Am revenit în 2019, în continuare cu vechiul format de articol. Despărțirile sunt grele.
În ediția 2018.50 am vorbit despre Chang’e 4 și New Horizons. Iată că evenimentele așteptate au avut loc.
Chang’e 4
În primul rând, CNSA (China National Space Administration) a publicat fotografii de pe fața nevăzută a Lunii.
Ele sunt realizate de Chang’e 4 în craterul von Karman si sunt primele fotografii panoramice realizate de landerul chinezesc, după ce acesta a fost pornit din stand-by – starea în care se afla după aselenizare, ca protecție împotriva temperaturilor ridicate (peste 200C). Ca fapt divers, roverul va intra în stand-by și pe timpul nopții (12 ianuarie de exemplu) drept protecție împotriva frigului. Au fost publicate și fotografii realizate de roverul aferent (Yutu 2) landerului, dar acestea nu sunt panoramice, deși ambele au camere panoramice (TCAM la lander și PCAM la rover). Recunosc că discern cu greu între cele 2 surse (lander/rover); sper că sunt sortate corect.
Chang’e 4 și Yutu 2 (sursa CLEP)
Vis-à-vis de o discuție anterioară, fotografiile panoramice (una ca proiecție cilindrică și una ca proiecție azimut) sunt prelucrate pentru a reda o imagine mai apropiată de ceea ce ar vedea ochiul uman dacă ar fi acolo (bunăoară a dispărut culoarea roșiatică a peisajului, culoare omniprezentă în primele fotografii apărute, ea fiind acum înlocuită de griul ‘corect’.
Fotografii panoramice (sursa CLEP)
Pe lângă aceste fotografii a fost publicat și un film al aselenizării.
Aselenizare Chang’e 4
Chang’e 4 este primul obiect care a aselenizat pe fața nevăzută a lunii. Misiunea are 3 componenți: landerul Chang’e (zeița lunii), roverul Yutu 2 (iepurele de jad), microsateliții Longjiang și satelitul de comunicații Queqiao. Ar trebui să începem să ne obișnuim cu denumiri de genul acesta. Pentru a pune situația în context, pană acum avem 18 aselenizări – 10 americane, 7 sovietice și una chinezească – și alte 3 planificate.
Ce vor sa obțină chinezii in mod specific?
Vor sa cerceteze fața nevăzută și implicit misterioasă a Lunii, în special geologia ei. Până acum știm deja că este mai ‘bombardată’ decât fața vizibilă (fața nevăzută fiind tot timpul expusă/în exteriorul elipsei descrisă în jurul Terrei), iar această crustă e mai puțin deranjată de activități geologice/seismice (fiind in partea opusa Terrei) și automat are mai puține contaminări cu lave bazaltice. Mai precis, landerul a aselenizat în craterul von Karman (180 km diametru) care e situat la rândul său în bazinul Aitken (de fapt un alt crater de 2500 km diametru și 13 km adâncime format de impactul cu un asteroid uriaș – 500 km diametru estimat), în speranța că va avea astfel acces la manta (crusta fiind decopertată de cele două impacturi menționate). Am putea astfel afla informații despre istoria și structura internă a Lunii. Instrumentele de lucru sunt camerele (3 bucăți – LCAM,TCAM,PCAM), spectrometru (VNIS – gama vizibil până aproape de infraroșu), radar (LPR – penetrare 100 m).
În afară de instrumentele geologice, misiunea mai are și instrumente germane și suedeze pentru radiații, experimente biologice și analiză atomică (în mare se vorbește despre viața in afara Terrei și reacția la radiații în afara magnetosferei).
Dacă Dinu a avut curiozitatea și răbdarea să citească până aici, este momentul în care presupun că poate lua o gură de cafea sau poate chiar un mic ristretto. 🙂
Altceva? Păi fața nevăzută (cât pe ce să scriu întunecata 🙂 ) e interesantă și din punct de vedere radio (gama de frecvențe joase), pentru că e protejată de interferența Terrei. Drept urmare avem și un analizor de frecvențe joase (LFS – engl Low Frequency Spectrometer) care va ‘asculta’ spațiul pentru cartografiere și Soarele pentru a … afla lucruri. Se va acoperi astfel o gaură in harta radio a spațiului (frecvența de 10 MHz – pentru care nu există până acum informații).
