Anunţul preşedintelui
Direct din declaraţia preşedintelui României: „Prima chestiune pe care aș menționa-o puțin mai în detaliu este aprobarea Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2019-2028. Acest proiect a fost aprobat și obiectivul fundamental al acestui proces de înzestrare constă în dotarea structurii de forță cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile cu echipamentele NATO. Programele de înzestrare care asigură interesele de securitate ale statului român se referă în principal la următoarele: transportoare blindate pentru trupe, autoturisme de teren blindate și neblindate de tip ușor, avionul multirol al Forțelor Aeriene, sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare, vânătorul de mine, corveta multifuncțională, elicopterele de transport personal și cele echipate cu sisteme de salvare, evacuare medicală.” (sublinierile îmi aparţin)
Cred că merită menţionat faptul că dotarea cu vânătoare de mine moderne face parte dintr-un plan mai vechi de modernizare a marinei române, nefiind prima dată când se vorbeşte despre asta. De asemenea, actualele dragoare de clasă „Musca” au făcut obiectul unei licitaţii de modernizare despre care am mai vorbit şi noi. Prin urmare acum vorbim de un obiectiv concret, asumat la nivel guvernamental.
Programul olandezo-belgian
Pentru Belgia şi Olanda, aceasta ar fi cea de-a doua colaborare de acest tip. Concret, în decembrie 2016, miniştrii de apărare ai Belgiei şi Olandei au semnat un memorandum având ca obiect achiziţia în comun a 12 vânătoare de mine şi a 4 fregate multirol. Într-un nou memorandum semnat în data de 8 iunie 2018 s-a stabilit că Olanda va conduce proiectul de dotare cu patru fregate (Damen pare favorit) iar Belgia va conduce proiectul de dotare cu cele 12 vânătoare de mine.
Chiar dacă şi proiectul construcţiei celor patru fregate se anunţă deosebit de interesant, pentru scopul acestui articol mă voi referi strict la achiziţia vânătoarelor de mine. Pentru acest program şi-au manifestat deja intenţia de participare la licitaţie trei designeri/producători: Saab, BMT şi Sea Naval Solutions.
Dacă totul va merge conform planului, primul vânător de mine va fi livrat marinei belgiene în 2023 în timp ce marina olandeză va avea prima sa navă din 2025.
În contextul anunţului preşedintelui, consider că ar trebui să urmărim cu atenţie desfăşurarea acestui program pentru mai multe motive, unul dintre ele privind caracteristicile tehnico-tactice vizate.
Caracteristicile vizate de programul olandezo-belgian
Caracteristicile tehnico-tactice vizate de acest program mi se par extrem de interesante şi cred că marchează o schimbare de concept în ceea ce priveşte vânătoarea de mine. Practic, nu mai vorbim de simple dragoare cu un deplasament de circa 500 – 800 de tone care folosesc preponderent draga pentru neutralizarea minelor ci de adevărate nave mamă pentru un întreg sistem de drone de suprafaţă, subacvatice sau aeriene. Toate acestea se adaugă clasicelor sonare (cu scanare laterală, tractate ş.a.m.d.) în scopul unei mai rapide identificări, clasificări şi distrugeri a minelor marine fără ca nava mamă să mai intre în zona presupus a fi minată. Imaginea de mai jos este expresia fidelă a conceptului vizat de belgieni pentru noua clasă de vânătoare de mine.
Sursa foto: C4Defense
Noile nave pot suplini sau chiar înlocui cu succes navele hidrografice, obligatorii în orice flotă militară. Şi spun asta pentru că nici Grigore Antipa, nava noastră hidrografică nu pare să mai aibă o viaţă prea lungă în faţă.
Posibili competitori
Aşadar.
STX Device Seas
STX Franţa a adaptat proiectul Device Seas marşând pe aceeaşi idee în care vorbim de o navă-mamă pentru dronele aflate la bord.
Varianta belgiană a proiectului ar urma să aibă 80 m lungime, 15 m lăţime şi un deplasament de 3 700 tone, accentul fiind pus pe stabilitatea platformei. Este prevăzută cu un echipaj de 60 de oameni şi are capacitatea de a opera două drone de suprafaţă şi până la 8 drone subacvatice, autonome sau operate manual. Dronele operate pot avea de la 80 kg până la 19 tone şi o lungime de până la 12 m. Există şi un spaţiu alocat ambarcării celor două containere de 20 de picioare.
Nava este prevăzută şi cu propriul sonar optimizat pentru detecţia minelor marine. Unul din punctele slabe pare a fi rezistenţa la şocuri inferioară unui dragor sau vânător de mine clasic. Explicaţia constructorului este că acest tip de nave nu va intra niciodată într-un câmp de mine pentru a face dragaj sau vânătoare de mine. De asemenea, semnătura acustică ar fi echivalentă celei a unei fregate.
