adventurers plan their quest and present them with challenges along the way.
- Find My Cryosphere! – Design an app that lets a user pick a location and learn about the parts of Earth’s cryosphere that impact that location.
- Polar Opposites – Design a data analysis and/or visualization tool to show the spatial and temporal changes in Arctic and Antarctic ice to a general audience.
- A Universe of Beauty and Wonder
- On the Shoulders of Giants – Create a game using images from the Hubble Space Telescope as integral components!
- Remix The Golden Record – Develop a concept for a time capsule with content to educate an extraterrestrial civilization about human culture and our solar system.
- Mission to the Moon! – Use NASA Data to Plan a Rover Mission on the Moon!
- Virtual Space Exploration – Generate Virtual Reality environments for the surface of the Moon and Mars! Obtain 3D models from NASA resources, such as Moon Trek and Mars Trek. Integrate 3D models of surface exploration systems and habitats. Develop and deploy the virtual world at a hosting service.
Detaliile fiecăreia din aceste subcategorii sunt o lectură interesantă în sine. Dacă aveți timp, recomand parcurgerea paginilor.
În România se organizează în:
Curioși ce a fost anul trecut, în 2017 la NASA Space Apps? Imaginea de mai jos prezintă un sumar.
NASA Space Apps Challenge 2017 [14]
La final un apel către băeții galactici, ‘profesioniștii’ cu PatriotFest. Vedeți cum se organizează un concurs? Mâna întinsă care nu știe să se (re)prezinte, nu primește inovație și știință!
ARCA
Hai mai repede cu testele motorului Aerospike! Dar nu, încă nu. A fost anunțată revoluția în domeniul spațiului, pe 20 decembrie 20XX. Mi-am luat floricelele, aștept spectacolul.
Revoluția ARCA (sursa Facebook ARCA)
Teste la rece (sursa Facebook ARCA)
Ceea ce se vede în imagini este un test de alimentare la rece (engl cold flow test). Se face pentru a verifica funcționarea și/sau integritatea injectoarelor și/sau a sistemului de alimentare cu combustibil.
Mărunțiș
- Joi, 11 octombrie 2018, de la Baikonur a fost lansată o rachetă Soyuz cu 2 astronauți pentru ISS. Nu a fost o lansare nereușită sau eşuată, a fost un test neanunțat al sistemului de salvare al echipajului. Practic, a fost un zbor suborbital, pe o traiectorie balistică.
- În urmă cu 50 de ani, pe 11 octombrie 1968, a fost lansată Apollo 7. A urmat accidentului Apollo 1 și celor 3 zboruri fără echipaj (Apollo 4, Apollo 5 și Apollo 6). A petrecut 11 zile în spațiu, fiind misiunea de pregătire a primului zbor care urma să ajungă în jurul lunii, 2 luni mai târziu – Apollo 8, pe 21 decembrie. De ce este important? Imaginați-va 11 zile cu 2 colegi de muncă într-un spațiu cât interiorul a două Logan MCV.
- SpaceX a lansat din California (Vandenberg) satelitul argentinian SAOCOM-1A, dedicat observării terestre (umidității solului, supravegherii ghețarilor și riscurilor de inundații). A fost dezvoltat de argentinieni împreună cu Agenția Spațială Italiană. Este prima lansare cu recuperare pe uscat de pe coasta de vest, prima treaptă fiind Block 5, la al doilea zbor.
- Michelle Williams o va juca pe Christa McAuliffe în filmul The Challenger
- Piața lansărilor pare a fi în scădere. Pentru 2018 au fost anunțate în ianuarie 174 de lansări, ajungându-se până acum la 76 și semnele nu sunt că s-ar atinge suta. SpaceX prevăzuse 30 și se pare că vor fi 22 în 2018. În 2017 prevăzuse 24-26 și au fost doar 18. Până acum sunt anunțate 162 pentru 2019. Se pare că norma de îndeplinire a planului de lansări este de 50%-60%.