Ce vor sa obțină chinezii în general cu aceste misiuni? În primul rând nu vorbim de o misiune izolată, chinezii având în plan o stație spațială, o bază pe Lună și misiuni către Marte. Toate astea sunt parte din reîntinerirea națională (demers care e vast și poate face obiectul unei discuții separate). Așadar ce e in spatele misiunii?
– demonstrare politică a puterii Chinei (show-off sau PR sau galvanizarea publicului propriu în spatele unei mândrii specifice);
– plasarea alături de și compararea cu SUA, Europa și URSS; chiar – de ce nu – o nouă provocare și o nouă cursă/competiție spatială;
– mici încercări de cooperare în domeniul spațial cu apusenii (europenii in cazul acesta); știm că ISS nu are nimic chinezesc.
Yutu 2 (sursa CLEP)
Guest section de Marius B.
Veni, Vidi, Ușchi
În dimineața zilei de 1 ianuarie 2018 New Horizons a trecut prin vidul și frigul interplanetar apropiindu-se de 2014 MU69, zis și Ultima Thule.
Scopul survolului Ultima Thule este obținerea de informații legate de formarea planetelor. Se estimează că va dura 20 de luni pentru a descărca toate datele colectate în urma survolului Ultima Thule – imagini, informații colectate de spectrometre și alte date. Din 4 ianuarie comunicațiile s-au întrerupt deoarece New Horizons este de partea cealaltă a Soarelui iar activitatea sa interferează cu datele transmise.
Apropiere de Ultima Thule (sursa NASA)
Din primele imagini transmise după survol a rezultat că are aspectul unui om de zăpadă, fiind format din două obiecte – unul dintre ele de trei ori mai mare decât celălalt. Conform oamenilor de știință singurul mod în care s-ar fi putut forma este doar dacă viteza relativă a obiectelor era de sub 1 km/h. Forma acestui obiect confirmă una din teoriile de formare a sistemului solar – prin aglomerare (engl pebble accretion) – propusă în 2012 de doi suedezi, modificată apoi în 2015. Teoria se referă la aglomerarea bucăților de material cu mărime de un centimetru în corpuri din ce în ce mai mari, sub influența forței gravitaționale.
Ultima Thule (sursa NASA)
Din datele primite până în acest moment nu se cunoaște dacă există sau nu un satelit al său.
Istoria New Horizons este prezentată mai jos.
Momente New Horizons (sursa NASA)
A ajuns, a văzut, a plecat.
ISS
Configurația ISS dupa 19 decembrie 2018 este cea din imaginile de mai jos.
Configurație ISS (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
Urmează ca pe 19 ianuarie capsula Dragon să se desprindă și să reintre în atmosferă.
NASA și Marte 2020
NASA a pregătit șasiul roverului care va fi lansat spre Marte în 2020 … dacă va ieși guvernul federal din shutdown până atunci.
Șasiul are zone care nu trebuiesc vopsite; acestea sunt acoperite cu hârtie asemănătoare cu cea din orice magazin de bricolaj; diferența este dată de faptul că cea folosită de NASA este tăiată cu precizie de un cutter. Urmează sablarea, spălarea, grunduirea și vopsirea; pentru a preveni coroziunea și oxidarea, roate aceste operații trebuie să se desfășoare într-un timp de maximum 6 ore.
Vopseaua folosită pentru rover este specială. De la ea se așteaptă să adere la aluminiu, să nu elibereze substanțe chimice care ar putea influența experimentele, să reziste la temperaturile de pe Marte, să reziste la vibrații, să reziste la UV, să reziste la șocuri.
NASA Mars 2020 (sursa NASA)
Doar sablarea și spălarea au durat două ore. Aplicarea fiecărui strat de vopsea a durat câte 10 minute și au fost aplicate trei straturi. Tot procesul s-a încheiat în mai puțin de 5 ore.
După vopsire, șasiul a fost copt într-o incintă specială la temperatura de 110 C, în vid.
SpaceX
Au lansat ultima tranșă de sateliți Iridium Next pentru Iridium. A fost recuperată prima treaptă a Falcon 9.