-
- Device Seas STX Sursa: STX
-
- STX Device Seas Sursa: STX
BMT Venari 85
Venari 85 este propunerea celor de la BMT Defense Services, un proiectant britanic experimentat. Şi în acest caz se pune foarte mult accent pe flexibilitatea platformei şi pe conceptul de navă-mamă.
Important, proiectantul susţine că nava poate acoperi atât rolul de vânător de mine cât şi pe cel de navă hidrografică. Va avea o lungime de aproximativ 85 m şi va fi capabilă să acomodeze încărcături de până la 500 tone. Planul de forme al cocii navei este optimizat pentru o foarte bună manevrabilitate într-un spectru cât mai larg de stări ale mării, nava având calităţi nautice de top. De asemenea, proiectul pare să pună mult mai mult accent pe rezistenţa navei la şocuri şi explozii.
-
- Venari 85, vedere pupa tribord Sursa: BMT
-
- Venari 85, vedere laterală Sursa: BMT
-
- Venari 85, capabilităţi Sursa: BMT
Se remarcă helipadul de pe care pot fi operate atât drone aeriene cât şi elicoptere de tip AW 159 „Wildcat”. Nava este prevăzută şi cu hangar pentru drone, înţelegerea mea fiind că elicopterul nu poate fi găzduit de hangarul navei. Evident este capabilă să opereze o gamă largă de drone, de suprafaţă sau subacvatice, autonome sau controlate.
Senzorii proprii par să fie şi ei mai variaţi prin comparaţie cu celălalt proiect, nava urmând a fi echipată şi cu un sonar tractat cu adâncime variabilă pe lângă sonarul din chilă.
Notabil, va fi dotată cu un sistem propriu de demagnetizare, un amănunt important în cazul navelor care fac dragaj sau vânătoare de mine. Mai mult decât atât, sistemul de propulsie va fi unul hibrid, diesel – electric, format din patru motoare diesel şi două motoare electrice.
Per ansamblu, proiectul britanic pare să fie mult mai bine pregătit să opereze în zone minate decât cel francez.
Saab MCMV 80
Saab MCMV 80 Sursa: Saab
Am ajuns şi la proiectul celor de la Saab, MCMV 80. Întâlnim aceleaşi caracteristici cheie: flexibilitatea platformei, conceptul de navă-mamă.
Saab, expert în compozite (vezi Visby), propune o navă care poate fi construită integral din materiale compozite ştiut fiind că acestea diminuează semnificativ semnătura navei. În funcţie de cerinţele clientului, Saab poate mări sau micşora rezistenţa navei la şocuri, costurile asociate fiind evident direct proporţionale cu nivelul de rezistenţă.
Nava propusă are 80 de metri lungime, un deplasament de 1 250 tone, coca putând fi construită din materiale compozite sau din oţel, suprastructura fiind din materiale compozite. Nava este operată de un echipaj de 40-60 de oameni şi are o viteză de 15 Nd. Suedezii se mai laudă cu o punte de navigaţie cu vedere de 360 de grade şi posibilitatea de a ambarca două containere configurate pentru diverse misiuni.
Evident, poate opera o întreagă pleiadă de drone autonome sau nu, de suprafaţă, subacvatice sau aeriene. Şi în acest caz avem helipad şi hangar pentru dronele aeriene. Nava dispune de două rampe de lansare la pupa.
Saab MCMV 80 Sursa: Saab
Toate cele trei concepte se evidenţiază prin flexibilitatea platformei şi pleiada de drone pe care le pot opera. Dimensiunile par a fi relativ similare şi toate navele pot acomoda containere. Eu prefer proiectul britanic pentru rezistenţa la şocuri, sistemul de demagnetizare propriu, propulsia hibridă şi faptul că poate opera şi elicoptere.
Pe locul doi Saab, pentru posibilitatea de a construi din materiale compozite şi la un nivel acceptabil de rezistenţă la şocuri.
Nicolae Hariuc
Surse bibliografice:
https://saab.com/naval/submarines-and-surface-ships/surface-ships/mcmv80/
https://www.naval-technology.com/projects/venari-85-mine-warfare-hydrographic-ship/
https://www.bmtdsl.co.uk/bmt-design-portfolio/warships/bmt-venari-85/
https://defpost.com/belgium-netherlands-sign-mou-new-frigates-mine-countermeasures-vessels/
http://en.c4defence.com/Archive/%E2%82%AC11-billion-investment-in-mine-hunting/5633/1
http://www.underwater-defence-security.com/belgian-north-sea-unmanned-mcm-trials-2017-update.php
In completarea articolului, am vazut pe National Geographic zilele astea un documentar interesant despre LCS:
https://www.natgeotv.com/ro/nave-de-razboi-lcs/despre
https://www.youtube.com/watch?v=DLKDgtqjGLU
Nu m-as avanta cu alegerea unei nave in acest moment.
