Anul trecut, în această perioadă, urmăream cu sufletul la gură efortul internaţional de salvare a echipajului de pe ARA „San Juan”, submarin cu care Marina Militară Argentiniană pierduse contactul. Era un subiect „senzaţional” şi, pentru o vreme, a captat atenţia presei internaţionale. Aproape un an mai târziu, doar presa militară sau cu profil militar, a amintit de acest subiect, constatând doar că epava submarinului nu a fost găsită nici astăzi. O zi mai târziu, presa anunţa că submarinul a fost găsit pe 15 noiembrie 2018, la exact un an de la data dispariţiei sale.
Mărturisesc că, la data la care am început să scriu acest articol, submarinul încă nu fusese găsit. Prin urmare, structura articolului de astăzi diferă de ceea ce doream să scriu iniţial, astfel încât am decis că acest articol va avea şi o continuare.
ARA „San Juan”
Prezentarea submarinului
ARA „San Juan” a fost un submarin de tip TR-1700, construit de compania germană Thyssen Nordseewerke. A intrat în flota argentiniană în data de 19 noiembrie 1985. În perioada 2008 – 2014 submarinul a făcut obiectul unor reparaţii capitale estimate la 12 000 000 USD.
Date tehnice[1]
- Deplasament: la suprafaţă – 2 116 tone / în imersiune – 2 264 tone
- Lungime: 67,30 m
- Lăţime: 8,36 m
- Pescaj: 6,5 m
- Propulsie: 4 x motoare diesel MTU / 1 x motor electric Siemens
- Viteza: la suprafaţă – 15 Nd / în imersiune – 25 Nd
- Autonomie: 12 000 Mm@8 Nd (la suprafaţă) sau 30 de zile
- Imersiune maximă: 300 m
- Echipaj: 44
- Senzori şi armament:
- radar Thompson CSF Calypso
- Sonar Atlas Elektronik CSU 3/4
- Thompson Sintra DUUX-5
- 6 × tuburi lans-torpilă de 533 mm / 22 de torpile
Desfăşurarea evenimentelor
13 noiembrie 2017 – apare în spaţiul media ultima poză a submarinului ARA „San Juan”, făcută de un pasager de la bordul unei curse aeriene. Submarinul participase la un exerciţiu militar în zona Ţării de Foc iar după terminarea acestuia a primit ordin să se deplaseze către baza sa din Mar del Plata.
Ultima poză a submarinului făcută de un pasager al unei curse aeriene
15 noiembrie 2017[2]
Imediat după miezul nopţii, submarinul apelează telefonic prin satelit comandamentul. Comandantul comunică eşalonului superior faptul că nava a luat apă sărată prin snorkel. Mesajul, direct în engleză:
“Seawater leaked in through the ventilation system into battery system No. 3, causing a short circuit and the early stages of a fire where the batteries were. The batteries on the external bow are out of service. We are currently submerging with a divided circuit. Nothing new to report regarding personnel. Will keep you informed,” conform traducerii mesajului preluat de CNN de la canalul argentinian A24.
06:00 a.m. Comandantul trimite un mesaj scris, repetând cele comunicate prin telefon, conform procedurilor marinei argentiniene.
07:30 a.m. Submarinul comunică din nou confirmând cursul. A fost ultimul mesaj transmis de ARA „San Juan”.
10:31 a.m. O explozie submarină este detectată de Staţia CTBTO din Insula Crozet la circa 30 Mm nord de ultima poziţie raportată de submarin. Anomalia acustică este confirmată câteva zile mai târziu de marina argentiniană. Conform unor surse, explozia înregistrată la o adâncime de aproximativ 1 275 picioare / 388 m ar fi echivalat cu explozia a 5 670 kg TNT. Evident, zona exploziei nu a putut fi localizată cu exactitate.
Ultima poziţie cunoscută
Aproximativ 240 mile marine este de Golful San Jorge, curs de la sud spre nord
Starea vremii la data accidentului
Furtună cu valuri de peste 6 m, vânt de sud vest. Vremea rea a durat şi în primele zile ale efortului de salvare, după cum se poate vedea din clipul de mai jos, filmat de pe distrugătorul ARA „Sarandi”, o navă cu un deplasament de 3360 de tone, conform wikipedia.
Ca o scurtă paranteză, mi s-a părut interesant că, la câteva zile de la accident, marina germană a publicat pe site-ul său oficial un articol în care au evidenţiat faptul că, submarinele (ei se refereau la U-212) sunt proiectate astfel încât să revină întotdeauna la suprafaţă, cu excepţia situaţiilor foarte grave cum ar fi o inundaţie majoră generată de penetrarea corpului rezistent. Caz în care, dacă submarinul a eşuat la o adâncime nu mai mare de 200 m, echipajul poate ieşi la suprafaţă echipat în nişte costume speciale. Germania a fost una din ţările care au trimis mijloace tehnice pentru căutarea submarinului argentinian, alături de numeroase alte ţări.[3]
Întrebări
Întrebarea nr. 1
De ce nu a rămas submarinul la suprafaţă? Înţeleg că nu erau cele mai prietenoase condiţii meteo, dar totuşi vorbim de o navă de 2000 de tone, asta dacă nu plutesc la fel de prost precum U-214 astfel încât nava şi echipajul să fie în pericol la suprafaţă… Cert este că, potrivit informaţiilor pe care le cunoaştem, problema fusese izolată iar submarinul a revenit în imersiune folosind celelalte baterii de la bord.
Întrebarea nr. 2
Snorkelul[4]. Ştim că era furtună, valurile erau mari dar, totodată, ştim că snorkelul are mai multe dispozitive de siguranţă tocmai pentru a evita pătrunderea apei în submarin.
Am tratat subiectul snorkelului într-un articol pe rnhs.info, prezentând modul în care acesta funcţionează în cazul unui submarin de clasă „Oberon”. Nu cunosc cu exactitate sistemul de pe TR-1700 dar putem presupune în mod rezonabil că principiile generale de funcţionare sunt aceleaşi, iar sistemele care trebuie să prevină pătrunderea apei în submarin asemănătoare. Prin urmare, snorkelul nu a funcţionat corespunzător astfel încât apa de mare s-a infiltrat până la grupurile de baterii cauzând un scurt circuit care a scos din funcţiune grupul de baterii nr. 3 din prova.
Urmările accidentului
Imediat după dispariţia ARA „San Juan” au apărut mai multe acuzaţii de corupţie legate de procesul de reparaţie capitală al submarinului. Fără intenţia de a generaliza, este totuşi de notorietate atât faptul că, Argentina este o ţară cu serioase probleme economice cât şi una ale cărei instituţii sunt corupte.