- Un raport al OIG al NASA critică NASA și Boeing pentru dezvoltarea SLS. Raportul spune că We found Boeing’s poor performance is the main reason for the significant cost increases and schedule delays to developing the SLS Core Stage. Specifically, the Project’s cost and schedule issues stem primarily from management, technical, and infrastructure issues directly related to Boeing’s performance.
- ULA, Northrop Grumman și Blue Origin vor avea fiecare câte un contract pentru dezvoltarea rachetelor Vulcan Centaur (967 mil USD), OmegA (792 mil USD), New Glenn (500 mil USD); banii vor fi primiți până în 2024, prima sumă de 109 mil USD fiind alocată începând cu anul fiscal 2018. Cauza? Evident, motoarele RD-180 și faptul că industria spațială americană depinde de ele.
- Așa cum am spus, Hubble are o problemă cu giroscoapele. Ieri, 12 octombrie 2018, și telescopul Chandra (Chandra X-ray Observatory) a ajuns la nani în urma unei probleme software, se pare. Kepler este, de asemenea, oprit.
- Nimic de la RoSA (no news is good news)
Soyuz (sursa The Verge)
Soyuz MS-10 (1 – Sergei Savostyanov/TASS, 2 – Shamil Zhumatov/REUTERS via [19], 3,4,5 – [19])
Apollo 7 treapta a doua (sursa NASA)
Apollo 7 secțiune a modulului de comandă (sursa Pinterest)
Lansarea SpaceX/SAOCOM-1A (sursa Joaquin Baldwin via Twitter/Instagram)
Christa McAuliffe (sursa NASA)
SLS [17] [18]
Rachetele propuse de ULA, Blue Origin și Northrop Grumman [16]
Chandra X-ray observatory (sursa NASA)
Evenimentele următoare
Lansările din perioada următoare sunt:
- 17 octombrie 2018 04:15-06:15 GMT, Cape Canaveral: Atlas 5 – AEHF 4 (SpaceX+DoD)
- 20 octombrie 2018 01:45 GMT, Kourou: Ariane 5 – BepiColombo (ESA+JAXA)
- octombrie 2018: ZQ-1 (LandSpace, China)
- octombrie 2018, Xichang: LongMarch 3B – BeiDou (China)
- octombrie 2018, Satish Dhawan Space Center/Sriharikota: PSLV – HySIS (India) – alte surse vorbesc despre 22 noiembrie
- octombrie 2018, Satish Dhawan Space Center/Sriharikota: GSLV Mk 3 – SGAT 29 (India)
Fotografia săptămânii
Imaginea săptămânii va fi …. două imagini. Ambele sunt din momentul separarii treptelor I și II la lansarea satelitului SAOCOM-1A cu un Falcon 9 Block 5; prima se aseamănă cu o nebuloasă, în a doua se vede gazul eliminat de RCS.
Imaginea săptămânii [15]
Calcule cu ISS și Soyuz
Acest subiect a fost adăugat după redactarea inițială a articolului.
Începem această secțiune cu o problemă al cărei rezultat este așteptat pe parcursul întregii zile. Să se calculeze rezultatul celei de-a doua formule, știind că pentru prima expresie probabilitatea de adevăr este de 0.8.
- ISS + Soyuz = love
- ISS – Soyuz = ?
Pe ISS sunt în general două echipaje, durata pe care o petrece în spațiu fiecare din ele fiind de ~6 luni. După retragerea navetelor, transportul echipajelor o face Roscosmos cu rachete și module Soyuz. Nava utilizată pentru a ajunge la ISS este folosită și la întoarcerea pe Pământ. Soyuz MS-08 a fost lansată în martie 2018 și s-a întors pe Pământ pe 4 octombrie. Pe ISS a rămas echipajul misiunii MS-09, el părăsind Baikonur pe 6 iunie 2018. Capsula MS-09 este și beneficiara nefericitei găuri de bormașină, cea care a provocat scurgerea de aer de pe 29 august 2018 și discuțiile referitoare la astronauții americani care urmăresc discreditarea Uniunii Sovietice.
