Mă știți: om bătrîn, bolnav, plin de întrebări și dileme. Am simțit o moleșeală în capul pieptului și am fost gata să cad jos cînd am aflat știrea de mai jos. Comunicatul Ministerului este sec și nu lasa loc de îndoieli.
Proiectul programului satelitar de telecomunicații destinat Sistemului Național de Securitate, în discuție la M.Ap.N.
Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a avut miercuri, 21 noiembrie, la sediul M.Ap.N., o întâlnire cu președintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA).
Experții ESA se află în România pentru asigurarea suportului tehnic Agenției Spațiale Române, instituție care participă la realizarea studiului-concept pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar de telecomunicații care va deservi nevoile Sistemului Național de Securitate al României, program care va fi coordonat de Ministerul Apărării Naționale.
Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a mulțumit președintelui ROSA pentru bunele relații dintre cele două instituții, întărite prin semnarea unui protocol de colaborare, și experților europeni pentru sprijinul acordat ROSA în vederea implementării acestui proiect important pentru instituțiile de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
x x x
Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicații este un proiect strategic de interes național cu aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologiei avansate ce va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
În prezent, România închiriază și utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operații, participarea la exerciții și angajamente naționale și internaționale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât și pentru instituții de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 2009 – 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare.
Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități.
România devine astfel un potențial furnizor de servicii satelitare în zona Balcanilor și la frontiera de sud-est a NATO și deschide noi arii de dezvoltare a industriei aero-spațiale la nivel național.În procesul de fundamentare al proiectului au fost parcurși, până în acest moment, o serie de pași – adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului, încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale și Agenția Spațială Română, elaborarea cerințelor operaționale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene și responsabilități și inițierea procesului de activare a poziției orbitale geostaționare alocată României.
Ca activități de perspectivă, se va iniția procesul de încheiere a acordurilor internaționale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicații geostaţionar (GEO), vor fi întocmite și aprobate specificațiile tehnice, va fi cerută aprobarea Parlamentului României și vor fi înaintate spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect.
Ulterior, va fi derulată procedura de achiziție, cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluțiilor de offset și vor fi parcurse etapele de lansare, testare, acceptanță, operaționalizare și exploatare a sistemului, având ca termen de realizare a primei etape – trimestrul I/2022.
Dezvoltarea capabilității pe viitor are în vedere lansarea și a altor sateliți, în concordanță cu nevoile de acoperire satelitară și de servicii de comunicații satelitare ale instituțiilor beneficiare ale proiectului.
Durată de viață a unui satelit GEO este de minim 15 ani, garantată de producător, iar aria de acoperire a sistemului va fi teritoriul national și teatrele de operații unde România are dislocate forțe.
Costurile necesare realizării primei etape a programului (legate de construcția și lansarea satelitului GEO, construcția centrelor de sol necesare telemetriei şi distribuirii serviciilor de telecomunicații), precum și cele presupuse de etapele ulterioare de dezvoltare vor fi estimate după elaborarea cerințelor operaționale comune și a documentației tehnice.
Fundamentarea programului are în vedere implicarea cât mai consistentă a industriei naționale, prin posibilitatea de a produce în țară componente ale sistemului satelitar, precum și prin utilizarea unor modalități de cooperare industrială.
Biroul presă
Să înțelegem gogomănia.
Scopul
Scopul satelitului sunt servicii de telecomunicații pentru instituțiile din domeniul securității naționale. Pentru a fi folosit pentru telecomunicațiile din TO și din țară. Comparând cu acoperirea Bangabandhu-1, am putea să acoperim zone aflate în cercurile roșii din imaginea de mai jos. Dar și aceasta se face cu spot beams, deoarece un nivel al semnalului suficient de mare peste tot necesită mult mai multă putere. Deci va fi nevoie de un număr de antene suficient de mare, care să acopere la alegere diverse zone, deoarece nu știm unde vor exista teare de operațiuni și o acoperire continuă, în România. Sau de antene adaptive, care în funcție de forma care se modifică, zona de acoperire a satelitului să se modifice.
Cine și cum
1. Cine
Instituțiile care se ocupă și se vor ocupa de problemă sunt MApN și RoSA. Adică cei cu cea mai mare experiență în domeniul comunicațiilor prin satelit din Europa, cu experiență demonstrabilă în cercetarea și dezvoltarea de soluții de înaltă tehnologie pentru domeniul apărării – Forța Spațială Română/Statul Major al Forțelor Spațiale Române. Și vârful de lance al cercetării în cosmologie și astrofizică, datornicii la ESA, RoSA. Este totuși ceva ce nu înțeleg. De ce în această combinație nu a fost adusă și ARCA. Măcar se adunau toți experții la un loc. Sau, poate, se tem de competiție; mdeh, hoțul de hoț se teme.