Conform unui articol din 21 decembrie 2017, la scurt timp după tragedie, poliţia argentiniană a descins la sediul subsidiarei argentiniene a firmei germane Ferrostaal dar şi la sediul Forţelor Navale Argentiniene efectuând o percheziţie. Conform postului de radio german BR, Ferrostaal şi producătorul de baterii EnerSys-Hawker ar fi mituit oficiali argentinieni în legătură cu atribuirea contractului în valoare de 6 milioane USD pentru noi baterii în procesul de reparare al ARA „San Juan”. Conform aceluiaşi post de radio şi autorităţile germane ar fi declanşat o investigaţie în acest scop.
Conform unui oficial argentinian, „there is a suspicion that the batteries that have been replaced were partly or not of the quality that they should have [been]. We also do not know where they came from, Germany or any other country, so we want to know what technicians were there and who signed,” a declarat Cornelia Schmidt-Liermaann, membru al parlamentului într-un interviu acordat BR.[5]
Pe lângă acuzaţiile de corupţie în procesul de reparare al submarinului, se adaugă şi problema lipsei de pregătire a echipajului datorită subfinanţării cronice a marinei.[6]
Se pare că ultima criză economică prin care a trecut Argentina în perioada 1998 – 2002 a lăsat urme adânci în bugetul marinei militare. S-ar părea că în 2012, submarinele argentiniene petrecuseră doar 19 ore în imersiune! Nu cred că are sens să spun că este foarte puţin…
Ceremonia de comemorare a unui an de la pierderea submarinului ARA „San Juan”
Căutarea epavei
Pentru găsirea epavei, guvernul argentinian a contractat firma Ocean Infinity care a utilizat nava specializată „Seabed Constructor” în vederea localizării submarinului, fiind chiar pregătit să plătească firmei americane şi un bonus de 7,5 milioane USD. Compania americana foloseşte cele mai noi tehnologii, printre care şi cinci vehicule subacvatice autonome extrem de sofisticate. În toată această perioadă, compania americană a realizat o excelentă mapare a fundului oceanului în zona de căutare, fapt care ar fi atras inclusiv invidia US Navy care a urmărit cu atenţie evoluţia căutărilor.
-
- Imaginea epavei submarinului
-
- Localizarea aproximativă a epavei dar şi locul căutărilor iniţiale
Prin urmare, în data de 15 noiembrie 2018, compania mai sus menţionată a descoperit epava submarinului la o adâncime de 870 de metri, într-o locaţie aflată la nord de locul căutărilor iniţiale, la est de Peninsula Valdez.[7]
Articol actualizat cu clipul care prezintă momentul descoperirii submarinului argentinian:
O nouă actualizare cu schiţa submarinului argentinian:
Schiţa ARA „San Juan” Sursa: La Nacion, Argentine Navy
Nicolae Hariuc
Surse foto:
www.dailymail.co.uk/news/article-5165173
Surse bibliografice:
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/TR-1700-class_submarine
[2] //news.usni.org/2018/11/15/
[3] https://navaltoday.com/2017/11/21/what-happens-to-a-german-submarine-in-distress/
[4] Am avut o dilemă vis-a-vis de modul în care să scriu acest cuvânt: snorkel sau snorchel? Snorchel am văzut scris într-unele din cărţile mai vechi din propria bibliotecă. Am preferat până la urmă să-l scriu aşa cum se scrie în limba engleză. Din câte ştiu, cuvântul nu a fost preluat oficial în limba română
[5] https://maritime-executive.com/article/bribery-suspicions-in-ara-san-juan-investigation?src=ilaw
[6] https://www.hudson.org/research/14064-lessons-from-the-loss-of-ara-san-juan
[7] https://www.defence24.pl/jak-odnaleziono-okret-podwodny-ara-san-juan
Se pare ca a facut implozie, nava – cel mai probabil – ajungand necontrolat la o adancime mai mare fata de cea maxima admisa.
Pur si simplu a fost zdrobit de presiune.
Greu de spus daca implozia de la final s-ar auzi atat de puternic.
Mai degraba, incendiu urmat de explozie interna, urmata de scufundare rapida.
Asa spuneau cei care l-au gasit: implozie. Este destul de zgomotoasa…
In mod sigur, la adancimea de 800m a implodat dar ei vorbesc despre zgomotul exploziei, auzit cand submarinul se afla la 388m (zice articolul). La adancimea aia e putin probabil sa fi implodat, luand in calcul adancimea operationala de 300m a submarinului.
Asa, fara multe informatii, pare sa fi scapat de sub control incendiul la bateriile defecte de la prova, urmat de explozia unei/unor torpile.
E interesat de urmarit ce fe de baterii pun nemtii pe suburi, avand in vedere ca si grecii s-au plans de probleme la ele, la U214.
Mai probabil, mi-a scapat din vedere adancimea exploziei.
Marina argentiniana a afirmat ca sunetul inregistrat de Comprehensive Nuclear-Test-Ban Treaty Organization (CTBTO) cu sediul la Viena este cel al imploziei submarinului. Sursele mentionate in acest articol citeaza marina argentiniena.
Some say 🙂 ca britanicii ar fi fost primii care au inregistrat „anomalia hidroacustica” dar pentru a evita „discutii” ulterioare, au pasat-o discret la CTBTO care a transmis-o marinei argentiniene. Stirea despre anomalia inregistrata pe 15/09 a fost comunicata presei internationale cateva zile mai tarziu.
Unele informatii nu prea se leaga, mai multi experti (asa sunt recomandati) afirmand ca s-ar putea ca marina argentiniana sa nu fi transmis toate informatiile cu acuratete si sa fi omis unele aspecte.
Avand in vedere ca in decembrie 2017 – ianuarie 2018 politia a facut perchezitii chiar la sediul fortelor navale…
Dupa razboi……
Mi se pare o idee proasta sa ta mai scufunzi cu un grup de baterii nefunctionale oricand dispuse la explozie (in prova langa torpile), mai ales daca nu esti in lupta. Bravada ?! Instruirea echipajului in conditii deosebite ?! Cred ca nu s-au respectat niste protocoale. Sau pur si simplu snorkel-ul era complet inutilizabil dar ar fi navigat la suprafata tot pe baterii….
Explozia de 5,6 TNT poate echivala cu eventuala explozie a torpilelor. Nu spune nimeni cat este de imprastiata este nava. Pacat de oameni.