As astepta oferta lor de drone si AUV-uri (Autonomous Underwater Vehicle).
Demagnetizarea se practica din WW2, iar SAAB vine cu ea built-in 🙂
Propulsia „Water-Jet” de la SAAB e drumul de urmat.
Treaba cu rolul dublu de dragor si nava hidrografica e un punct forte. Pot oferi si ceilalti aceasta optiune ?
Atata timp cat submarinele rusesti se pot plimba de voie prin Marea Neagra, minarea porturilor romanest e floare la ureche.
Deci ideea achizitiei de dragoare moderne este binevenita.
De submarine nu se scrie nimic.
No news, good news! Ca asta ne-a ramas 🙂
Minarea porturilor românești cu actualele submarine rusești este cam dificilă datorită adâncimilor mici din zona. La Constanța batimetrica de 50 de metri este la peste 50 de km.
Salut Karadeniz, sarbatori fericite! Ca tot esti prin zona, crezi ca e posibila o actiune de sabotaj a scafandrilor rusi impotriva platformelor noastre din MN sau a conductelor? Si intrebarea 2 o actiune a omuletilor verzi in Insula Serpilor?
Sarbători fericite ! In caz de conflict se poate. Când vor incepe forajul și extracția in zonele cu adâncime mare din platoul continental vor fi interesate și firmele care fac extracție să-și păzească sau să le fie păzite instalațiile, iar acolo există riscul să intre in conflict cu țările din care provin firmele. Inclusiv rușii sânt acționari la unele din ele. Referitor la insula Șerpilor nu-i văd rostul unei astfel de acțiuni care le-ar pune in cap toată comunitatea internațională. Au multe bube in cap rușii totuși nu sunt proști.
Poate comentezi si tu mai des, oferi IQ si esti un model pentru multi
S-ar parea ca rusii au in vedere constructia unor submarine de buzunar, cca. 700 – 1000 t, pentru Baltica. Atat doar ca s-ar potrivi manusa si pentru vestul Marii Negre. Parca aveau 2 vechi la Baltica de s-au “jucat” cu suedezii.
N-ai ce face cu water jet la o nava a carei viteza maxima constructiva este de 15 Nd
Toti propun nave duale, vanator si nava hidrografica
Nu stiu daca Saab ofera aceeasi rezistenta la socuri precum proiectul celor de la BMT
Pe langa viteza, water-jet iti ofera manevrabilitate si silentiozitate. Poate ca acum e clar.
Pentru rolul de „Channel Standoff”, asa cum scrie in prezentarea alora de la BMT, spaima cu rezistenta la socuri e una second-hand.
Si daca totusi nu esti linistit, suedezii, in prezentarea lor, te asigura ca pot sa-ti faca nava dupa cum vrea muschiul tau.
Dar la ce bun, atunci, toata povestea asta cu „modernismul”? 🙂
La viteze mici o elice cu pas mare este mai silentioasa si mai ieftina decat water jet-ul. Cu elice si bow thruster beneficiezi de o manevrabilitate superioara la costuri mai mici.
Experienta britanicilor in materie de dragoare si vanatoare de mine este net superioara suedezilor. Singurul lor avantaj net ramane experienta in materie de compozite dovedita cu Visby.
“Modernismul” vine schimbarea drastica de rol datorita proliferarii dronelor astfel incat ai nevoie de nave mai mari.
Zic si io, nu tre’ sa fii de acord cu mine. 🙂
Nicolae, stii cumva si care ar fi numarul de nave de acedt gen necesar Romaniei? Din proiectul belgo-olandez reiese un raport vanatoarr – fregate de 3:1. Asta ar insemna 6 vanatoare de mine, ceea ce imi pare un pic cam mult totusi, mai ales ca navele nu vor fi ieftine de loc. Ma gandesc ca 2 ( sau poa3, ca la submarine) ar fi suficiente.
In stabilirea necesarului de nave trebuie analizați mai mulți factori: mărimea litoralului, numărul de porturi și importanța acestora ( Sulina și Agigea prin Dunăre și canal asigură transportul naval pentru toate țările riverane Dunării și nu numai ) dacă există obiective ce pot fi minate în zona platoului continental , dacă navele dragoare pot fi apărate contra atacurilor cu aviația, navele de suprafață sau submarinele inamice, faptul că dragajul este o misiune de lungă durată ( se întinde inclusiv după încetarea stării de război). Aș zice că doar pentru zona maritimă necesarul minim ar fi de patru nave.
Mulumesc pentru explicatii. Or sa coste ceva.
offtopic
Pai noi n-am demarat inca programul pt corvete si ne mai crede careva ca-l vom demara pe cel al vanatorilor de mine?…..eu unu nu-ic cred!