2. Cum
Păi este în derulare deja o primă etapă, urmând să avem – după o serie de conferințe, congrese, simpozioane și întâlniri – câteva concluzii. Dar ceea ce mi-a sărit în ochi este valorificărea la maxiumum a soluțiilor de offset. Adică vom dezvolta ramura spațială românească pentru o constelație de … un satelit. Sau poate vom integra în industria locală fabricarea terminalelor. Dar, dacă este vorba de o rețea dedicată securității, câte terminale vor fi fabricate? Și o nelămurire proprie: de ce nu le-am valorificat până acum pentru un tanc, pentru un transportor, pentru o rachetă, pentru … nu știu, pentru orice?
3. Unde
Satelitul se va afla pe o poziție de pe orbita geostaționară (GEO) aparținând României. Dar parcă renunțasem la ea, când cu olimpiada de la Atena, cedând o poziție grecilor pentru Hellas Sat 2 (lansat în 2003). Satelitul pare a fi încă bine și în viață și nu dă semne de oboseală. Dar conducătorii noștri se așteaptă probabil ca HellasSat să își înceteze activitatea.
Banii
Ministerul nu știe aritmetică elementară sau nu a învățat să folosească Interwebs. Deci în acest moment sunt [implicate] costuri financiare foarte mari, de 7.5 mil EUR pentru perioada 2009-2018. Presupunând dublarea nevoii de miine, costul pentru 2019-2028 ar fi 15 mil EUR. Adică sunt implicate din nou costuri financiare foarte mari, mult mai mari.
Deci ce putem face pentru a avea costuri mai mici cu serviciile de telecomunicații? Să facem câteva studii de caz.
1. Pentru Iridium, estimarea investiției în Iridium Next este de ~2.9 mld USD, aceștia fiind banii pentru dezvoltarea, construcția și lansarea a 81 de sateliti (72 funcționali plus 9 rezervă) contractul pentru construcția lor fiind încheiat cu Orbital ATK (acum Northrop Grumman Innovation Services). Sateliții au fost lansați pe LEO, fiind nevoie de 10 lansări, serviciile de lansare fiind asigurate de SpaceX. Deoarece structura costurilor nu este publică vom face câteva presupuneri: costul pentru fiecare lansare a fost cel de listă, costul de dezvoltare al sateliților este inclus în prețul sateliților, pentru încărcătura suplimentară de pe ei nu s-a plătit nimic și nu se plătește chirie sau taxe de colocare. COnsiderând prețul de listă de 60 mil USD pentru o lansare SpaceX, doar ridicatul pe orbită este estimat la 600 mil USD. Pentru cei 81 de sateliti rămân 2.3 mld USD adica 28.4 mil USD/satelit. Generatia anterioara Iridium a avut costul de productie de 5 mil USD/satelit in 1997-1998. Sateliții Iridium se află pe orbita joasă (LEO).
Caracteristicile unui satelit Iridium Next:
– durată viață: 15 ani
– orbită: LEO
– masă: ?
– energie generată: ?
– comunicații: bandă L 128 kbit/s – mobile; 1.5 Mbit/s – terminale maritime, bandă Ka 8 Mbit/s – terminale fixe sau transportabile.
Dar satelitul românesc ar trebui să se poziționeze pe o orbită geostaționară (GEO), cu o durată de viață a lui este de 15 ani. Va fi destinat comunicațiilor în domeniul securității naționale. Deci va fi mult mai scump.
2. În 2015 contractul pentru satelitul Bangabandhu-1 (dezvoltat de Thales Alenia Space) a fost de 248 mil USD, 188.7 mil USD fiind finantare HSBC. Satelitul a fost lansat tot cu o rachetă Falcon 9 de SpaceX.
Caracteristicile Bangabandhu-1:
– durată viață: 15 ani
– orbită: GEO
– masă: 3709 kg
– energie generată: 6 kW
– transpondere: 14 bandă C, 26 bandă Ku (Bangladesh, Golful Bengalal, Nepal, Bhutan, Sri Lanka, Filipine, statele din estul Indiei – Bengal, Assam, Meghalaya, Mizoram, Tripura, Nagaland, Arunachhal Pradeah – și Indonezia).
3. SES a planificat în 2021 lansarea unui satelit de telecomunicații, SES-17. Dezvoltarea o face Thales Alenia Space. Costul estimat este de 500 mil USD (nu se știe dacă include lansarea, probabil da).
Caracteristicile SES-17:
– durată viață: 15 ani
– orbită: GEO
– masă: 6000 kg
– energie generată: 15 kW
– transpondere: 200 bandă Ka (America de Nord, America de Sud, Mexic, Caraibe).
Concluzie
Deci ce facem pentru a reduce costurile? Ne facem/cumpărăm satelitul nostru, prin statul român. Pentru că dacă 22.5 mil EUR în 20 de ani este mult, atunci minimum 250 mil USD pentru 15-18 ani este mai puțin. Dar vom exploata la maximum oportunitățile de offset. Premiul I la matematică și economie se acordă anul acesta Ministerului.
