Finalul de an a fost destul de lipsit de evenimente. Un sumar al ultimelor două săptămâni este prezentat mai jos.
SpaceX
Omniprezentul în știri SpaceX a lansat primul satelit GPS din noua generație. Și se pare că mai urmează un împrumut, de data aceasta de 500 mil USD, având o valoare estimată la 30.5 mld USD.
Lansarea Dragon Crew programată pe 17 ianuarie nu a fost amânată, vehiculul fiind pregătit la KSC; Mike Pence a ciripit Incredible opportunity to see @SpaceX’s Dragon 2 Capsule – an important part of the future of American human space exploration as we aim to return American astronauts to space on U.S. rockets from U.S. soil! și a publicat și două fotografii. Nici SpaceX nu au fost zgârciți cu imaginile, publicând și ei imagini cu capsula Crew Dragon care va fi lansată cu zborul Demo-1.
SpaceX Dragon Crew (sursa Twitter Mike Pence)
SpaceX Dragon Crew (sursa SpaceX)
BFR+BFS (treptele inferioară și superioară ale noii rachete SpaceX) au fost redenumite în Super Heavy și Starship iar Elon Musk a ciripit că a fost modificat din nou Starship si au aparut câteva componente în Boca Chica. De data aceasta este inox din seria 300, care a înlocuit materialele compozite. Motivul este păstrarea rezistenței și la temperaturi înalte, renuntându-se si la vopsire. Elon Musk a ciripit: Usable strength/weight of full hard stainless at cryo is slightly better than carbon fiber, room temp is worse, high temp is vastly better. și Skin will get too hot for paint. Stainless mirror finish. Maximum relfectivity..
SpaceX BFR/BFS (sursa SpaceX)
Se pare că și motoarele sunt gata, în legătură cu ele ciripind Radically redesigned Raptor ready to fire next month.. Conform declarațiilor sunt realizate dintr-un aliaj – SX500 – proiectat să suporte mediul bogat în oxigen la presiuni de până la 12000 psi (~800 atm) – ciripitura fiind Almost any metal turns into a flare in those conditions..
Planurile de testare – conform licenței pentru comunicații solicitată FCC – sunt cu zboruri la altitudine joasă și medie (500 până la 5000 de metri), zborurile fiind planificate în 2019 (în funcție de cine face declarația momentul diferă).
Departe de reflectoare, Boeing lucrează la CST-100 iar Blue Origin la New Glenn. Ar trebui ca NASA să renunțe la zborurile cu Soyuz după ce CST-100 și Crew Dragon vor fi funcționale, dar se pare că nu va fi totuși cazul; informația este neoficială (Bill Gerstenmaier [NASA associate administrator for human exploration and operations] and senior NASA leadership have stated their intention to have U.S. crewmembers on Soyuz vehicles after 2019 and [to have] Russians on U.S. crew vehicles).
Sierra Nevada Corporation
NASA a aprobat începerea producției pentru Dream Chaser; primul zbor este programat în aproximativ doi ani. SNC are, alături de SpaceX și Orbital ATK (devenită NGIS – Northrop Grumman Innovation Systems), încheiat un contract CRS-2 (Commercial Resupply Services, runda a doua) din ianuarie 2016. Pentru contractul CRS-2 SNC a propus o versiune modificată a Dream Chaser, capabilă să transporte doar marfă.
Pentru a putea folosi orice vehicul de lansare, Dream Chaser a fost reproiectat cu aripi rabatabile (care sunt strânse în jurul vehiculului la lansare). Dream Chaser poate transporta până la 5500 kg pe ISS și poate returna 1850 kg de pe ISS. Modulul cargo al Dream Chaser poate transporta încă 3400 kg, dar numai către ISS, la reintrarea în atmosferă arzând.
Într-un comunicat al SNC a fost declarat că NASA’s acknowledgement that SNC has completed this critical milestone and its approval of full production of the first Dream Chaser spacecraft is a major indication we are on the right path toward increasing vital science return for the industry.
Ar trebui ca primul zbor să aibă loc în a doua jumătate a lui 2020 cu o rachetă Atlas 5 dezvoltată de ULA. Dacă vor fi gata ambele.
SNC Dream Chaser (sursa SNC)
ISS
Configurația ISS dupa 19 decembrie 2018 este cea din imaginile de mai jos.