Echipajele MS-08 și MS-09 (sursa NASA)
Joi o rachetă Soyuz a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur pentru a duce doi astronauți (un american și un rus pe ISS), misiunea fiind MS-10. Însă o problemă apărută în zbor cu treapta a doua, după desprinderea boosterelor, a determinat abandonarea misiunii. Nu se șție încă la ora scrierii acestor rânduri daca a fost activat sistemul de salvare sau nu. Cert este că zborul orbital s-a transformat în unul suborbital, capsula revenind la sol pe o traiectorie balistică. Există zvonuri care vorbesc de forțe de 15g pe o perioadă foarte scurtă. Până pe data de 20 octombrie va fi publicat rezultatul investigației.
Cele 20 de minute de video de mai jos – dacă nu l-ați văzut deja – surprind toate momentele (pregătirea pentru lansare, lansarea, apariția problemei și anunțul referitor la problemă). Amuzantă este grafica fără nici o legătură cu ce se întâmpla în realitate și telemetria reală, ea fiind generată probabil pe baza profilului de zbor calculat pentru lansare. Ar trebui ca Roscosmos să învețe de la SpaceX în acest domeniu.
Soyuz, lansarea ratată
Caracteristicile Soyuz, alturi de momentele la care se face separarea sunt prezentate în imaginile urmtoare.
Soyuz (sursa ESA, NASA SpaceFlight)
Prima din cele trei imagini următoare prezintă cazul în care se activează sistemul de extragere a modului orbital, în cazul unei probleme în prima parte a zborului. Sistemul de salvare (engl LES / Launch Escape System) este inspirat de cel utilizat la misiunile Mercury, un sistem de același fel fiind folosit și pentru Crewed Dragon și CST-100. A doua imagine prezintă succesiunea de evenimente ale misiunii Soyuz MS-10, rezultată în urma telemetriei și a declarațiilor transmise de TASS și Ria Novosti. A treia este o fotografie a LES.
Sistemul de salvare al Soyuz (Russian Space Web via BBC [20])
Soyuz MS-10 [21]
LES (sursa NASA)
Pe scurt, succesiunea aproximativă așteptată la o lansare Soyuz este:
– T: pornirea motoarelor și lansare
– T+120: separarea celor 4 boostere (considerate treapta I) după terminarea combustibilului
– T+180: separarea sistemului de salvare și a învelișului aerodinamic (engl fairing)
– T+300: separarea treptei a doua, după epuizarea combustibilului și pornirea treptei a treia
– T+540: separarea treptei a treia și drumul spre ISS
Succesiunea evenimentelor în cazul Soyuz MS-10 a fost:
– T: lansare
– T+114: separarea primului sistem de salvare – rachetele de urgență
– T+117: separare treapta I
– T+123: activare sistem de salvare
Cauza pare a fi un robinet al sistemului de impingere al unui booster (D) al treptei I, care nu s-a deschis pentru a îl depărta de corpul central după separare. Acesta a lovind treapta a doua, schimbându-i cursul și avariind un rezervor. Este declarată avarie dacă este sesizată o deviere de peste 7 grade pentru treapta a II-a și 10 grade pentru treapta a III-a. După oprirea motoarelor treptei I și separare există un interval de 6 secunde care să permită stabilizarea zborului treptei a II-a după procesul de separare.
Soyuz MS-10 (sursa Alexander Gerst, ISS)
În acest moment sunt atașate la ISS:
– Soyuz MS-09, lansat la 8 iunie 2018; întoarcere programată pe 13 decembrie 2018 (echipaj, găurit);
– Progress MS-09, lansat la 9 iulie 2018; întoarcere programată pe 23 decembrie 2018 (cargo);
– H-II HTV-7, lansată pe 22 septembrie 2018; întoarcere programată în noiembrie 2018 (cargo).
Următoarele misiuni programate către ISS:
– Progress MS-10, pe 31 octombrie 2018 (cargo, Roscosmos);
– NG-10E, pe 15 noiembrie 2018 (cargo, Cygnus);
– CRS-16, pe 27 noiembrie 2018 (cargo, Dragon);
– Soyuz MS-11, pe 20 decembrie 2018 (echipaj, Roscosmos).