În loc de încheiere
Presupuneri. Poate scopul ascuns este folosirea satelitului pentru comunicatii pentru UAV/UGV/USV pe care le vor achizitiona în perioada următoare. Poate doresc să închirieze unul-două transpondere unor operatori de telecomunicații prin satelit din România și/sau Europa de Est. Poate vor muta toate comunicațiile din teritoriu pentru toate rețelele statului (ANAF, SRI, STS, ISU, Politie, muindarmerie, prefecturi, Loteria Română, Romsilva, etc) prin satelit. S-a gândit cineva la întârzierile internetului prin Satelit? S-a gândit cineva la lățimea de bandă care va fi disponibilă? S-a gândit cineva – dacă vom migra toate retelele la transmisiuni prin satelit – la bieții bugetari care vor sta pe Yahoo Messenger, care se vor uita la p0rn cu viteze foarte mici?
I-aș putea bănui și de inteligență, de inițiativă, de idei. Însă nu pot face asemenea greșeli văzând halul în care este România și modul în care se transformă.
Sintem vai de capul nostru (corupția este neclintită și la fel de înfloritoare, Iliescu nu a văzut închisoarea pentru mineriadă, justiția devine marionetă, MApN nu e în stare să își facă în casă curățenie, în MAI sunt doar niște slugi fără coloană vertebrală, incompetența din instituțiile statului este regula nu excepția) dar vom avea satelit. Vede cineva asemănarea cu societatea, cu cei care stau în blocuri de garsoniere confort II dar au BMW X6 în parcare?
Acțiunile noastre sunt oglinda noastră.
#securitateatraieste
#lasatiabureala
Mulțumiri RoJackal pentru semnalare.
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Deci platim $250mil pentru un satelit, ca sa economisim bani sa nu mai platim „7.5 mil EUR pentru perioada 2009-2018” (adica dupa matematica mea 7.5/11=$830k/an). Super dubios. $830k/an e o nimica toata nici n-are rost sa pierzi vremea cu analize pentru suma asta de bani.
Minim 500 kUSD (probabil spre 1mil USD) vom cheltui doar pina cind fabricantul va deschide software-ul CAD.
Bun titlu de film, cu olteni, ardeleni s.a. (daca nu v-ati prins). da’ parca de niste baterii de submarin si mentinerea lui operational (cat de cat) n-am avut bani in era noastra!
Germania a lansat cu Ariane 5, in 2009 si 2010, doi sateliti de comunicatii militare (COMSATBw1 si COMSATBw2). Este faza a doua a proiectului (fazele 0 si 1 au fost virtuale, inchiriind capacitate).
Satelitul are masa de lansare de 2440 kg, masa gol de 1040 kg, 4 transpondere in banda X si cinci in banda UHF. Sint pozitionati la 13.2 grade est si 63 grade est.
Controlul este asigurat de DLR.
Costul estimat: 950 mil EUR pentru o durata de viata de 15 ani.
Mda!
Nu a trecut mult timp de cand ne-am facut de ras prin neplata restantelor la ESA. Pentru mine ala a fost un soc. Desi nu ma consider un naiv, si ma astept sa fiu surprins neplacut de catre statul meu, pur si simplu mi s-a parut incredibila vestea. Tot asteptam o desmintire ca a fost o eroare birocratica, ca vom obtine derogare/pasuire etc.
Deasemenea a fost una dintre cele mai triste stiri din ultima perioada. A fost renuntarea oficiala la progres si stiinta de inalt nivel pentru statul roman. A fost desprinderea de accesul complet la colectivul si cunostintele care vor guverna sau macar influenta viitorul.
Din cate am vazut in sterile acelui moment, una dintre consecintele acelui eveniment a fost reducerea fondurilor primate de ROSA.
Si iata ca acum alfu ca ROSA si guvernul discuta despre investitii in astronomice in astronomie; eu (re)avansez ideea ca a intervenit autocorrect-ul si aia vorbeau de dezvoltarea astrologiei in Romania.
PS: sper ca intre timp s-a rezolvat problema restantelor la ESA si ca nu am alfat inca asta pentru ca nu era o stire la fel de senzationala ca partea cu datoriile.
ma gandesc ca daca e satelitu nostru statul paralel n-o sa mai aiba acces la el
Fingers crossed: „please don’t give it a generic name like…Zamolxis”
Hihihii. Nume posibile:
– RoTel
– RoMilSat
– RomSat
– SatRo
– MilRo
– SpaceForSat
– TacComSat
– ComSat
– RomComSat
– RomaniaSat
Evident, putem trece si pe la cercul Urzica:
– Zamolxis
– Buridava
– DragSat
– LesSat
– IohaniSat
Night’s Watch („Rondul de Noapte” – pentru ca sus acolo e rece si intunecat) 🙂
misto filmele din serie 🙂 le-am asteptat cu sufletul la gura cind au aparut.