Falcon 5 cu Crew Dragon pentru zborul Demo-1 este pe rampa de lansare, gata de lansare. Trebuia să se întâmple săptămâna viitoare (17 ianuarie 2018) dar a fost amânată pentru februarie. Elon Musk a ciripit pe 5 ianuarie About a month away from the first orbital test flight of crew Dragon. Guvernul federal este în shutdown. Sigur-sigur NASA va trimite cosmonauți americani din Florida în spațiu înaintea indienilor. Sigur-sigur… probabil.
Falcon 9/Crew Dragon Demo-1
Așa cum am mai spus, SpaceX dezvoltă și o rachetă mai mare decât Falcon 9, aceasta fiind racheta care ar trebui să ne ducă pe Marte. Poate transporta 100 de oameni. Este racheta cu care va zbura în jurul lunii Yusaku Maezawa. Ansamblul a fost cunoscut ca BFS/BFR și a fost redenumit în Starship (treapta a doua) și Super Heavy (prima treaptă). Ambele trepte ar trebui să aibă același motor – Raptor.
La Boca Chica se pare că a început construcția unui Starship în vederea testelor. Dacă la început părea o machetă sau un vehicul pentru teste structurale, acum – de când au apărut și motoarele – pare foarte reală. Elon Musk pare a fi entuziasmat de construcție – a ciripit o mulțime de imagini. Cel mai probabil este vorba despre Starship Hopper – un vehicul pentru teste de zbor, asemănător cu Falcon Hopper.
Starship Hopper (sursa SpaceX)
Și o galerie de imagini cu construcția sa. Click pe imagine pentru a o vedea la o dimensiune mai mare.
Filmul următor prezintă Falcon Hopper/Grasshopper.
Falcon Hopper/Grasshopper
SpaceX au publicat și un film în care arată un test de recuperare a uneia din cele două secțiuni de protecție a sateliților (engl payload fairings) lansați cu Falcon 9. Nu a reușit.
Test recuperare
SpaceX au avut o perioadă plină.
Înainte de a încheia, mai vede cineva asemănarea între Starship și benzile desenate?
Starship și benzile desenate
Virgin
Virgin Galactic vinde locul la zborul suborbital cu 250000 USD de zece ani. Vorbind despre prețuri, Branson a declarat că What will happen in the short term is that the price will go up a bit. And then, in the next most likely three years, it will start coming down. Nu se știe cât vor merge în sus și în jos.
Se pare că deja au depus avansuri pentru zbor un număr de celebrități – Ashton Kutcher, Angelina Jolie, Tom Hanks, Brad Pitt, Katy Perry. Problemele din 2014 au determinat retragerea unor doritori.
Virgin Orbit este o companie desprinsă în 2017 din Virgin Galactic, misiunea sa fiind lansarea de microsateliți. Pentru acest scop a dezvoltat un vehicul de lansare – LauncherOne – cu lungimea de 21 metri și masa de 25800 kilograme. LauncherOne este dus la altitudinea de lansare de 10600 metri de prima treaptă (booster dacă vreți), care este un Boeing 747 botezat Cosmic Girl.
ARCA și RoSA
În celelalte știri, la ARCA și la RoSA, nimic.
Mărunțiș
- Avionul Stratolaunch se apropie de decolare. Pe 9 ianuarie a avut loc testul de rulare rapidă pe pistă când când s-au atins 219 km/h. În timpul testului roțile din față ale trenului de aterizare s-au ridicat de pe pistă. Prima lansare este programată în 2022, cu Medium Launch Vehicle care poate duce pe orbită 3400 kg.
- Blue Origin nu știe încă prețurile, nu are programate zborurile dar va duce oameni în spațiu de anul acesta (2019). La forumul AIAA (American Institute of Aeronautics and Astronautics) Ariane Cornell – directoare pentru strategie a zborurilor cu echipaj și de vânzări (head of astronaut strategy and sales) a declarat că We are aiming to fly people early in 2019, but let’s be very clear — we’ve also said this before — only when we’re ready. We are so focused right now on testing New Shepard through and through. We’re not selling tickets yet. We have not selected a price yet, despite what you might have read. We don’t have a price yet. We haven’t determined when we’re going to sell tickets. Iniial informațiile erau că biletele costă între 200000 și 300000 USD locul.
- Hubble este din nou neoperațional. Wide Field Camera 3, instalată la service-ul din 2009 este acum nefuncțională. Cum guvernul federal este oprit, nu se știu mai multe informații.