Asa cred ca putem aprecia mai bine instruirea echipajelor submarinelor noastre, in razboi !
Cat de imprastiata este nava se vede in poza postata in acest articol, deasupra hartii cu site-ul unde ar fi fost gasita epava.
Sunt nelamurit. Cum a ajuns submarinul in situl al doilea ai cum au reusit sa determine cautatorii ca trebuie sa caute in alt loc . Daca raportase pozitia in ultimul mesaj, nu au calculat din prima deriva sau traseul. Nu ca ar mai fi contat daca ii gaseau imediat.
Mai multa lume banuieste ca marina argentiniana ar fi ascuns unele fapte.
Citeste articolul de la surse, cel de la usni news, acolo se discuta cu cei din echipajul navei care a gasit epava. Acolo vei gasi mai multe raspunsuri la intrebarile tale.
reparatii capitale de 12 milioane de dolari ? suna mai degraba a spoiala capitala
Cam asa ceva… Aprox. 100 milioane eur a costat MLU la Gotland, niste submarine mai noi decat TR-1700 argentinian.
Sursa: https://saabgroup.com/media/news-press/news/2015-06/saab-signs-contracts-for-a26-submarines-and-mid-life-upgrade-for-gotland-class-submarines/
Episodul nefericit argentinian demonstreaza ca daca nu ai conducere la marina care sa asigure întreținere si operarea corespunzătoare, submarinu devine din mijloc de lupta un simplu sicriu plutitor
Nu a trecut mult timp de cand unii apreciau ca ar fi foarte bine pt noi niste submarine second hand
Noi suntem prea săraci pt a ne permite pierderea marinarilor de submarin
Submarinu presupune un risc foarte mare pt echipaj
La restu mijloacelor de lupta mai ai ceva sanse de supravietuire
Marinarii militari argentinieni au murit nevinovați
Probabil conducerea marinei lor a fost avansată cu prilejul asta – ma gandesc ca asta ar fi fost rezultatu la noi
Cateva observatii:
1) reparatii capitale facute de mantuiala din cauza de lipsa de bani
2) ore putine in imersiune pentru echipaj tot din cauza de subfinantare
3) insistenta de a opera submarine pe care nu si le mai permiteau
Politicul face bugetul si decide operarea sau nu, asa se intampla peste tot in lume.
#coruptiaucide
La ce ma duce pe mine gandul evenimentul nefericit de pierdere a submarinului, este costul operational a trei submarine A-26? Fifor ne ameninta cu trei submarine, dar daca acestea ar sta doar in port, vom pierde si noi marinari ca si in cazul de fata! Odihneasca-se in pace!
Editat: offtopic
Te rog sa postezi la Permiteti sa raportez.
RIP Fifor ?
Nu m-ar mira sa aflam, peste cativa ani, ca submarinul cu pricina facea niste chestii prin zona insulelor Falkland si s-a tamponat cu o torpila. 😉
… cu propria torpila, cum au patit pe Kursk? 🙂
Eroule, dar se stie deja lucrurl acesta. Marina argentiniana a recunoscut deja de ceva vreme ca sub-ul tragea cu ochiul la British shiping din zona.
nu cred ca s-a intalnit cu o torpila, pt ca atunci zona de perforare ar fi aratat cu totul altfel
@Eroul Bula … cam asa ceva . Bateriile de submarin au un amperaj enorm . In compartimentul lor trebuie evitata intrarea apei de mare pentru ca este un eloctrolit excelent iar imersarea polilor acumulatorilor duce la transformarea submarinului intr-un voltametru Hofman adica electroliza masiva cu degajare de 2 volume H2 si un volum O2 ….. zeci le litri de gaze pe minut ….. combustibil pt rachete livrat instant . E ceva teribil pe bubmarine . E de ajuns o scinteie si urmeaza explozia deflagranta ( unda de soc cu viteza de mii m/s si care produce o amprenta sonora puternica ) care genereaza fisurarea/ruperea carenei /peretilor transversali de rezistenta urmata imediat de implozia devastatoare ( zgomote slabe, infundate ) . In mai putin de o secunda submarinul pierde toata rezerva de flotabilitate. THE END .
Dpmdv acumulatorii electrochimici/supercapacitorii electrostatici ( capsulati pt adincimea maxima a oceanului…mai bine proiectant/ constructor paranoic dar cu somnul linistit pt ca am realizat un obiect cu siguranta maxima decit un om chinuit de procesele de constiinta ) nu trebuie pozitionati in interiorul corpului de rezistenta. ( Si nici electromotoarele brushles ( direct drive cu cuplu periferic …. de preferinta – vezi XSM 31 ….pt ca tubul etambou limiteaza mereu imersiunea maxima ).
Snorkelul nu ar trebui sa puna probleme pt ca este o supapa tronconica cu plutitor balansier mecanic/electromagnetic .
Tubul axului portelice este de obicei veriga slaba a imersiunii .
Daca ma gindesc la tuburile lanstorpila …. nici ele nu trebuiesc situate in interiorul carenei hidrostatice .
Deci , in afara trecerii dimensionate pt accesul uman , carena protectoare a spatiului vital ( vezi sovieticul Losharik sau CETACEAN din filmul anilor ’77 )…nu trebuie ” perforata” de nici un tub , canal sau trecere ) . Oceanul precum si spatiul cosmic sint medii extreme si care trebuiesc respectate la maxim .
Submarinele romanesti( comandant + 3 oameni pe cart + optional … echipaFOS ) ale roiului redundant din viitor , reproiectate integral vor depasi in siguranta si performante orice submersibil proiectat / construit vreodata de aceasta omenire si aceasta cu preturi minime pt o eficacitate maxima cu minim de efort . Daca se vrea totul este posibil ( inclusiv AIP electromagnetic si reactionless drive cu impuls intern ….. adica propulsie fara impulsul exterior al unei elici submerse ) prin evolutia treptata a navomodelelor precursoare si fundamentarea bazelor informationale si tehnologice .
Lectia si informatiile din articol/comentarii sper sa fie invatatura pt viitorii decidenti /proiectanti/ constructori ….. Poate un startup privat ar da impulsul initialpt ca observ ca atitudinea guvernantilor e ca roata volanta inainte de intrarea in rotatie…. adica si restul tarii e ca principiul 1 al mecanicii newtoniene ….. isi pastreaza starea de repaus vesnic sau miscare rectilinie spre prapastia falimentului si a haosului social daca nu intervine un impuls exploziv exterior ….financiar , alimentar , tectonic ,militar ,etc …. rusii , chinezii , americanii …… extraterestriii ?