„Evident, putem trece si pe la cercul Urzica:
– Zamolxis
– Buridava
– DragSat
– LesSat
– IohaniSat”
Sa nu uitam si de – ParalelStat
🙂
Ai uitat numele preferate ale conducerii
Teldrum-sat
Teleor-sat
Belina-sat
Salcia-sat
Ultimu nume este deja folosit
Sper sa nu se supere locuitorii din Salcia pt ca unii au ajuns sa folosească numele localității ca lupta împotriva conducerii
Pt multi este de ras
Din nefericire, este de plâns
Dacă îmi amintesc bine, se prea poate sa ma înșel, ungurii au de ceva timp propriul satelit cu aplicații inclusiv militare
Meapeneu uita un lucru elementar guvernu actual nu face investiții.punct.
Nu se plătesc de mai mult de doi ani partea statului ruman din proiectele cofinanțate cu fornduri evropene: metrou, autostrăzi, etc.
Da le rezolva guvernu pe toate
Hârtia suporta orice
Pai dacă hârtia a suportat recursu compensatoriu pt pușcăriași
Unii au fost tâlhăriți, alții violati de pușcăriași eliberați anticipat pe recursu compensatoriu
Aia am votat aia avem
După ce astaldi a câștigat procesu cu statu pt neplata lucrărilor la magistrala 5 drumu taberei, guvernu a trimis un corp de control care a găsit vinovații
Nu se poate sa fie vinovați aia din guvern care nu au plătit banii pt lucrările efectuate,
Aia de sus trimit bani la catedrala,
Nu se poate sa facă rău
Rău pot face numa amărâții care își calculează ce sa facă de la o zi la alta cu 5 lei găuriți
Nu mai zic de sistemu energetic național și sistemu de transport al gazelor naționale
Am înțeles ca și banii pt retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă au plecat către nevoile programului de guvernare
Eu votez cu:
– „Strajnica straja” ;
– „Deep vazduh”.
-„ROMAPNROSASISATTEL”
Strajnica straja sa fie. 🙂
Am vazut aceste doua variante peste tot… domle` care este varianta corecta?! ZAMOLXIS SAU ZALMOXIS…???!!!
Cand, care zice Zamolxis, altii Zalmoxis… hotarati-va odata!
Ca si cind conteaza…
Jupiter, Jove/Iovis, Yahweh, Jehovah. Zeus. Zamolxis, Zalmoxis.
Transliteratii, transmitere de la generatie la generatie, trecere intre diverse zone geografice. Influente culturale, povesti spuse si respuse, povestite si repovestite. Intimplari folosite ca marfa de schimb de negustori.
Miturile se schimba pentru fiecare generatie. Sint redescoperite si li se da o noua semnificatie. Arheologia care pune intrebari noi. Teorii invalidate si recreate.
Bah nu mai radeti de RoSA, fac si ei ce pot. Iar daca MApNul vrea satelit inseamna ca-i trebuie la ceva foarte urgent, secret si de neinteles pt anumite minti, in mod clar mai putin daruite cu inteligenta…
Singurul lucru de neinteles este ne-invitarea ARCA, care si dansii sunt o companie foarte serioasa, generatoare de inalta tehnologie (neinteleasa si asta) si careia ar trebui sa-i multumim ca s-a intors in tara.
Presupun ca RoSA si MApNul marca banul, ARCA vine in fata (eroic, cu chilotii peste colanti) la…offset. Vedeti voi atunci ce offset stie sa faca ARCAsii pe banii statului, odata ce pomeniile (donatiile) s-or mai fi terminat.
PS Nenorocitiilor care sunteti (va stiti voi care 🙂 )…
Au deja ce le trebuie. La cata banda spatiala folosesc astia, este foarte greu sa justifici achizitia unui satelit. Ciucalaii astia consuma maximum 50 MHz de banda spatiala pe an. La asa consum ori cumperi banda comerciala direct, sau in cel mai rau caz cumperi un transpondor si inchiriezi spatiu pe un satelit care va fi eventual pus in orbita.
Un transponder in banda Ku are 36 MHz. Unul in banda C are 36 sau 72 MHz. Trecind la Mbps, cu antene de 10 metri si modulatie 32APSK se poate ajunge la 155 Mbps full duplex, SCPC (single carrier per channel) – adica tot transponderul este folosit pentru o singura legatura. Scaderea dimensiunii antenelor duce la necesitatea de a folosi alte modulatii – 16APSK sau 16QAM – ceea ce duce si la scaderea latimii de banda utilizabila. Daca ne referim la TDMA (ceea ce este folosit pentru VSAT) sau utilizarea partajata a unui transponder atunci latimea de banda disponibila scade drastic.
Din nefericire, nu stiu ce foloseste acum MApN sau la ce anume folosesc comunicatiile prin satelit; intr-o vreme stiu ca aveau VSAT.