Configurație ISS (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
O companie din URSS Rusia (3D Bioprinting Solutions) a trimis în spațiu o bioimprimantă 3D (Organ.Aut) pentru a testa ‘imprimarea’ de țesuturi. Se pare că deja a fost ‘imprimată’ o tiroidă pentru un șoarece care s-a întors odată cu coborârea lui Alexander Gerst și a colegilor săi la finalul lui Decembrie. Este a doua imprimantă trimisă, prima fiind distrusă la începutul lunii octombrie. Este generația a doua, după imrimanta FABION care a ‘imprimat’ deja în 2015 o tiroidă pe Pământ.
Organ.Aut (sursa 3D Bioprinting Solutions)
ARCA și RoSA
În celelalte știri, la ARCA și la RoSA au fost: amânări, consfătuiri, mese rotunde, studiu în zadar, drama, cercetăm pentru pdf-uri Evropene.
Mărunțiș
- Virgin Orbit continuă pregătirile pentru sistemul de lansare a sateliților.
- Un document transmis angajaților NASA se referă la o investigație a unor servere ale NASA posibil compromise. Acestea aveau informații personale ale angajaților, inclusiv SSN.
- DoD a declarat că nu are nimic împotriva lansării sateliților proprii cu rachete având trepte care pot fi recuperate. Dar vrea să fie sigur că funcționează tehnologia și că nu există penalizări de performanță.
- USAF a publicat poziții orbitale ale sateliților. Nu e cazul să ne entuziasmăm, este vorba doar despre sateliții a căror poziție era oricum cunoscută, cei de comunicații de pe orbita geostaționară.
- ESA a început de ani de zile să caute soluții la problema deorbitării sau service-ului pe orbită al sateliților. Se pare că urmează ca ESA să plătească pentru deorbitarea Envisat.
- În 2019 racheta Rokot va avea două zboruri și apoi va fi încetată utilizarea sa. Cu o capacitate de două tone ridicate pe LEO, a avut 29 de lansări de succes din 1990. Motivul este faptul că sistemul de control era dezvoltat în Ucraina. Așa că urmează o rachetă Rokot-2, cu sistem de control complet
sovieticrusesc. - Cu o lansare a unei rachete Soyuz 2.1A, a fost inaugurat cel mai nou, cel mai frumos, cel mai modern cosmodrom
sovieticrus – Cosmodromul Vostochny (rus Восточный).
Evenimente
Evenimente din perioada următoare:
- 1 ianuarie 2019 05:33 GMT: survol New Horizons Ultima Thule
- ianuarie 2019: Blue Origin va lansa un New Shepard
- 21 ianuarie 2019 12:16 GMT: lună plină
- 19 februarie 2019 15:53 GMT: lună plină
- 20 martie 2019 02:43 GMT: lună plină
Fotografia săptămânii
Fotografia săptămânii este viziunea unui artist legată de survolul Ultima Thule efectuat de New Horizons.
New Horizons (sursa NASA)
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Site European Space Agency – ESA ( http://www.esa.int/ESA )
2. Site German Space Agency – DLR ( https://www.dlr.de/ )
3. Site Centre National d’Etudes Spatiales – CNES ( https://cnes.fr/en )
4. Site Agenzia Spaziale Italiana – ASI ( https://www.asi.it/en )
5. Site Canadian Space Agency – CSA ( http://www.asc-csa.gc.ca )
6. Site UK Space Agency – UKSA ( https://www.gov.uk/government/organisations/uk-space-agency )
7. Site Romanian Space Agency – RoSA ( http://www.rosa.ro/ )
8. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
9. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
10. Site Indian Space Research Organisation – ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
11. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
12. Site JAXA ( http://global.jaxa.jp/ )
13. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
14. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
15. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )
16. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
17. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
18. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
19. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
20. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
21. Site Virgin Galactic ( https://www.virgingalactic.com/ )
22. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
23. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
24. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
25. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
26. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
27. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
28. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
29. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
30. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
31. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
32. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
33. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
34. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
35. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
36. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
37. Site Sierra Nevada Corporation ( https://www.sncorp.com/ )
–
38. Elon Musk’s SpaceX Is Raising $500 Million in Funding ( https://www.wsj.com/articles/elon-musks-spacex-is-raising-500-million-in-funding-11545142054 , )
39. VP Mike Pence SpaceX tweet ( https://twitter.com/VP/status/1075108943125458944 , )
40. Elon Musk Starship tweet ( https://twitter.com/elonmusk/status/1077106553189093376 , )
Frumos Dream chaser-ul! Sigur voi citi mai multe despre el cat de curand.