Cam asa arata reactia… (Merci Iulian!)
mda…
Din articol reiese ca submarinul a facut implozie la 388m.
Ca o observatie… Kilo are adancimea maxima de 400m (teoretica)
– Vin cu o comparatie:
Cand Submarinul Rechinul a fost minat, si a luat apa, a reusit sa izoleze compartimentul care lua apa. apoi a echilibrat presiunea eliminand balas, si a ridicat submarinul de la 110m la adancimea de siguranta 90m (https://rnhs.info/submarinele-romaniei-partea-a-ii-a-rechinul-si-marsuinul/)
Intrebarea este urmatoarea: de ce argentinienii nu au reusit sa faca acelasi lucru??
Eu am un raspus pentru mine: deplasamentul foarte mare al submarinului 2000 to, ce este compartimentat in compartimente mari. Odata fisurat un astfel de compartiment (scapata apa in interior) submarinul nu va mai putea fi tinut neutru, din punct de vedere al densitatii de 1000Kg/m3.
Probabil s-a incercat eliminarea balastului, ca sa se aduca submarinul pe densitate neutra sau mai usor decat apa. Daca compartimentul inundat a fost mare si bresa a fost mare (a luat multa apa intr-un timp foarte scurt) greu sa mai reuseasca evacuarea balastului in timp util.
Atunci submarinul sa dus repede la fund, la o adancime mai mare decat adancimea maxima proiectata.
acum… ca sa reuseasca sa stabilizeze submarinul, trebuiau practic sa evacueze mai multa apa decat cea care a intrat in compartiment. ca densitatea sa fie de 990Kg/m3 ca sa se poata ridica din zona critica (ceea ce spun si germanii care l-au proiectat).
Personal cred ca instalatia de evacuare a balastului nu a reusit sa elimine apa cu viteza superioara vitezei cu care apa sarata intra in coca submarinului.
– In ceea ce priveste acumulatorii care au luat sau nu apa sarata si au facut scurt circuit… este o alta discutie.
Sunt intrebari la care noi nu avem acces. de exemplu: Acumulatorii, nu sunt la randul lor inchisi in camere (sau cutii) etanse? care sa-i protejeze de apa, in cazul in care un compartiment este fisurat???
Daca acumulatorii au luat apa si au facut scurt circuit, le-a picat tot sistemul electric.
Ramane de vazut daca nu cumva, caderea energiei electrice, a afectat pompele de evacuare a balastului. In aceste conditii, submarinul nu mai avea nici o sansa de supravietuire.
asta este o analiza a mea. nu ma astept sa fie impartasita de cineva. este doar o varianta tehnica.
Voi incerca sa revin cu mai multe explicatii tehnice, confirmate de un expert.
In general, apa din tancurile de balast este purjata in exterior cu ajutorul aerului comprimat. Insa nu mi-e clar daca pierderea completa a energiei electrice conduce la imposibilitatea purjarii apei din tancurile de balast.
Nici pe unde este scoasa apa infiltrata in corpul rezistent al submarinului: prin tancurile de balast si apoi afara? Direct afara?
Logic ar fi s-o purjeze direct afara. Apa infiltrata in corpul submarinului este un surplus de masa de care trebuie sa scape foarte repede. Daca o purjeaza catre tancurile de balast nu face decat sa intarzie evacuarea ei.
Nu mi-e foarte clar, din ce imi aduc aminte, ce se aduna in santina poate merge intr-un tanc separat sau direct afara, nu neaparat doar afara.
Stiu ca asa e logic, dar pot fi momente cand nu vrei s-o dai direct afara cum a fost cazul in cea de-a doua misiune a Rechinului.
@Eroule,
Eu ma refeream la apa din tancurile de balast…
Degeaba purjeaza afara apa care a inundat compartimentul Daca nu rezolva problema cu „fisura”. Si ala intra iar.
Ai o varianta de avarie rapida:
– inchizi usa etansa a compartimentului inundat, apoi elimini apa din tancurile de balast, pana cand submarinul devine neutru sau cu densitate mai mica decat 1000kg/m3.
Camera (compartimentul inundat) devine practic un tank de balast.
Problema este daca pompele reusesc sa scoata balastul din tancuri la fel de repede, sau apa din mare se infiltreaza mai repede prin „fisura” (Snorker).
In aceste conditii… nu prea mai ai ce face…
Acum… depinde in ce zona a compartimentului este si „fisura”. Daca este in partea inferioara a compartimentului inundat…. compartimentul nu se va umple cu apa.
DAR daca este in partea superioara a compartimentului… e mare problema. Va lua multa multa apa, ca aierul se perde din compartiment.
@Eroule,
Ni trebuie sa pirjezi afara apa de mare care a inundat compartimentul. Ptr ca ea va intra inapoi daca nu remediezi problema.
Aerul e compresibil
Lichidul nu
Teoretic , nu conteaza unde e fisura(sus sau jos in compartiment) , conteaza adancimea si presiunea cu care intra apa
Aerul se va comprima , sau „va fi impins” pana cedeaza ceva
Nu cred sa se infiltreze apa mai rapid decat purjarea de avarie , spune la documentarul cu delfinul cam ..cat , daca e mai rapida infiltrarea de apa as spune ca deja e catastrofic si submarinul e pierdut
E o opinie
Intre 5-7 secunde purjarea de urgenta din tancurile principale de balast – 400 atm. Ultima data a fost facuta de Delfinul inainte sa fie scos din activitatea operationala pe motiv de baterii…
Ceea ce mi-a amintit ca si Osa a fost scoasa neoficial din serviciu dupa o lansare ratata cu Termit. Dupa, nu a mai tras niciodata.
Ciudat mod de-a vedea lucrurile au cei din conducerea tarii. In loc sa le repari sau sa le inlocuiesti cu ceva mai bun, le scoti din serviciu.
Les nu-i ala de n-a facut nimica?Editat: va rog sa mutati discutia la PMR.
se intoarce gabriel les in locul lui fifor. rip achizitiiEditat: aceeasi rugaminte, este deschisa o discutie la PMR.
@Nicolae
Apa din santina trebuie sa fie scoasa direct in afara navei ca sa elimini masa de apa patrunsa in submarin . Masa de apa a tancurilor principale de balast fac parte tot din masa submarinului . Purjarea tancurilor de balast se face prin deschiderea robinetilor de la tancurile de inalta presiune . Pierderea curentului nu afecteaza purjarea de urgenta ci doar pompele electrice de santina .