Au asta care este un amalgam/integrare de ciuce si ciurucuri de la Comtech, Globecomm si Thales nu prea izbutit.
http://www.csr.ro/wp-content/uploads/2014/07/Anchor-Station.pdf
Mai au si niste terminale VSAT care cred ca le-au cumparat printr-un contract administrat de FMS pentru aliati, dar nu stiu ce solutie/solutii au achizitionat. Si bine inteles au o mana, doua de terminale Iridium si cateva terminale/modem-uri de Inmarsat BGAN. Le folosesc in principiu pentru comunicatii cu teatrele de operatii si cam atata tot (voce si mai rar video si ceva date). Exista si o solutie VSAT care a fost instalata pe acoperisul Shangri La la MApN pe locul fostului strand Izvor de catre o firma americana via o donatie a guvernului SUA multi ani de zile in urma. Altfel se mai folosesc de terminalele VSAT sa accceseze in teatrele de operatii sisteme de genul Multinational Information Sharing (MNIS) care este un fel de SIPRENet conceput de americani pentru aliati cu diferite enclave. Mai sunt pe ici pe colo niste chestii in spectrul VHF/UHF pentru statiile de radio Harris (portabile si vehiculae) , dar ca sa nu-i incurce pe americani cu probleme de spectru, cred ca banda este furnizata de americani. In rest nu cred ca au astia nevoie de o functie de gen teleport la cat se folosesc ei de banda spatiala. In cel mai rau caz de foloesc de teleportul de la Cheia, ceea ce cred ca si fac cand mai sporovaieste un ministru sau el presidente via VTC cu trupele din teatrele de operatii.
My oh my. Mix and Matchu ala de la CSR nu pare a fi prea reusit.
VSATul de pe acoperisul MApN stiu ca inca e acolo.
Din comunicat se intelege ca ar vrea un teleport pentru toate fortele noastre. Probabil un XMPP/Pidgin peste satcom pentru trupele din teatre. Sint curios daca vor inventa si criptarea; AES sigur nu e suficient de bun pentru ei.
De algoritme nu stiu ce sa-ti spun, dar ca criptoare se folosesc de chestiile astea de la Thales.
http://www.cryptomuseum.com/crypto/thales/tce621b/index.htm
http://www.cryptomuseum.com/crypto/thales/tce621b/files/tce621b_leaflet.pdf
Si posibili asa ceva
http://www.cryptomuseum.com/crypto/thales/tce621m/index.htm
In mare parte „the fill/s” probabil ca sunt furnizate de NATO, desi una din putinele „bright spots” daca putem sa-i spunem asa este ce face ACCTM din punct de vedere al algoritmelor criptografice. Stiu ca au conceput de asemenea un criptor in concordanta cu FIPS 140-2, dar asta mi se pare o mare mizerie care nici nu poate fi folosit pentru criptarea de trafic secret la nivel NATO.
Daca vor un teleport sa vorbeasca cu STS si Radiocom si poate investesc ceva bani in ala de la Cheia si eventual sa-si faca ei un NOC/SOC pentru operatiile lor in spectrul spatial. Mult mai ieftin si mai usor de conceput si implementat.
Da, bineinteles: NATO IP Crypto Equipment (NICE) si AES. Dezvoltarea unui algoritm de criptare necesita niste lucruri care am dubii ca se gasesc la ACTTM. In plus, fara a trece prin procesul de revizuire a lui, cum ar ajunge el in productie si unde? Pentru cine? Prin ce filiera? Vezi tu, finalizarea, aspectul practic e nimicul de care ne impiedicam pe meleagurile astea.
Concordanta cu FIPS 140-2 a unei conserve este un nimic. Orice absolvent de Electrical Engineering de la o politehnica peste medie ar trebui sa fie in stare sa il faca, fiind o tema de licenta destul de simpla. Criptarea traficului pentru comunicatii NATO presupune mai mult decit atit.
Tu nu intelegi. CAPEX all the way! Sa ai conserva ta pe orbita! 1.39 mil USD/luna doar amortizare (la un CAPEX de 250 mil USD), fara a lua in considerare OPEX este o suma mai mica decit 112 k USD/luna reprezentind o amortizare de 12 k USD (2 mil USD CAPEX) si cheltuieli lunare de 100 k USD (OPEX de 30 mil USD). Este conform manualului de aritmetica. 12 este mai mic decit 6. Corpuri de masa diferita ating solul cu viteza diferita.
#nouastiinta
Cineva se ocupa de algoritme. Din cate stiu MAE se foloseste de niste criptoare Kongsberg cu algoritme concepute in Romania.
Stiam ca foloseau niste scule made in USofA. Poate le-au schimbat.
Dar hai sa fac un scenariu.
Daca miine ma duc pe o insula care tocmai a iesit la suprafata in Pacific si o declar tara Iulia, ma pot decide apoi sa deschid ambasade. Pentru comunicatia cu ambasadele voi folosi niste conserve care raspund standardelor mele de securitate fizica si … au un algoritm conceput de mine.