Frumos si inceputul de an cu un Satelit. Ba chiar foarte frumos!
Multumim Iulian!
Dream Chaser arata de vis. 🙂
Nou imprumut la SpaceX? Hmm.
Pentru ARCA inca ninge iarna? 🙂
Ce-i cu bechia aia la trenul de aterizare la Dream Chaser?
Multumesc Marius, Nicolae,
Da, SpaceX a incercat initial 500, apoi 750. A primit 250. Probabil acum vrea diferenta. Dezvoltarea BFR si a StarLink costa…
ARCA… am scris un articol despre ei dar nu stiu daca sa il public.
Da, Dreamchaser e frumos. Initial si pe mine m-a surprins bechia, dar de altceva nu era loc din cite am vazut. Uite mai jos.
Is curios ce-o avea bechia pe capat. Vad ca aterizeaza pe beton: https://youtu.be/4b3BN4O3acI
Nu-s de ce, dar mi se pare mai intuitiv genul de proiect pe tipul naveta decat cel de tip capsula.
Uite aici. Pare a fi din metal.
https://m.youtube.com/watch?v=_du4xU4YftM
Mi-am amintit ca am mai citit undeva ca cica isi faceau griji pentru cum de comporta cauciucul perioade mai lungi in spatiu. Asa ca au ales o varianta sigura.
Naveta avea tren triciclu cu roti de cauciuc peste tot: https://youtu.be/9zu6gReRV98
Se asteapta ca Dreamchaser sa ramana mai mult in spatiu?
Initial a fost gindit pentru transportul cosmonautilor. Deci 6 luni in spatiu.
Apoi a fost transformat in pickup truck. Deci probabil o luna.
Naveta spatiala a stat cel mai mult in spatiu 17 zile si 15 ore (STS-80).
X-37 a avut o explozie a unui pneu la una dintre aterizari.
Deci va fi migalos pentru trenul principal, oricum.
Ma-ntrebam mai devreme ce scut termic o avea…
TUFROC. Am pomenit de el intr-un numar anterior ( https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-saptamana-2018-50 probabil).
https://technology.nasa.gov/patent/TOP2-241
https://www.techbriefs.com/component/content/article/tb/techbriefs/materials/2292
http://www.parabolicarc.com/2012/04/22/nasa-ames-wins-invention-of-the-year-award-for-x-37b-heat-shield/
In celelalte stiri, la noi a fost dezvoltat RoSA HeaSh (HEAt SHield). Este un material pentru protectie termica studiat impreuna cu ARCA pentru capsula pe care o va folosi ARCA la zborul spatial. 🙂 🙂
Datele de pe wiki vorbesc de o rezistenta a tufroc pana la 5000 grade C
Nu stiu daca 5000 este temperatura la care structura materialului devine maleabilă si isi pierde propietatile izolatoare sau este punctul de topire al ceramicii
In orice caz, simpla crestere de rezistenta la temperatura nu rezolva problemele navetei redenumite dream chaser
In cărțile mai vechi, aparute inclusiv la noi se face trimitere la faptul ca la revenirea la sol vehiculul spatial trebuie sa urmeze un coridor aerodinamic al zborului stabil – coridor care presupune ca greutatea aparatului sa fie intodeauna mai mica decat suma dintre forta portanta si forta centrifuga pe traiectorie, iar pe de alta parte temperatura protectiei termice sa fie inferioară temperaturii pt care a fost calculata = 5000 sau limita la care rezista protectia lui dream chaser
Light weight, low cost, reusable thermal protection systems for 1650 degree C.
Survives high heat fluxes 3600 F. and above.
La 5000 probabil nu mai ramine nimc din scutul termic. In plus, temperatura la nivelul scutului termic e mai mica decit cea de la nivelul undei de soc.
Constringerile pentru space planes la reintrarea in atmosfera sint mai mari decit cele pentru capsule deoarece trebuie sa ajunga intr-un anume punct, cu o eroare minima. Daca Apollo avea un Pacific la dispozitie, naveta avea o pista de aterizare lata de citeva zeci de metri.
La reintrare in atmosfera, in prima parte cel putin, se poate considera in general ca vehiculul este un punct si forta principala care actioneaza este rezistenta la inaintare – fata de ea forta portanta e mult mai mica. Forta portanta este asadar secundara, determinind doar modificarea traiectoriei (e drept, in cazul navetei poate fi o modificare semnificativa).
Meh… naveta e o caramida zburatoare.