@Chip…
Bateriile de acumulatoare sint cea mai mare fixa a submarinului fiind asezate cel mai joj pt a impaca centrul de greutate/presiune/metacentru . Sub nivelul lor e admisia pompelor santinei . Daca debitul de apaintrat depaseste debitul santinei si al purjarii atunci nava clasica e pa … pa . …pierde flotabilitatea ( plutirea , densitatea relativa ) . Pentru submarinul viitorului mai ttebuiesc ceva sisteme redundante in plus …. imprumutate din tehnologia batiscafelor dar si un sistem inovator lare am lucrat ceva ani in urma pe care l-am denumit VERTICAL PISTON BALAST TANK di care nu mai foloseste metoda presiunii aerului pentru purjare ci pompe hidraulice redundante pentru pistoanele de purjare similare metodei „cartezian diver” . E o tehnologie mai precisa si mai sigura pentru imersiuni batimetrice si care nu necesita rezervoare de aer comprimat . Eliminarea apei va fi posibila si din Groapa Marianelor .
Cum este stocata energia necesara impingerii in afara tancurilor a apei?
Intr-adevar, purjarea de urgenta se face cu aer comprimat de inalta presiune, cum spune buzu.
Totusi, daca nu este o urgenta, purjarea se poate face si prin urcarea submarinului la cota periscopica, scoate snorkelul, trage aer si purjeaza apa in tancurile principale de balast.
Pe langa tancurile principale, submarinele (din cate stiu) mai au si tancurile de asieta dar si anumite tancuri, cum ar fi cel in care intra aerul tras de snorkel (vezi schita din articolul pe subiectul snorkel, ai link in articolul de aici) care previne ca apa infiltrata pe snorkel sa ajunga direct in submarin.
Cred ca pana la un anumit nivel al inundatiei, mai sunt niste tancuri cu scopul de a prelua aceasta apa intrata accidental sau in caz de infiltratii.
Ideea e ca sunt mai multe tancuri la bord cu un sistem complicat de tevi intre ele.
Ma refeream la ideea lui. 🙂
Evident ca in cazul submarinelor clasice energia necesara purjarii este eprezentata de aerul stocat sub presiune.
@ BUZU,
Pai eliminand apa, ne-folosind aer comprimat dar folosind aceste pistoane…. practic tancul de balast ramane in VID.
Si aici ne lovim de o alta problema:
Peretii tancului nu sunt supusi unei „presiuni duble”? Una din exterior exercitata de apa si una interioara, data de lipsa aerului?
Pentru cei pasionati de submarine si nu numai ….. eu fiind navomodelist pasionat de submarine si crescut cu cartea „Aventura submarinului ” de Petre Iancu , singura carte care descrie istoria si tehnologia submarinelor civile si militare pina in vremea lui ceasca . Am citit-o in ’89 cind a aparut in librarii …. Pe scurt
E ca la baloane ….. aerostatica ….. arunci lestul … balonul se inalta . La submarine ….. hidrostatica …. elimini masa de apa ….submarinul urca . Un fapt mai putin cunoscut e ca ruliul si tangajul la submarine dureaza minute in sir dupa disparitia fortei perturbatoare . Adica te legeni si te clatini foarte mult daca nu compensezi imediat cu tancurile de asieta …. asa ca rice apa patrunsa accidental destabilizeaza pozitia orizontala iar daca incepe tangajul prova-pupa cu greu mai sugi apa patrunsa . La submarine nu e ca barca pe apa la care echilibrarea e pe linia de plutire ….. e cam ca in spatiul cosmic daca ai apucat sa te rotesti ….. rotit esti vreme indelungata ….. principiul 1 fizica mecanica …..
@Iulian ….. rezervoare de aer de inalta presiune ….. 400 atm …parca pe submarinele atomice mai vechi …. un jet ca acela cu diametrul de citiva mm ar putea taia o scindura in 2 fara stres . Tubulatura pt emergency purge e cea mai rezistenta si nu mai utilizeaza robineti ci supape electromagnetice speciale cu incalzire proprie ….. altfel la detenta ar ingheta instant si numai de dopuri de gheata nu este nevoie la urgente .
Ma refeream la VERTICAL PISTON BALAST TANK si pompele hidraulice.
@BUZU,
Eu cred ca submarinul poate urca si fara sa arunce balastul.
El fiind pe densitate neutru, il urca motoarele electrice si sistemul de directie + sau X din pupa.
Acum… ma gandesc ca urca pana la nivelil periscopului…. ca sa iasa cu coca din apa… trebuie sa aiba densitate mai mica.
Asa vad eu lucrurile… minimalist. Nu stiu daca am dreptate….
Legat de tancul de balast…. intradevar, foloseste aer comprimat dar valvele sigur sunt automatizate, actionate de sisteme electrice.
@Chipp …. da , asta spune si Eroul Bula …. motoare +cirme orizontale …. cota snorkel , aspiri si bagi aer in tancurile de balas pina cind submarinul e pe linia de plutire . solutie frecventa in ww2 Cind ramineau fara aer in rezervoare datorita imersiunilor repetate in regim de urgenta iar compresoarele nu apucau sa umple buteliile .
@ Iulian ….. pentru sistemul meu … VERTICAL PISTON BALAST TANK …. tehnologia este a preselor hidraulice ….. pe de o partea pistonului lichid hidraulic de cealalta parte lichidul acvatic . Pe submarinul viitorului aerul comprimat la presiunne inalta este doar pt suport life sistem . Fara oxigen lichid , fara criogenie . La vreo 20 ameni citeva rezervoare redundante vor fi suficiente . Oricum submarinul viitorului va fi ceva extrem de evoluat …..
Carcasa hidrodinamica tubulara , cu suprafata pasiva /activa-coanda effect pt sprint . Carcasa hidrodinamica este fatetata antissonar + straturi multiple de anecoic chamber . Carena hidrostatica multisferoidala rezista la presiunile maxime din Marea Neagra . Fibre compozite pe structura de titan . Cel mai performant sistem jet pump divergent-convergent cu camere amortizoare multiple antirezonante intins pe toata lungimea submarinului . Reactionless drive pt deplasare , no jet , no sound . Nu se aude ? nu exista . Nu reflecta sunetul atunci nu e acolo . Armament : torpile tubulare cu suprafata activa -cavitatoare inelare pt sprint si pasiva pt lansare si navigatie si apropiere silentioasa ….. lansare autonoma fara aer comprimat . Autonomie – self sustained generators ….depozit tubular de torpile pe axa centrala a submarinului . Torpile capsulate cu incarcare si diagnostic wireless Lansare similara avioanelor … deschide trapa cilindrica in lateral si torpila decoleaza ….. Tuburi lansatoare verticale din prova pina in pupa … de diferite diametre …..