Poate fi Caesar cipher, de exemplu. Daca face Kongsberg cutiile pe care apoi eu pun softul care cripteaza nu inseamna ca sint in siguranta pentru ca e un algoritm necunoscut.
Orice lurkuie in umbra fara supervizare, validare, audit si fara a exista raspundere reala este susceptibil de a fi corupt pina in maduva oaselor. Situatia este accentuata de o perioada atit de scurta dupa 1989, fara ca Iliescu sa fi platit pentru nimic, dupa ce acum 3 luni jegurile de la jandragnerie s-au gindit sa isi arate ‘barbatia’. Si ar trebui sa am incredere ca in ACTTM sint niste genii necunoscute care concep un algoritm care sa fie mai bun ca algoritmii publici, testati de mai multi cercetatori in securitate si criptografie decit are ACTTM in toata institutia in toate departamentele.
Securitatea prin lipsa informatiilor nu e securitate, e un dezastru care inca nu s-a intimplat.
Ma indoiesc ca se folosesc scule din America, chiar daca criptorul in sine nu este considerat material secret, el este considerat „controlled cryptographic item.”Exista anumite „inline encryptors” care sunt concepute sa asigure interoperabilitatea cu cele 5 perechi de ochi. Am auzit de o singura instanta unde Germania a achizitionat o serie de criptoare KG-175 TACLANE mai bine de un deceniu in urma, dar care foloseau algoritme concepute de nemti si chei generate de nemti.
Asta cu siguranta este disputabila. Solutii de genul HAIPE impreuna cu PKI sunt foarte greu de spart si de obicei asta se intimpla din cauza unor erori de operare cum a fost cazul iranienilor cativa ani de zile in urma. Capabilitatea asta exista in Romania, chiar daca noi nu stim foarte mult despre ea. In afara de asta gandeste-te ca sunt sute daca nu mii de chei care trebuie generate pentru radiourile Harris. Am mari dubii ca Harris, NSA sau US Army INSCOM genereaza chei la comanda pentru diferiti musterii.
E posibil sa imi amintesc gresit despre cutiile MAE, am aflat asta la o vreme dupa ce Kongsberg a livrat cutiile aferente spagii date. Oricum, erau niste cutii dedicate comunicatiilor criptate ale MAE.
Da, pentru CCI exista alte reguli decit pentru criptografia comerciala, cererea principala pentru criptografia utilizata de guverne fiind sa fie cel putin la fel de rezistenta ca cea comerciala. Dar ar trebui, poate, sa impartim discutia in doua sau trei parti: algoritm, hardware si logistica.
Eu in ceea ce am scris ma refeream strict la algoritmul de criptare. Este demonstrabil matematic faptul ca un algoritm public este mai sigur (provable security – evident, exista si aici concluzii diferite in functie de rationamentul urmat in argumentatie si demonstratie). Exista exemple din viata de zi cu zi: dupa ce un algoritm initial secret a devenit public a aparut un atac in 48 de ore.
Daca alforitmul de mai sus ruleaza pe un hardware care respecta cerintele FIPS 140-2 sau FIPS 140-3 atunci sistemul este suficient de robust pentru MAE, MApN, etc.
Si ajungem la logistica, care de fapt reprezinta cea mai grea parte de implementat si care ofera siguranta cea mai buna cind este implementata printr-o combintatie de proceduri, scheme PKI, software si hardware.
ACTTM sigur are capacitatea de a lucra la punctele 2 si 3 cu rezultate practice (asta nu prea cred ca vom vedea curind – produse dezvoltate de ACTTM si folosite zi de zi de la trupa) dar am indoieli majore ca poate produce un algoritm nou de criptare cu chei simetrice, sigur, care sa nu fie o alterare a AES/DES/3DES si care sa reziste analizei publice.
Exista mai multe scule decat cele pomenite de voi.
Pe criptologie si criptografie nu suntem chiar la capatul pamantului, incepand din 1968 s-a dezvoltat domeniul, exista si-n SIE si-n MApN, STS etc specialisti, profesorii de la ATM nu-s chiar prosti.
S-a colaborat si cu firme romanesti.
Vlad, cum spuneam, exista 3 componente: algoritmica, software+hardware (implementeaza algoritmul) si logistica (distributie echipamente si chei). Din cele trei de software+hardware sintem capabili, la logistica am dubii iar la algoritm… paragraful urmator va detalia.
La algoritm sint doua componente:
– Parerea mea e ca nu avem in Romania specialistii in matematica+criptologie incit sa dezvoltam un algoritm de criptare care sa fie facut public si sa nu fie descoperit nici un atac impotriva lui timp de minim 15 ani (Rijndael are deja 20 de ani de cind e public si e considerat in continuare sigur, nefiind gasit nici un atac impotriva AES-256).