ISS, configurația din 2009 (sursa NASA)
Vehiculele care pot ajunge la ISS sunt Soyuz, Progress, HTV, Cygnus, Dragon Cargo. Au mai vizitat ISS și au fost scoase din serviciu ATV și navetele NASA.
Soyuz MS-03 și Progress 66 atașate la ISS (sursa NASA)
Soyuz, secțiune (sursa Russian Space Web)
HTV-4 (sursa JAXA)
Cygnus (sursa NASA)
Dragon cargo (sursa NASA)
Situația actuală este deloc roză:
– modulele orbitale utilizate de misiunile cu echipaj (Soyuz MS-09 în cazul nostru) au o durată de viață în spațiu de maximum 200 de zile;
– toate zborurile Soyuz sunt oprite până la aflarea cauzi problemei de la lansare;
– nu există în exploatare nici un vehicul utilizabil pentru transportul echipajelor pe ISS;
– Crew Dragon ar trebui să aibă primul zbor cu echipaj în iunie 2019, CST-100 în august 2019 (dacă nu apar întârzieri, așa cum s-a întâmplat până acum);
– Crew Dragon trebuia să aibă primul zbor de test, fără echipaj, (Demo-1) către ISS în decembrie 2018, dar a fost mutat în ianuarie 2019;
– HTV-7 a avut întârzieri la lansare, una din componentele livrate fiind baterii Li-Ion pentru a înlocui bateriile nichel-hidrogen de pe ISS;
– pentru înlocuirea bateriilor aduse de HTV-7 erau prevăzute două EVA în perioada următoare;
Posibilitățile sunt multiple:
– nava Soyuz MS-10 MS-09 coboară fără echipaj (acesta rămânând pe ISS), urmând să fie trimisă o Soyuz nouă pentru a putea să se întoarcă undeva în 2019;
– nava Soyuz MS-10 MS-09 coboară fără echipaj și se trimite un Crew Dragon în locul Soyuz (optiune improbabilă);
– nava Soyuz MS-10 MS-09 coboară fără echipaj și se trimite un CST-100 în locul Soyuz (optiune improbabilă, deși NASA pare a iubi Boeing);
– se respectă programul de plecări și sosiri; Progress MS-11 ar trebui să ajungă la o săptămână după plecarea Progress MS-10 iar în această perioadă ISS va fi controlată de la distanță;
– se respectă programul de plecări dar nu se respectă programul de sosiri, caz în care ISS va funcționa pe telecomandă pentru o perioadă mai lungă.
Mulțumesc pentru semnalările de evenimente și încurajări.
PS: Interesat cineva de o echipă pentru Space Apps Challenge 2018? 🙂
Va urma (?)
Editat (20181016T100700) pentru a corecta greșelile din secțiunea Calcule cu ISS și Soyuz.