Mda, si capsula ce-o fi? 🙂
Tot o caramida, dar fara pretentii aerodinamice. 🙂
Singurul care are o frumusete aparte, fiind o realizare industriala si aeronautica de top este IAR-111 Excelsior.
Acest hidroavion spatial…
A, chiar daca iti pare improbabil sau imposibil, si capsulele pot manevra, schimbindu-si directia de zbor atmosferic. 🙂 O caramida care foloseste fizica la un nivel mult mai interesant pentru a manevra.
Nu te contrazic! 🙂
Dar o capsula nu are nici pe departe “dramatismul” unei space shuttle gen X37 sau Dreamchaser. Nu uita, fara PR nu sunt fonduri. 🙂
Iata insa cu ce se mai ocupa X37… testarea, printre altele, a TUFROC. N-ar putea acest nou scut termic rentabiliza din nou conceptul de space shuttle?
Inclusiv pentru aplicatii militare? Stiu ca space shuttle era mult mai mare decat X37.
Pai da… Space Shuttle avea dramatismul ca nu stiai cind te transforma intr-o flacara. ? Dar, ce e drept, un autobuz sau un camion cazind de pe orbita sint mai dramatice decit un Sandero. 🙂
Mmmnu… Pentru Space Shuttle erau mult mai multe lucruri care au fost gresite, dincolo de materialul folosit la placile folosite ca izolator termic. Bucatile de gheata care loveau naveta la lansare, motoarele, boosterele, alimentarea cu combustibil, modalitatea efectiva de folosire si refolosire, refurbishmentul vehiculului si motoarelor sale, posibilitati de supravietuire ale calatorilor, costul per lansare. Conceptul/ideea de shuttle a fost insa ok.
Tufroc e doar unul din materialele utilizate in acea zona. Mai exista PICA (si varul sau, PICA-X), carbon-carbon.
Naveta a fost inaintea timpurilor ei dpdv conceptual. Cu unele modificari conceptul va fi reluat.
NASA a cautat initial sa faca ceva gen BFR/BFS si a ramas cu naveta. Well… Din punct de vedere al ingineriei, cum spuneam, este extraordinara si nu imi pot opri admiratia fata de ea.
Inaintea vremurilor, nu stiu. A fost la vremea potrivita, dar nu in configuratia corecta mai degraba.
@iulian…cand am spus inaintea vremurilor ma gandesc ca sunt macar cateva tehnologii care puteau face programul navetei sa esueze mai putin spectaculos (SUA fara capacitate de a trimite oameni in spatiu) sau chiar sa nu esueze deloc:
– arhitectura deschisa pt. sisteme care ar fi permis upgradarea pe masura trecerii timpului in loc sa fie impotmolita cu procesoarele sfarsitului anilor ’70
– putere de calcul/manevrabilitate care sa permita aterizarea boosterelor pe Pamant sau barja in loc de ocean si ar fi dus la reutilizare propriu-zisa nu la reconstruire
Da, ai dreptate. Realizari au fost, nu neg – SSME, boosterele, infrastructura pentru calcul.
Din punct de vedere al calculatoarelor, a fost folosita o vreme memoria magnetica, la fel ca in cazul Apollo. S-a facut apoi upgrade la calculatoare in anii ’90. Doar tirziu au primit glass cockpit. Chiar si SSME aveau propriul calculator cu memorie magnetica initial. Dar upgrade-urile au fost incrementale pentru ca trebuia schimbat mult, aproape totul.
Initial ar fi ttrbuit ca prima treapta sa fie recuperabila. Dar… costurile cu 10% mai mici de dezvoltare au determinat schimbarea. Secsi.
Intre timp au mai invatat. Nu mult insa.
A ajuns atat de repede
New Horizons la Ultima Thule? Da.
Ce rapid a fost
https://www.nextbigfuture.com/2019/01/three-raptor-engines-revealed-spacex-starship-hopper.html
Imagini cu Grasshoper-ul pentru BFR
Arata bine…
CNSA (China National Space Administration) a publicat poze noi de pe fata nevazuta a lunii:
https://twitter.com/rincon_p
http://www.cnsa.gov.cn/n6758824/n6759009/n6759040/n6759287/c6805143/content.html
https://www.youtube.com/watch?v=MZDU6CJKjoI&feature=youtu.be
http://www.cnsa.gov.cn/english/n6465652/n6465653/c6805049/content.html
Ele sunt realizate de Chang’e-4 in craterul Von Karman si sunt primele fotografii panoramice realizate de landerul chinezesc, dupa ce acesta a fost in stand-by dupa aselenizare, drept protectie impotriva temperaturilor ridicate (>200C). Ca fapt divers, roverul va intra in standby si pe timpul noptii (12/1-spre exemplu) drept protectie impotriva frigului Mai avem si poze realizate de roverul aferent (Yutu2), dar acestea nu sunt panoramice. desi ambele au camere panoramice (TCAm la lander si PCAm la rover). Recunosc ca incerc cu greu sa discern intre cele 2 surse (lander-rover); sper ca le-am sortat corect.