– Daca algoritmii dezvoltati sint secreti, valoarea lor intrinseca rezulta din faltul ca sint tinuti secreti. Dar faptul ca sint secreti nu ii face siguri, ii face doar… mai greu de analizat. In securitatea informatica exista un concept – security through obscurity – iar asta este sursa muuultor batai de cap din intretinerea si dezvoltarea de software, hardware si criptografie.
A putea folosi niste produse de securitate (PKI, biblioteci, smardcards, one-time-pins, etc) nu este acelasi lucru cu a le inventa si dezvolta matematic si algoritmic.
Domeniul asta spatial nu este acelasi cu zona unde Nigeria ne depasea la ani lumina inca din … 2003? Ei au deja NigComSat-1R noi avem …vise.
Construit de mareata PRC ca asigurare platita pentru esecul NigComSat-1.
Saluti. Primul satelit a fost inventat de bunicul meu asa ca nu va minunati daca vom avea si noi satelit dupa cateva decenii bune.
încă o dovadă că sunt bani căcălău de „spart” în românica, numai pe ce trebuie nu se găsesc fonduri.
Asa a fost mereu
iulian, totusi cred ca exagerezi cu suma pt lansare. Se poate cumpara un loc intr-o lansare mai mare si atunci nu mai costa 60 mil. cred 🙂
Este pretul pentru Falcon 9, care foloseste rideshare doar pentru LEO. Pentru GTO lanseaza un singur satelit, deci plata este integral a proprietarului satelitului. Dar lansarile cu Falcon 9 presupun si ca satelitul sa efectueze o parte dintre manevre pentru a ajunge pe GEO, deci pret mai mic la lansare dar satelit mai mare pentru a pastra durata de viata. Falcon Heavy are capacitatea de lansare direct pe GEO.
Alta optiune este Ariane 5, cu rideshare, costul found impartit de cei doi sateliti lansati. Dar e scump Ariane 5. E mult mai scumpa – in 2015 costa 150 de milioane de EUR o lansare. Pozitia superioara 90, pozitia inferioara 60.
Ariane 6 are un singur satelit, 90 mil EUR.
Mai ramin chinezii, indienii, japonezii si rusii.
Dar.
CommunicationComunicatul vorbeste de oameni de la ESA. Dat fiind ceea ce am scris saptamina trecuta, iata, este posibil sadofi asigurat una din lansarile Ariane 6. Pentru ca proiect european si subventie si pastrare capabilitati si mindrie.ai dreptate, uitasem de bulgari cu al lor Bulgasat tot pe GEO, au platit un Falcon9 singuri. Posibi sa luam o subventie ca sa lansam cu Arianne
@mandria prostului vrei sa spui. Asta ne omoara pe noi, capre raioase cu coada pe sus. D’aia a mers si gogoasa aia cu arca. Lipeste un smecher un abtibild tricolor pe smecherie si sar gusterii cu banul pt. ca se simt si ei importanti. E stupida chestia asta cu satelitul romanesc.
Bingo! 🙂
ESA “cere” ca “guvernele europene să colaboreze cât mai mult pentru a avea un număr minim de lansări guvernamentale în următorii ani realizate cu Ariane și VEGA.”
Atat doar ca, daca va ganditi ca UE ne da vreun euro ca sa ne facem satelit, putem reconfigura mesajul si sa adaugam un m(in fata) UE…
A doua gluma este: „cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluțiilor de offset”…
Ha, ha, ha! Dupa care incepe plansul… Pe bune? Noi reinterpretam AK-ul de juma’ de veac si vrem offset la satelit?
Partea proasta e ca toata lumea a preluat stirea, spunand ca vom face mega economii, dar nimeni nu zice cat costa satelitu’, lansarea s.a.m.d.
#unde_nu-i_cap_vai_de_popoare
Dacă mă gândesc la armata și mă uit la stele, îmi fug picioarele de pe pământ. Ași dori shorad /vshorad, corvete, transportoare blindate, tancuri, submarine și fregate. Pot funcționa cu un preț decent de sub un milion de coco pe an, până le fac pe astea de mai sus. Acum e din categoria nebunului îi trebuie tichie de mărgăritar.
chelului
Era msi timpul.
Angola, Ghana si altii au demult sateliti…
intram si noi in rindul lumii.
Cumva vorbesti serios?
Si mie mi s-a parut ca se batea moneda mai mult pe ”independenta [! oarescum desprinderea ] spatiala a Romaniei ” decat pe necesitatea unui sistem ” da jenu’ cosmolojic ”in batatura …poate a fost doar o impresie dar cata vreme se tot tergiverseaza alte achizitii ”chestiunea ”satelitului nu-mi pare tocmai o urmare fireasca a unui proces de modernizare .Mai degraba pare un soi de brambureala sau umflare in pene tipica propagandei comuniste in timp ce prin spate se ridica dejtu mijlociu la prostime care o sa uite borsu’ -n ler ca sa gineasca newsu-n aipfuoanie’ cu speranta viitorul intrerplanetar incins cu pamblica tricolora de pe foale , in timp ce merge la wc-ul din spatele curtii … Sau poate e o urmare fireasca a expresiei ”…se duce totu-n p–la cu satelitu ” ceva de genu …De la o buna vreme cam totul pare o injuratura , un pui cu 3 picioare sau un jmen indosit din ce arunca cartzoparii astia prin media in timp ce umfla la chifle in sala tronului pe modelul pitei unsa cu pasta de dinti …
Yup. Podul de la Braila de peste Dunare. Autostrazile din Romania.