. Sonar tractat . Periscop tractat . Chiosc telescopic pt navigatia la suprafata ….. retractabil la imersiune . Sonar frontal si terminal inelar . Navigatia cu baleiaj laser . Electromotoare inelare direct drive . Fara tuburi etamboou . etc . AIP electromagnetic AUTO SUISTAINED GENERATORS . Autonomie zeci de ani teoretic ….. totusi si cei mai buni rulmenti se tocesc .
Acumulatori electrostatici cu nanotuburi de carbon si carbura de siliciu si o capacitate enorma . practic intreg submarinul este un supercapacitor cu sectiuni energetice redundante modulare .
Practic un roi de asemenea „rechini ” ar oferi capacitatea defensiva regionala si costiera a Romaniei la nivel matitim . Navele de suprafata imi par fragile si nu ma intereseaza . Pt mine chiar si flota comerciala navala a Romaniei am proiectat-o ca submarine tubulare . Marfa ajunge la destinatie mai repede decit cu o nava de suprafata si in plus nu are probleme cu furtunile sau cu piratii . Sper ca dupa WW3 tara sa se ridice cu adevarat si sa exportam produse finite de volum mic de inalta tehnologie precum o tara de virf… nu materie prima voluminoasa ca o tara bananiera .
Buna gluma ta si buna concluzia de la sfarsit
WW3? Pfff nu va mai fi nici o țară după. Nici aici nici altundeva. Să ne rugăm cerului ca așa ceva sa nu se întâmple.
Da, dar inlocuirea apei cu ulei nu ofera aceeasi flotabilitate ca cea oferita de aer in locul apei.
Se pare că australienii au renunțat la pump-jets în favoarea elicelor convenționale la viitoarele lor submarine. Și e vorba de una din cele mai mari comenzi din ultimii ani, pentru o flotă pentru câteva decenii de acum înainte, într-o confruntare a greilor (Australia vs China). Comandă la care francezii de la Naval Group s-au lăudat că vor pune la dispoziția clientului tot avansul lor tehnologic secret în materie de pump jets:
https://www.sbs.com.au/news/size-of-new-submarines-locked-in
Vinovată ar fi eficiența scăzută a jetului la viteze mici, care mănâncă zdravăn din resurse în ecuația anduranței:
https://www.aspistrategist.org.au/pumpjet-future-submarine-not-fast-slow/
https://www.aspistrategist.org.au/pump-up-the-pump-jet/
Editat: offtopic… (nu ca n-ai avea dreptate)
pardon,am crezut că sunt pe psr.
@ Iulian …… am scos la plimbare ciinii si pe drum ma intrebam cind o sa-ti dai seama ca e mai mult decit un simplu principiu? ok,ok . in sferele cu rol de tanc balastier ai cilindrul inscris in sfera si pistonul cu rol de separator intre apa si aer . Pistonul separator are mai multe garnituri similare segmentilor auto /moto si este impins si retras de mai multi cilindri hidraulici si care sint actionati de pompele hidraulice . Pentru imersiune pistonul urca , comprima aerul de printre cilindri sau il retrage cu o pompa depresiva/presiva intr-un rezervor special toroidal integrat in jurul cilindrului . Deci locul aerului a fost luat de apa . Flotabilitate variabila de mare precizie . Pentru esirea din imersiune procesul este invers . QED . Cilindri care deservesc pistonul separator sint precum cei de la presele hidraulice de mare putere . Inca ceva …. presiunea atmosferica din spatele cilindrului trebuie mereu egalizata cu presiunea hidrosferica ….. deci senzori de presiune , echipamente de reglaj , etc . Asa ceva inca nu exista la nivel mondial . 1000 probleme ? 1111 solutii . Pt asemenea proiect a trebuit sa integrez o multime de sisteme dpdv geometric/ volumetric , hidrostatic, hidrodinamic , functional redundant ……. si doar la nivel de idei si desene din compas, rigla , creion , calcule pt deplasamente , debite ,presiuni, coeficienti hidrodinamici pt suprafete pasive si active , curgere laminara si turbulenta , strat limita , linii de separare etc . Insa cele mai interesante aspecte sint energetic ( generatorul autosustinut – deja neodimul e ajuns la N56 in laboratoare…. cu cit ai cimp mai intens in stator cu atit necesarul de curent al mobinei rotorului e mai mic….. citeva sute de nanoamperi ora suna bine . Cit despre generator pot sa spun ca are bobine paralele laminare , frinarea autoinductiva extrem de mica astfel incit bobinele chiar puse in scurt circuit nu frineaza deoarece axa bobinelor nu coincide cu axa cimpului magnetic . Deci conditia necesara si suficienta pentru a genera o autorotatie porneste de la 2 variabile : 1. cimpul magnetic al statorului cit mai mare si 2 . frinarile din ce in ce mai mici (frinarea autoinductiva , momentul cinetic , frecarea aerodinamica , frinarea mecanica , etc . Fa un grafic cu cele 2 variabile si vei observa ca dincolo de punctul de intersectie a 2 valori e posibil ramdamentul supraunitar pentru ca similar la aeronave dincolo de egalizarea fortei portantei cu masa avionului e posibil zborul . Pentru toate exista solutii . Daca Cei care conduc universul acesta puneau stavile de netrecut atunci civilizatia se oprea intr-un punct . Ei bine …. inventatorii stiu sa citeasca legile dar citesc si dincolo de cuvinte . Doar asa e posibil progressul . Noi materiale , noi principii , evoluate . Perpetuum mobile cit dureaza universul nu se poate dar neodiul pierde 1%pe deceniu din cimpul magnetic …. asadar Divinitatea ne-a dat inca o sansa ? . Eu iti sugerez sa deschizi un HDD nefunctional , sa optimizezi voice coil dpdv al momentului cineticMasei si materialului bobinei si geometria pieselor polare statorice ….. vei avea surprize inca nescrise in fizica . ? Trebuie sa ajungi la cel mai mare cuplu , un singur puls pe rotatie . Asta poate deveni un motor de foarte mare putere si extrem de mic consum ….. pentru actionarea unui generator cu bobine aminare care iti va da cu mult mai mult curent decit consuma electomotorul cu impulsuri …… Laminare pt ca piesele polare trebuie sa fie cit mai apropiate pt un cimp cit mai intens . Tot in vechiul HDD ai solutia . Toate acestea sint caramizile de baza pentru un AIP ELECTROMAGNETIC ….. de tip evoluat . Pentru Reactionless drive … alta data .