In stabilirea necesarului de nave trebuie analizați mai mulți factori: mărimea litoralului, numărul de porturi și importanța acestora ( Sulina și Agigea prin Dunăre și canal asigură transportul naval pentru toate țările riverane Dunării și nu numai ) dacă există obiective ce pot fi minate în zona platoului continental , dacă navele dragoare pot fi apărate contra atacurilor cu aviația, navele de suprafață sau submarinele inamice, faptul că dragajul este o misiune de lungă durată ( se întinde inclusiv după încetarea stării de război). Aș zice că doar pentru zona maritimă necesarul minim ar fi de patru nave.
asta daca se pastreaza configuratia teritoriala actuala, pt ca daca Basarabia de sud ajunge sub cizma ruseasca, pot usor sa stranguleze Dunarea maritima prim minare. Dragoarele noastre presupun ca sunt destul de mici sa poata opera si pe Dunare, nu?
sau avem deja nave specializate in flotila de Dunare?
Avem incă vedete dragoare pentru Dunăre, divizionul 88 Vedete fluviale.
Some fresh news,some not so much..Projects currently implemented and unofficially .. 3 frigates, strategic partner with project supervision, tender next year
http://www.remontowa-rsb.pl/aktualnosci/stepka-drugiego-okretu-typu-kormoran-ii-polozona
http://www.nauta.pl/index.php?trwaja-prace-nad-ratownikiem
https://portalstoczniowy.pl/wiadomosci/nieoficjalnie-rusza-zmodyfikowany-program-miecznik-dotyczy-wielozadaniowych-fregat-rakietowych/
Interesting fact about the „Kormoran II” project https://www.defence24.pl/okretowy-system-uzbrojenia-osu-35-mm-po-certyfikacji
Sunt deacord cu Serghey … Noi Inca nu am demarat/inceput programe actuale si astia bifeaza alte projecte „de importanta cruciala”. Sa fim putin seriosi ; in afara dedemararea si primele plati catre patriot ,himars , apoi livrarea catorva p5 si cateva avioane cumparate la mana 3a (nimic cert despre restu de avioane necesare) nu am facut mare lucru … In articol aminteste de elicoptere de transport / salvare-cautare masini usor blindate etc ,etc … Parerea mea este ca astia se joaca cu,declaratiile . Nimic concret ; vorbe goale atta timp cat vedem ca, una vobea fostu ministeru si alta vorbeste actulul … La elicoptere parca erau mari discuti cu cei de la Bell ;acum aflam o posibila orientare decat catre elicoptere carause de personal /medvac ; la masinute 4×4 este o alta necunoscuta atta timp cat nu vedem in project serios in aceasta privinta despre transportoarele P5 ; deja faimoasele carause de personal cu turela de 30 vedem intarzieri semnificative ; proiectul agilis e tinut in perfuzii /declarat Mort ;corvetele sunt Inca subject al intrebarii ” se fac sau nu” …. Etc,etc ! Domnilor in stilul asta nacadru ; inzestrarea fortelor armate este o fantezie, pe care numai uni o mai cred sau spera in ia !
Parerea mea personala: mai putine declaratii si mai multe fapte … De vorbe goale sunt satul peste poate !!!
In ipoteza unui viitor razboi regional NATO-Rusia, pastrabil in limite conventionale, ca o consecinta a cadrului retoricii globale a distrugerii nucleare reciproce, si castigat totusi de NATO pe mana si efortul Romaniei, automat determina marirea litoralului Romaniei pana la nivelul Odesei (prin reinglobarea Basarabiei, reunificate cu sudul sau). Ca urmare, nevoia de dotare logistica, ca numar de nave si dotari, trebuie revizuita in acest sens.
Noi ar trebui sa cumparam mine si puitoare de mine. Sa-i lasam pe sovietici, pardon, rusi sa se doteze cu vanatoare de mine. Daca rusii se pun pe noi la Marea Neagra ar semana mai degraba cu Georgia 2008, Pentru asta trebuie sa ne pregatim/sa-i descurajam. Dar vanatoarele de mine sunt ieftine, asa ca decat submarine si fregate/corvete…..
Mine mai avem și putem produce, mai toate navele pot fi folosite cu mici modificări ca puitoare de mine.
Fara dragoare/vanatoare de mine nu prea misca nimic intr-o flota…
Ca tot este contextul.
http://www.contributors.ro/global-europa/stramtoarea-kerci-locul-unde-putin-„incearca-marea-cu-degetul”-sau-tranziția-de-la-„omuleții-verzi”i-la-s-400
Editat: tu si piticul tau sunteti offtopic…
Editat: in dimineata asta esti offtopic…