Iulian
Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
5. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
6. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
7. Hubble Space Telescope ( https://www.spacetelescope.org/ , accesată la 2018-10-09)
8. Hubble in Safe Mode as Gyro Issues are Diagnosed ( https://www.nasa.gov/feature/goddard/2018/hubble-in-safe-mode-as-gyro-issues-are-diagnosed , accesată la 2018-10-09)
9. Hubble Space Telescope ( https://www.nasa.gov/mission_pages/hubble/main/index.html , accesată la 2018-10-09)
10. Hubble Ultra-Deep Field ( https://en.wikipedia.org/wiki/Hubble_Ultra-Deep_Field , accesată la 2018-10-10)
11. Hubble Ultra Deep Field ( https://www.spacetelescope.org/images/heic0611b/ , accesată la 2018-10-10)
12. XDF Project ( http://xdf.ucolick.org/ , accesată la 2018-10-10)
13. Telescope design and Field-of-View ( http://documents.stsci.edu/hst/proposing/documents/pri_cy20/Ch_2_Systemoverview2.html , accesată la 2018-10-10)
14. NASA Space Apps Challenge 2018 ( https://2018.spaceappschallenge.org , accesată la 2018-10-10)
15. In Photos: SpaceX’s Fantastic Nighttime Launch of SAOCOM-1 & Rocket Landing! ( https://www.space.com/42067-spacex-first-west-coast-rocket-landing-in-photos.html , accesată la 2018-10-10)
16. Air Force awards launch vehicle development contracts to Blue Origin, Northrop Grumman, ULA ( https://spacenews.com/air-force-awards-launch-vehicle-development-contracts-to-blue-origin-northrop-grumman-ula/ , accesată la 2018-10-11)
17. The SLS Saga: Rocket Science ( https://alexsli.com/thespacebar/2018/1/10/the-sls-saga-rocket-science , accesată la 2018-10-11)
18. NASA, Boeing rewriting the book on building the SLS Core Stage ( https://www.nasaspaceflight.com/2018/02/nasa-boeing-rewriting-book-building-sls-core-stage/ , accesată la 2018-10-11)
19. Russia investigating failed Soyuz rocket launch ( https://edition.cnn.com/2018/10/11/europe/soyuz-rocket-russia-nasa-intl/index.html , accesată la 2018-10-12)
20. Astronauts escape malfunctioning Soyuz rocket ( https://www.bbc.com/news/world-europe-45822845 , accesată la 2018-10-12)
21. Soyuz MS-10 makes emergency landing after a launch failure ( http://russianspaceweb.com/soyuz-ms-10.html , accesată la 2018-10-12)
22. Alexander Gerst Flickr page ( https://www.flickr.com/photos/astro_alex/ )
Cred că Hubble e un exemplu de ceea ce poate face umanitatea în scopul cunoașterii. E tânăr. Nu are decât 28 de ani, născut miop, dar cu foarte multe calități. Eu sper să îl pună pe „roate ” cât mai repede.
Mulțumesc pentru articol Iulian.
Intradevar, Hubble este un monument al partii frumoase din umanitate. Pacat ca sunt doar o mana de natiuni care finanteaza astfel de lucruri. De fapt doar doua: NASA si ESA, impreuna cu un buget de 25 miliarde de dolari.
Doar americanii cheltuie anual 700 de miliarde pt armata…
JAXA are 5 miliarde. Celelalte agentii ar mai avea impreuna citeva miliarde.
Mai sint cei de pe piata comerciala (sateliti telco si observare) si a apararii. Totalul cred ca iese pe la 100 de miliarde anual in industria spatiala.
Poate, SpaceX nu face cercetare fundamentala si nici nu dezvolta telescoape.
Pai in cazul asta suma scade la citeva miliarde anual pentru cercetare (incluzind echipele de control de la sol si lansarile).
Salut. Un articol foarte interesant,imaginile cu cei doi astronauti din interiolul capsulei sunt impresionante in momentul dezastrului, saracii ce le-a trecut prin minte in acele secunde.
Nu erau chiar atat de rele centrele alea de modelism… Auto, navo, aero, racheto etc
Pacat, mi se par in continuare atractive pentru copii mai mici sau mai mari… 😉
Soyuz e un vehicul bun si, momentan, singurul. Naivul si idealistul din mine crede ca spatiul ar trebui sa fie singurul domeniu in care agentiile civile care se ocupa cu asa ceva sa-si uneasca fortele si bugetele pentru dezvoltarea explorarii spatiului atat cu echipaj uman cat si fara echipaj uman. Sunt curios daca Soyuz e integral rusesc sau sunt si contributii NASA/ESA etc gen chip-uri etc samd
Space Apps Chalenge 2018? Nu-i cam tarziu? 🙂 Sunt umanist, dar compensez cu (prea) multa imaginatie. 🙂 Dar pentru editia din 2019 poate putem incropi ceva… 🙂
„Va urma (?)” = sper ca da
P.S. Ce mama ma-sii le ia atat sa trimita Webb-ul pe orbita lu’ peste?