https://spacenews.com/chinas-lunar-rover-enters-standby-mode-for-noon-nap-as-change-4-tests-continue/
Vis-à-vis de o discutie anterioara, pozele panoramice (una ca proiectie cilindrica si una proiectie „azimut”? -nu stiu denumirea corecta) sunt prelucrate pentru a reda o imagine mai apropiata de ceea ce ar vedea ochiul uman daca ar fi acolo (bunaoara a disparut culoarea rosiatica a peisajului, culoare omniprezenta in primele fotografii aparute, ea fiind acum inlocuita de griul „corect”.
Despre Chang’e-4: este prima aselenizare pe fata nevazuta a lunii. Misiunea are 3 membrii: lander-ul Chang’e (zeita lunii) , rover-ul Yutu-2 (Iepurele de jad 🙂 ) microsatelitii Longjiang si satelitul de comunicatii Queqiao. Eu zic sa ne obisnuim si cu denumiri de genul asta :). Ca sa punem in context, pana acum avem alte 18 aselenizari (din care 10 americane, 7 sovietice si una chinezeasca) si altele 3 planificate.
Ce vor sa obtina chinezii in mod specific?
Vor sa cerceteze fata nevazuta si mai misterioasa a Lunii, si mai ales geologia ei. Pana acum stim deja ca este mai „bombardata” decat fata vazuta (fiind tot timpul expusa / in exteriorul elipsei descrisa in jurul Terrei), iar aceasta crusta e mai putin deranjata de activitati geologice/seismice (fiind in partea opusa Terrei) si automat are mai putine contaminari cu lave bazaltice. Mai precis, lander-ul a aselenizat in craterul von karman (180 km diametru) care e situat la randul sau in bazinul Aitken (de fapt un alt crater de 2500 km diametru si 13 km adancime format de impactul cu un asteroid urias – 500km diametru estimat ), in speranta ca va avea astfel acces la manta (crusta fiind decopertata de cele doua impacturi mentionate) si astfel va afla informatii despre istoria si structura interna a Lunii. Instrumentele de lucru sunt camerele (3- LCAM,TCAM,PCAM), spectrometru VNIS (gama vizibil pana aproape de infrarosu), radar LPR (penetrare 100m).
Afara de geologie, misiunea mai are si instrumente germane si suedeze pentru radiatii, experimente biologice si analiza atomica (in mare se vorbeste despre viata in afara Terrei si reactia la radiatii in afara magnetosferei).
Daca a avut curiozitatea si rabdarea sa citeasca pana aici, asta e momentul in care presupun ca Dinu poate lua o gura de cafea (poate chiar un mic Ristretto).
Altceva? Pai fata nevazuta (cat pe ce sa scriu intunecata 😛 ) e interesanta si dpdv radio (gama de frecvente joase) , pentru ca e protejata de interferenta Terrei. Drept urmare avem si Low Frequency Spectrometer (LFS) care va „asculta” spatiul pentru mapare si Soarele. Se va acoperi astfel o gaura in harta radio a spatiului (frecventa de 10Mhz – unde nu exista nimic pana acum ).
Ce vor sa obtina chinezii in general cu aceste misiuni? Pai in primul rand nu vorbim de o misiune izolata, chinezii avand in plan o statie spatiala, o baza pe Luna si misiuni catre Marte. Toate astea sunt parte din „rejuvenarea” nationala (demers care e vast si poate face obiectul unei discutii separate). Asadar ce e in spatele misiunii?
– demonstrate politica a puterii Chinei (sau show-off, sau PR, sau galvanizarea publicului propriu in spatele unei mandrii specifice etc);
– plasarea alaturi de si compararea cu SUA, Europa si URSS; poate o noua provocare si o noua cursa/competitive spatiala?
– mici incercari de cooperare in domeniul spatial cu apusenii (europenii in cazul asta); si stim ca SSI nu are nimic chinezesc.