Thomas Zurbuchen – șeful directoratului pentru misiuni științifice a ciripit că This is when everyone gets a reminder about two crucial aspects of space exploration: 1) complex systems like @NASAHubble only work due to a dedicated team of amazing experts; 2) all space systems have finite lifetimes and such issues are bound to happen from time to time. - India se pregătește de 14 lansări în 2019 cu 19 sateliți și un demonstrator tehnologic.
- Tot India a declarat că va duce cosmonauți indieni în cosmos.
- Roscosmos a selectat varianta propusă de Progress Rocket and Space Center care se pare că are 6 boostere laterale bazate pe motoarele RD-180. Va putea ridica 103 tone pe LEO. Dar va mai dura până va zbura și este un … Proton pe steroizi.
- LandSpace deschide o fabrică de producție a rachetelor în China. CEO-ul LandSpace a declarat Having a manufacturing base is the first step for large-scale commercial production of carrier rockets and engines and is expected to greatly accelerate the R&D and testing of our products. Viziuni chinezești.
- A început sezonul 2 al serialului Orville. Este deja la episodul 3.
Avionul Stratolaunch (sursa Stratolaunch)
Blue Origin New Shepard (sursa Blue Origin)
Evenimente
Evenimente din perioada următoare:
- ianuarie 2019: Blue Origin va lansa un New Shepard
- 21 ianuarie 2019 12:16 GMT: lună plină
- 19 februarie 2019 15:53 GMT: lună plină
- 20 martie 2019 02:43 GMT: lună plină
Fotografia săptămânii
Fotografia săptămânii sunt de fapt două fotografii. Prima aselenizare și ultima aselenizare.
Buzz Aldrin, Apollo 11 (sursa NASA)
Chang’e 4 (sursa CLEP)
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Site European Space Agency – ESA ( http://www.esa.int/ESA )
2. Site German Space Agency – DLR ( https://www.dlr.de/ )
3. Site Centre National d’Etudes Spatiales – CNES ( https://cnes.fr/en )
4. Site Agenzia Spaziale Italiana – ASI ( https://www.asi.it/en )
5. Site Canadian Space Agency – CSA ( http://www.asc-csa.gc.ca )
6. Site UK Space Agency – UKSA ( https://www.gov.uk/government/organisations/uk-space-agency )
7. Site Romanian Space Agency – RoSA ( http://www.rosa.ro/ )
8. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
9. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
10. Site Indian Space Research Organisation – ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
11. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
12. Site JAXA ( http://global.jaxa.jp/ )
13. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
14. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
15. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )
16. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
17. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
18. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
19. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
20. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
21. Site Virgin Galactic ( https://www.virgingalactic.com/ )
22. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
23. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
24. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
25. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
26. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
27. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
28. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
29. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
30. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
31. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
32. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
33. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
34. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
35. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
36. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
37. Site Sierra Nevada Corporation ( https://www.sncorp.com/ )
–
38. Twitter Paul Rincon / @rincon_p ( https://twitter.com/rincon_p )
39. 嫦娥四号着陆器月午工作正常 地形地貌相机顺利完成360度环拍 ( http://www.cnsa.gov.cn/n6758824/n6759009/n6759040/n6759287/c6805143/content.html , )
40. China’s Chang’e-4 probe makes historic landing on moon’s far side ( http://www.cnsa.gov.cn/english/n6465652/n6465653/c6805049/content.html , )
41. Chang’e-4: China Moon probes take snaps of each other ( https://www.bbc.com/news/science-environment-46836047 , )
42. What does China want to do on the Moon’s far side? ( https://www.bbc.com/news/science-environment-46748602 , )
43. China Moon mission lands Chang’e-4 spacecraft on far side ( https://www.bbc.com/news/science-environment-46724727 , )
44. China’s lunar rover enters standby mode for ‘noon nap’ as Chang’e-4 tests continue ( https://spacenews.com/chinas-lunar-rover-enters-standby-mode-for-noon-nap-as-change-4-tests-continue/ , )
Hmm…seamana cu o reclama mascata la Posta Romana, divizia interplanetara “Against all odds” ?
Eu de ce nu m-am uitat pina acum la Futurama?