O sa il numeasca BORsat, sa ajunga mesajul patriarhiei in orice fundatura sau varf de munte, sa stie cand sa iasa la vot armatele! Sau poate ROorbit ar fi mai potrivit pt vremurile noastre!
C’mon, chiar ati adus ARCA in discutiile privind un posibil satelit???
Si de ce e nevoie de satelit de comunicatii??? Mai bine se achizitioneaza telefoane prin satelit la pretul de 500 euro bucata (sa zicem 5000 sa ajunga la toti) cu system de incriptare pe 256 biti de nici NSA cu supercomputele lor nu pot decripta comunicatia in 25000 de ani, ca pe atunci si numle de Romania o sa fie uitat.
Si o sa fie mai ieftin.
Ei au inceput bascalia, cu comunicatul despre satelitul romanesc dedicat comunicatiilor militare. Pentru asta nu exista monopol la guvern/MApN/etc.
Constat ca am uitat sa mai trec o varianta aici. Si anume: in contextul in care se vorbeste tot mai mult in EU despre armata europeana (UEO a decedat in 2011, fiind inlocuita de UE prin Tratatul de la Lisabona) si se fac pasi in directia aceasta (impinsi de trumpets, care vrea bani dar nu armata a UE), este posibil ca ai nostri sa fi mirosit cea mai ieftina varianta de a nu investi in dotarea MApN.
M-am prins cum vine treabă. MApN pune banii, ROSA o contractează pe ARCA, iar ARCA, după o campanie furibundă de presă, într-o dimineață va anunța că a lansat satelitul cu rezultate proprie dar întrucât aceasta era proiectata pentru plasare pe orbita circumlunara satelitul funcționează perfect dar se învârte în jurul lunii. Și cine nu crede, să-i fie rusine, daca vă luați un telescop suficient de puternic îl puteți vedea, daca nu-l vedeți nu știți să folositi telescopul incapabililor!
Hai! La multi ani, de centenar!
P.s. Ultima afirmație e serioasa, restul e ce merita vajnicii noștrii decidenți.
:))
Uneori realitatea ne va depasi asteptarile…
Dupa cum s-a vazut astazi cine nu are satelit este mancat cine are satelit este mancat, traiasca nimi, micro sateliti, dornele si baloanele.
Satelitii mari si caror pozitie este cunoscuta de adversar poti fi usor distrusi sau bruiati. Deja americanii incep sa produca mini sateliti (unii care sa reziste doar pt. o misiune (mult mai greu detectabili)).
„Instead of direct uplinks to bulky, vulnerable satellites high in geostationary orbit, signals will bounce from low-orbiting mini-satellites to relay drones to ground antennas, following dozens of possible paths, too many for the enemy to block them all. ”
„The military will still launch its own satellites, but they’ll be different, smaller, lighter, and more expendable. It will also create an “aerial layer” of drones and blimps (aerostats) to act as flying relays, where the enemy’s anti-aircraft firepower permits. And it can use ground-based transmitters, including so-called pseudolites — short for “pseudo-satellites” — that transmit GPS-like navigational signals over shorter distances and therefore at higher powers than the easily jammed satellites.”
https://breakingdefense.com/2018/03/cant-stop-the-signal-army-strips-down-network-to-survive-major-war/
Un satelit „mare” poate fi util pt. altceva dar nu contra Rusiei.
„Russia and China, however, are investing heavily in capabilities to eavesdrop on or jam the radio transmissions and to blind or outright shoot down the satellites. ”
https://breakingdefense.com/2018/08/army-nasa-want-laser-micro-satellites-for-50-times-the-bandwidth/
Mini satelitii, dronele si baloanele sunt viitorul.
Drone in principal.
Minisateliti depinde pentru ce. Pentru comunicatii sau pe GEO sau constelatie pe LEO. Constelatiile sint mai greu de realizat, timpul de viata e 4-5 ani pentru nanosateliti.
Baloane, nu stiu…
Ucrainenii si sarbii tocmai cumpara UCAV-uri, primii din Turcia, ultimii din China.
Dap. Noi avem MIG-21. Ce ma intristeaza e ca nici nu dam semne ca am vrea sa le inlocuim.
Ai uitat de cele cateva aeromodele sau fie, drone, concepute de diverse comitete si comitii.
Si cand te gandesti ca eram printre cei mai dezvoltati la capitolul UAV-uri din NATO si nu numai.