A, ok. Citisem cilindru si ma gindeam la sistemele din rezervoarele rachetelor, unde locul unui fluid e luat de alt fluid si exista o separare fizica, nu ma gindisem la cilindrii hidraulici. Poate functiona. Vad din citeva calcule facute rapid ca masa e mai mare decit in celalalt caz si gradul de complexitate e mult mai mare. Poate functiona pentru submarine stiintifice, dar nu pentru cele militare, unde o incarcatira de adincime poate face un vas/cilindru inutilizabil.
Putem pleca de la un principiu recunoscut din fizica? Cel care spune ca nu exista ‘free lunch’? Referitor la generator, conceptul teoretic ar putea fi seducator la prima vedere, dar principiul conservarii energiei nu poate fi batut. Nu exista randament supraunitar la transformarea/transferul energiei, asa cum chiar tu ai spus. Acea mica impingere necesara din cind in cind, de care vorbeai, arata ca randamentul e subunitar.
Exemplul cu avionul nu este foarte nimerit pentru ca el consuma energie pentru a egaliza fortele.
Am desfacut HDD nenumarate, insa nu am facut niciodata o optimizare a voice coil combinata cu adaugarea de electromagneti pentru a testa eficienta energetica a unui motor. Ceea ce cauti este si un material supraconductor la temperatura camerei.
Neodimiul din magneti, combinat cu voice coil fac niste actuatoare foarte bune.
Imi lipseste credinta ca fizica poate fi batuta atit de flagrant. Stiu, daca as avea credinta cit un bob de mustar as putea muta muntii. 🙂
Nicolae, scuza offtopicul.
E ok, macar vorbiti despre submarine. 🙂
Nu vreti voi sa facem un ROV ca sa nu mai fiu nevoit sa cumpar unu’ peste 5-6 ani? 🙂
Cu putin noroc, eu pun barca, sonarul cu scanare laterala si coordonatele epavelor la bataie… 🙂
Mama ma-sii, nu trebuie sa ai banii lui Paul Allen ca sa poti face acelasi lucru la Marea Neagra… (RIP Paul Allen)
Ai citit prea mult ‘Ciresarii’… Nu am auzit de epave ale unor nave incarcate cu comori la Marea Neagra. 🙂
Ce adincime sa suporte, ce masa sa aiba, ce sa faca? Da si tu niste specificatii. 🙂
BTW, as putea folosi barca aia pentru ceva. Are radar? 🙂
Te duci după calcan cu barca? Sa le-o iei turcilor înainte?
Sunt si d-alea, dar nu asta mi-am propus… 🙂 „Ciresarii” un clasic al copilariei! 🙂
Hai s-o luam altfel, barca cu motor gen Beneteau Barracuda 6-7 sau Antares 6-7, are un cockpit mai larg, deci ceva pe la 50-70 kg capabil sa se scufunde macar la un 200 m, camera video. In principiu trebuie sa filmeze…
Este o epava a unui submarin rusesc din WW2 la larg de Gura Portitei….
Barca n-are nevoie de radar, trebuie sa te multumesti cu un GPS… 🙂 Vrei s-o facem platforma mobila de lansare rachete? 🙂
Eu ma ofer la partea electrica/software/control.
Vrei s-o facem platforma mobila de lansare rachete?
Nu, platforma de teste pentru navigatie autonoma. 😀
Deci si radar. Comand unul la Garmin? Sau preferi Furuno?
Mi-e indiferent, doar ca in cazul asta ne trebuie si un pilot automat destept. Unul care sa actioneze si pe carma si pe motor. Vrei sa facem un demonstrator pentru armata romana? 🙂 Nu le-ar strica un USV pentru vanatoarea de mine… Barca e din GRP, deci semnatura mica…
Daca vrei sa facem o aroganta, o facem si electrica… Generator pe benzina pe suporti elastici in camera izolata fonic… 🙂
Atat doar ca ne-ar trebui si o bila electro-optica si un soft de recunoastere a semnelor/luminilor de navigatie.
O sa fie nevoie si de un soft pentru partea de search and tracking sincronizat cu GPS-ul si sonarul cu scanare laterala…
Hmm, vorbim cu proxima ocazie! 🙂
P.S. Deci ROV-ul il face buzu, el e navomodelist… 😉 Tu faci ce-ai zis – electrica/software/control, eu ma ocup de armarea si pregatirea barcii cu vinci, catarg, rezervoare suplimentare, generator, baterii suplimentare etc 🙂 Deja ne trebuie o barca mai mare… :))
Au facut deja aia din Yemen aprox ce ziceti voi, un Garmin, un Nexus,un computer, o camera de-aia chinezeasca, 2 motoare Yamaha si bineinteles copaia.
Cu bila EO si softul de recunoastere nu stiu daca e asa usor pe mare, masinile alea autonome Tesla au dat fail din cauza stropilor de apa si a… pescarusilor.
De asta spuneam de radar. In mod normal, combinatia (radar + eo in spectru vizibil si ir (lwir) + gps + ais + lidar) ar trebui sa asigure o navigatie autonoma fara probleme in 99.9 % din cazuri.
Corect. Uite o jucarie faina, pe alt profil de misiune,insa foarte inovativa https://newatlas.com/autonaut-autonomous-unmanned-surface-vessel/53949/
Foarte misto constructiile celor de la AutoNaut. Nu ii stiam.
Vazusem reusitele celor de la ASV si de la Solar Voyager. Interesant este ca cei de la ASV Global au lansat si ceva ‘pui’ in mod autonom. Au mai avut ceva cei de la Liquid Robotics (acum Boeing).
URL-uri:
https://www.fenderinnovations.nl/projects/asv-global-asv-180
https://www.maritimeuk.org/media-centre/blog-posts/blog-maritime-tech-autonomous-surface-vessels/
https://planet-ocean.co.uk/wp/?p=4787
http://www.solar-voyager.com/gallery.html
https://www.liquid-robotics.com
Si, in plus, ceva pentru Nicolae. Ca tot a scris pe tema asta un articol.
Restricted in ability… de unde-am plecat si unde-am ajuns… 🙂
Mai vine si Vlad si strica elanul muncitoresc cu Yemenul lui… 🙂
Ce oameni! 🙂
Partea buna e ca in timp ce barca e pusa pe modul cautare autonoma eu pot sa stau la bere…
Auzi? Dar pe Buzu l-a intrebat cineva? 🙂
Ce-i drept nu l-am intrebat, dar bag seama ca a intrat in imersiune de ceva timp… 🙂
Dar poate reiau navomodelismul, ultima isprava a fost o macheta de Taifun.