Acum pentru copii mari exista posibilitati adecvate. 🙂
Soyuz lansate din Guyana Franceza sunt de fapt vehicule rusesti cu elemente europene:
– telemetria
– adaptoarele pentru incarcatura transportata
– sistemul de protectie cu oprire a motoarelor
– separare pirotehnica a boosterelor
Pentru Soyuz lansate de la Baikonur, nu stiu. De asemenea, nu am idee referitor la calculatoarele de bord ale
sovieticilorrusilor.E un pic cam tirziu. Sint doua sau trei subcategorii unde umanismul nu este o problema. Bine, sa dezbatem putin 2018 vs 2019.
Webb a avut intirzieri continue; nu mai este un telescop ieftin (asemenea Kepler si TESS); in plus, va trebui sa stea in unul din punctele Lagrange, ceea ce necesita un alt design si are alte provocari.
Marturisesc ca ma gandeam la un Soyuz in colaborare cu ESA pentru a trimite oameni in spatiu. Nu inteleg de ce europenii nu urmaresc realizarea unui vehicul capabil sa urce oameni pe orbita. Stiu ca participa la proiectul Orion pe de alta parte…
Problema in Lagrange ar fi radiatiile mult mai puternice?
Sa dezbatem, zic! 🙂
Nu cred ca-i vorba de radiatii, presupun ca telescopul odata lansat nu va mai putea fi reparat, punctele Lagrange fiind foarte departe de Terra…
Asadar masori de trei ori, mai masori odata si abia apoi tai, L2 fiind practic pe orbita Lunii, daca nu ma insel.
Uita-te ca Hubble e pe orbita joasa si tot n-au cu ce sa-l repare…
Pai au renuntat la navete, dar Hubble a fost de la inceput proiectat sa fie ciocanit, Webb va fi lansat si cu asta basta, are probleme, facem altul…
L 2 este in spatele lunii
Conform wiki james webb va avea protecții impotriva radiatilor pământului si soarelui
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Telescopul_spa%C8%9Bial_James_Webb
James webb va fi intotdeauna cu spatele fata de soare si pământ pt a avea o acuratete mai mare
Nu intamplator marile telescoape terestre sunt amplasate, de obicei, cat mai departe de aglomerări urbane
Lumina generată de aglomerarea urbană are efecte nefaste asupra calitatii observatiilor prin telescop
Mhnu. Vorbim de sisteme cu doua corpuri si in acest caz cind ne referim la punctul L2 al Pamintului este cel din relatia Pamint-Soare. Luna nu are nici un amestec in afacerea asta, in afara faptului ca JWST se va afla la o distanta mai mare de Pamint in comparatie cu Luna. Luna are orbita ei.
JWST are practic doua parti: oglinzile si bus-ul. Ele sunt separate de citeva folii metalice, astfel incit oglinzile vor sta mereu in intuneric deci la o temperatura joasa. Bus-ul va fi in partea luminata de Soare, deci va avea energie si va putea trimite date spre statiile terestre. S-a ales aceasta configuratie deoarece JWST va urmari spectrul IR, deci este nevoie de o temperatura cit mai joasa a senzorilor. Punctul L2 favorizeaza acest design.
Yap, stiam de doua corpuri, am crezut doar ca si Luna ar fi implicat, mai subtil asa, in afacerea telescopului…
Referitor la ESA, cred ca europenilor ne place sa platim chirie. Au existat tentative si dorinte de a avea un vehicul propriu pentru a transporta echipaje umane. Adica:
– Odata cu Ariane ar fi trebuit sa existe si un vehicul pentru transportul echipajelor umane, un mic space plane numit Hermes. ESA a lucrat la concept intre 87-91.
– In 90 a fost construit un model, HL-20, testat de NASA.
– In 92 NASA si ESA au inceput un program pentru un vehicul de transpprt pemtru ISS. A fost abandonat in 2002, s-a bazat pe HL-20 si s-au facut teste atmosferice cu el in 98.