P.S. Ar fi un proiect fain, tre’ sa recunosti! 🙂
Calculele de flotabilitate sint realizabile. Calculele pentru structura si rezistenta ma depasesc.
Din pacate si pe mine.
E mai simplu de la magazin: https://store.openrov.com/products/trident-underwater-drone
@ nicolae … Cind am citit prima data ROV mi-am zis ca vrei un GO PRO la vreo citeva zeci de m adincime . Ti-am trimis un mesaj pe facebook cam ce ar merge pina la adincimea aia …. intr-un mod dimplist . Apoi dupa aceea sa citesc ca vrei un ROV peste 200 m ….. hai sa zicem cam 300 m pt un maxim de siguranta proiectata si constructiva …. adica ceva ieftin si care sa reziste la 30 atmosfere adica 30 kg pe fiecare centimetru patrat iar pt o forma de marimea unei mingi de fotbal ai nevoie deun plastc rezistent ( ca cel pt presele de seminte pt ulei vegetal ) cam de putin 5 cm grosime sau otel de cel putin 5 mm . Cum pt marimea asta nu am strung ….. o sa apelez la alta forma , dar evident mai groasa in material si cu pereti de rezistenta pt a compensa rigiditatea ,dpdv geometric , mai slaba . As putea sa fac rost de metalul potrivit pt o juma de litru de tuica . 🙂 ….. il prelucrrez cu ce ce unelte dispun iar cordoanele de sudura dubla ma costa alta jumatate de tuica . Mai trebuiesc 3 hublouri provacu flanse , inele de presiune si suruburi ….. ( unul pt camera 2 pt LED-uri ) de sticla acrilica de cel putin 5 cm grosime si maxim 80 cm patrati expunere fiecare ( sa reziste la cell putin 2,5 tone ) . Apoi mai trebuiesc garnituri speciale cu sectiune triunghiulara sau trapezoidala . Propulsia si rotatia in jurul axei verticale este asigurata de 2 electromotoare interioare cu perii cuplate magnetic la cele 2 elice exterioare din pupa ( fluxuri separate pt inainte – inapoi ) iar deplasarea pe verticala este asigurata de 1 elice ( pozitionata seasupra centrului de greutate ) cu electromotor cu perii si cuplaj magnetic cu 2 circuite wireless separate ….. unul pt urcare altul pt coborire . Este cea mai ieftina solutie si cea mai sigura dpdv al etanseitatii pt ca nu ai orificii pt fire …. in afara celor3 hublouri cu garnituri ….. ( semnalul de la fibra optica este aliniat cu mediaconvertorul prin hubloul de la camera video ). Tangajul si ruliul sint controlate intern de 2 greutati ( masa culisanta si masa rotativa ) , tehnologie existenta la planoarele submarine . …. Acum ma gindesc ca trebuie link cu fibra optica TX si RX ….. adica transmisie video spre barca si transmisie comenzi spre ROV via platforma TMS pt ca la 300 m adincime ar cam trebui si o platforma – garaj care sa compenseze miscarea verticala a barcii .
Cam asa ar fi un sistem ROV custom made cu mult peste jucariile comerciale pt max 100 m .
Nicolae, pai nu ziceai 200 de metri? 🙂
Depth Rating: 100m (328ft)
@buzu Deci te bagi! 🙂
@Iulian Stiu ca ziceam, dar preturile cresc exponential o data cu adancimea… 🙂
Cel mai bine ar fi sa incep eu sa caut in arhive, sa extrag locatiile aproximative si sa vad ce adancimi sunt pe acolo. Astfel o sa stiu de ce adancime maxima e nevoie.
Dupa ma apuc sa fac bugetul. Cu putin noroc si un rinichi in minus mai tarziu 🙂 , in cinci ani ar trebui sa devina realizabil… La naiba, nu scap de cincinalul ala si pace.
Buzu, pentru un corp cu dimensiunile de 150 mm*500 mm doar invelisul ar ajunge la 18.91 kg la grosimea de 5 mm, ceea ce e cam mult.
Pentru datele urmatoare mi-a iesit la calcule o grosime a peretelui de ~0.7 mm:
– raza a corpului cilindric al ROV de 150 mm
– otel AISI 1010
– adincime de 300 de metri
Masa invelisului ajunge la ~4 kg pentru grosimea peretelui de 1mm, considerind densitatea inoxului 301 (8.03 g/cm3).
Masa fluidului dezlocuit este de 36.2 kg (forta de 355.1 N) pentru datele urmatoare:
– densitate 1025 kg/m3
– volum 0.035325 m3
– acceleratie gravitationala 1g
Ar mai ramine, deci, ~ 32 de kg disponibile pentru maruntisuri (motoare, control, baterii, camera, panouri transparente, cablu, etc).
Dar s-ar putea sa nu fi folosit formulele potrivite….
Comment@ Chipp ….. Cind pistonul se ridica comprima aerul , cind pistonul coboara decomprima aerul …. deci nu se ajunge la vid . Totusi pt a nu solicita garniturile pistonului trebuie egalizata presiunea aerului cu presiunea hidrosferica ….. adica o pompa de aer senzori , un rezervor de aer toroidal pt compensare .
O precizare care arata cat de jalnici sunt argentinienii: nu au reusit sa gaseasca propriul submarin, dar o companie proaspat infiintata din US – august 2017 cu mijloace tehnice inchiriate de la norvegieni a reusit. Plata doar in caz de success. Argentinienii sunt cunoscuti ca fiind printer cei mai rau platnici din lume, ramane de vazut daca o sa-i plateasca.
https://www.clarin.com/sociedad/video-momento-ocean-infinity-encuentra-submarino-ara-san-juan_0_MkCbNRcAN.html?utm_referrer=https%3A%2F%2Fzen.yandex.com
@ Iulian ….. teoretic e potrivit ce zici tu pt otel nou – nout scos din magazin dar eu folosesc material tubing de la vechile sonde …… si prefer stilul rusesc ca sa fiu sigur ? Pt ca ROV-ul va avea flotabilitate negativa mai adaug un rezervor metalic presurizat inainte de imersiune ….la citeva atmosfere bune ca sa fiu sigur ca nu se deformeaza …… Parca e mai linistitor sa-ti stii echipamentul intr-o incinta suprarezistenta …decit cu indoiala in suflet ca …. „daca crapa ” ?