– In 06 ESA a inceput sa lucreze cu Rusia la CSTS. In 09 sovieticii s-au desprins si au plecat pe drumul lor cu PPTS.
– In 08 au studiat transformarea ATV (camion de marfa pentru ISS) intr-un vehicul care sa poata transporta echipaj uman – ATV Evolution (autobuz pentru ISS), dupa modelul SpaceX Dragon. Dar Dragon a fost gindit de la inceput ca un vehicul care sa revina pe Pamint. Deci ATV-E ar fi fost ceva complet nou.
Acum exista discutii referitoare la folosirea DreamChaser (si el bazat pe HL-20) cu Ariane 6. Ariane 6 ar trebui sa zboare inainte de primul zbor al Dream Chaser (2021). Dar DreamChaser este pentru marfa doar, adaptarea pentru echipaj uman este alta discutie si alti bani. CST-100 a fost proiectat pentru Atlas V, Vulcan (initial vorbindu-se si de Delta IV, Falcon 9). Crew Dragon este proiectat pentru Falcon 9.
Evident, exista si celelalte optiuni:
– Soyuz si Progress sa fie lansate de Ariane dar rusii nu vor accepta asta pentru ca ele sint transportate de rachetele Soyuz.
– Shenzhou sa fie lansat de Ariane dar chinezii nu o vor separa de LongMarch 2F.
– Orion este cu totul altceva, avind alt scop si este deja imperecheat cu SLS.
In plus, un alt aspect este legat de logistica. Pentru a lansa din Guyana echipaj uman cu o racheta Ariane ar trebui proiectate capsule, sisteme de reintrare in atmosfera cu disipare a caldurii, sisteme de recuperare a capsulelor, mecanisme de salvare incluse in sistemul de lansare, reconstruite turnurile pentru acces al astronautilor. Minim 1 miliard.
PS: scriu de pe tableta, urc mai tarziu imaginile care sa ilustreze ceea ce am scris.
Edit: imaginile urmatoare prezinta Hermes, Hermes, HL-20, DreamChaser, CSTS, CSTS, CSTS/PPTS, PPTS, ATV.
Nu plec nicaieri, astept. 🙂
Ce vad eu aici e o lipsa crancena de consecventa in a termina ceva.
Rusii isi vor pierde oricum parte din piata de lansare astronauti in vreo 2-3 ani. In locul lor as fi propus ESA o colaborare si modernizare a Soyuz, pare un sistem inca valabil, in ciuda esecului recent.
Vor ramine cu o parte din lansarile de astronauti – ale lor, ESA, JAXA, chinezii probabil. Vor scadea si pretul pe loc la Soyuz.
Cu ESA nu s-au inteles probabil la vehiculul care sa realizeze transportul, deoarece au existat mai multe tentative (Kliper, CSTS, Euro-Soyuz). BTW, in lista de mai sus am uitat de Kliper iar IXV nu intra in discutii.
As spune ca ce a fost cu Soyuz a fost un succes – a demonstrat functionarea sistemului de salvare in caz de probleme (de fapt sint doua sisteme).
Punctele Lagrange sint puncte din spatiu unde fortele gravitationale ale unui sistem de doua corpuri permit unui satelit plasat in acel punct sa isi pastreze o pozitie relativ stabila si fixa, cu un consum mai mic de combustibil.
In relatia Pamint-Soare exista 5 puncte, numite L1-L5, din care trei sint instabile (L1, L2, L3) si doua stabile (L4, L5). Mai sint citeva conditii, dar in viitor.
In L1 se afla SOHO (Solar and Heliospheric Observatory Satellite), avind permanent vizibilitate spre Soare. L2 este casa lui JWST. In punctele L4 si L5 exista de obicei asteroizi, numiti troieni.
Diferenta intre punctele Lagrange si o orbita joasa este ca se pot realiza observatii continue, neintrerupte, pe durata mare de timp. JWST nu va avea o orbita in jurul Pamintului, va fi continuu in acelasi punct fata de Pamint. Imaginile de mai jos prezinta punctele Lagrange pentru Pamint si ceea ce se intimpla cu Jupiter si asteroizii (cu rosu, in imaginea animata, este centura de asteroizi).
Legat de lansările rusesti din Guyana franceza
Lansările astea au o logica fizica
Cu cat de apropii de ecuator energia necesara lansărilor este diferenta dintre viteza de satelizare si viteza tangentiala la suprafata planetei (450 m/s la ecuator)
In acest sens, la vechile navete americane acestea puteau duce de la Cape Canaveral 29,5 to incarcatura utila, pe cand la plecarea din baza californiana Vanderberg doar 18,15 to
Este vorba de lansari spre est
La lansările spre vest de la baza Vanderberg se puteau încărca doar 13,6 to
Nu se făceau lansări spre vest din Cape Canaveral datorita posibilității ca in caz de probleme ale navete acesta ar fi putut survola aglomerări urbane
Depinde de orbita. Pentru orbite ecuatoriale/GEO cu cit lansarea este mai aproape de ecuator, cu atit costul (din punct de vedere al energiei consumate pentru a ajunge pe orbita ecuatoriala) este mai mic. Diferenta intre Cape Canaveral (28 de grade) si Kourou (5 grade) din punct de vedere al incarcaturii ridicata cu acelasi vehicul e de ~200 de kilograme, pentru a ajune pe o orbita identica folosind aceeasi cantitate de combustibil. Orbita initiala va avea o inclinare minima pentru fiecare din cele doua centre de 33 si 10 grade.
Pentru orbitele polare insa, orice loc e potrivit; latitudinea nu conteaza prea mult.
AFAIK nu a plecat nici o naveta de la Vandenberg. Iar daca ar fi decolat era doar pe orbite polare. Orbite retrograde (lansari spre vest) au fost cit sa fie numarate pe degete. Daca vei considera orbitele sincrone solar, atunci ar fi mai multe, dar ele nu au avut lansari spre vest.
Oricum un lucru este cert, ESA, care apartine UE, care UE are un PIB comparabil cu SUA, este puternic subfinantata, nu ca NASA s-ar scalda in bani.. Idiotii de la Comisia Europeana ofera Romaniai zeci de miliarde de euro in loc sa-i ofere ESA.
Rusii, infinit mai amarti decat UE, au programe spatiale net superioare, de unde rezulta ca socialismul european face ce fac toti socialisti: da banii unora care nu-i merita si care oricum nu sunt in stare sa-i cheltuie (desi sunt bani gratis), in loc sa-i dirijeze spre dezvoltare de tehnologie spatiala, noi tehnologii, noi materiale si peste 30 de ani o sa ne miram cand chinezii vor zburda pe luna, iar UE tot cu din Guyana mai lanseaza cate un satelit.
Bugete ale agentiilor din UE (nu ESA, dar o parte din buget ajunge la ESA) mai sint:
DLR 2.2 mld EUR
CNES 2.4 mld EUR
UKSA 371 mil GBP
ASI 800 mil EUR (2009)
CSA (Canada) 332 mil CAD
NSO (Olanda) 116 mil EUR
ALR (Austria) 65 mld EUR
DNSC (Danemarca) 50 mil EUR (2011)
NSO (Olanda, formata in 2008) 116 mil EUR (2009)
Multumim Iulian! Super mega buletin! Nu am inca inca sa citesc toate informatiile cu atentia cuvenita, mai cu seama cele din link-uri, dar m-ai lasat masca cu asa articol!
Reactia succinta: wow! Yummi! 😀 :clap
ARM1z – BepiColombo – calatoria spre planeta de fier.
https://www.bbc.co.uk/news/ampstories/mercurymission/index.html
Asteptam vesti in 2021 🙂 Sau 2020 cand va decelera in jurul lui Venus. Are nevoie de 2 treceri pe langa Venus ca sa franeze indeajuns.
Tehnic vorbind, inainte de a ajunge pe orbita Mercur in decembrie 2025, ii va fi redusa viteza de:
– o data de Pamint
– de doua ori de Venus
– de 6 ori de Mercur