Intr-unul din articolele mele la tema accidente de aviatie, mi-am pus aceasta intrebare:
„De asemenea nu inteleg de ce datele care se inregistreaza in „cutia neagra” nu se trimit automat la o statie centrala, la sol, unde ar putea fi analizate in timp real si nu ar mai fi necesara, la fiecare accident, cautarea cutiei prin fundul oceanelor sau prin prapastii!?”
O cunostiinta, de meserie, mi-a raspuns urmatoarele:
Sa va raspund eu de ce. De bani… ca mai intotdeauna. Nu exista suficienta largime de banda radio pentru transferul tuturor acestor parametrii in timp real. Abia ca se transmite pozitia geografica a zborului prin tehnologia ADS-B (automatic dependent surveillance – broadcast), e cea cu care vedeti zborurile pe website-ul flightradar24. Exista receptoare la sol care decodeaza aceste semnale. Un receptor ca acesta costa sub 50 euro si se conecteaza pe portul USB la orice calculator, am si eu unul. Dar ce te faci peste ocean unde nu ai antene la sol pentru receptie? Abia acum se discuta obligativitatea curselor transoceanice sa aiba un provider de satelit prin care sa-si comunice constant pozitia – si sa nu se mai repete povestea cu malaezianul MH370 cazut prin Oceanul Indian si negasit pina in ziua de azi. Dar totul costa bani iar companiile aeriene isi asuma posibilitatea unei catastrofe la 20 de ani decit plata comunicatiilor ptr fiecare cursa. Acest lucru se poate indrepta numai prin legislatie, se lucreaza la asa ceva in prezent. Dar nu si ptr parametrii inregistratorului de bord, asta e alta poveste.
Cineva ar putea spune ca sunt offtopic, dar acum o leg cu SpaceX
https://www.bbc.com/news/science-environment-46841641
Friday’s Falcon launch was the eighth in a series of missions that have put a total of 75 state-of-the-art spacecraft in orbit.
„We are on average receiving 13 billion aircraft position messages per month and are expecting once the system is fully operational after this last launch to receive over 25 billion per month,” said Don Thoma, Aireon’s CEO.
Dupa parerea mea o chestie esentiala care afecteaza in cel mai inalt grad securitatea zborului.
iata mai multe despre Iridium http://investor.iridium.com/2019-01-11-Iridium-Completes-Historic-Satellite-Launch-Campaign
Latimea de banda necesara nu ar fi atit de mare pentru a transmite datele inregistrate. Dar daca pot sa nu aiba costuri, de ce sa le aiba? Neamtu, insa din cite stiu pentru Airbus/Rolls Royce nu exista deja un canal de transmitere a datelor? Ar putea fi crescut numarul informatiilor transmise si ar in beneficiul tuturor.
Daca tot am ajuns la telemetrie, rachetele Falcon 9 transmit o multime de informatii. Dezvoltatorii software sint incurajati sa transmita cit mai multe informatii prin legatura radio. In felul acesta eventuale probleme pot fi detectate si remediate la o versiune urmatoare a rachetei. Din punct de vedere al fierului, pina la block 5 nu au existat doua rachete identice.
rols royce ca parte din factory protection plan, pt turbinele sale, are optiunea de a inregistra parametrii motoarelor (insa..costa)
Urmează sablarea, spălarea, grunduirea și vopsirea; pentru a preveni coroziunea și oxidarea,
Sunt un pic dezorientat, se vorbeste de coroziune si oxidare… pe Marte!? De oxidare nu cred ca poate fi vorba odata ce pe Marte exista f putin oxigen.. de altfel nu prea s estie prea mult edespre acest proces de coroziune.. iata un raport NASA cu aceasta tema..
https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/20180001276.pdf
Nu, este vorba despre contactul cu atmosfera terestra in urma sablarii.
??? Nu prea pricep… daca ar fi fost vorba doar de protectia la sol ar fi fost suficient sa se inchida intr-un sac-folie. Nu inteleg de ce ar fi necesara aceasta acoperire scumpa si complicata si care aduce si greutate suplimentara!?
Ceva nu se potriveste..
Cred ca nu m-am exprimat eu bine.
Conditiile si atmosfera de pe Marte, experimentele care vor fi realizate, necesita o vopsea speciala si un proces de pregatire a sasiului si aplicare care are anumite constringeri. Ceea ce am scris se refera la aplicarea vopselei, aici, pe Pamint, pentru a avea caracteristicile asteptate pe Marte.
In timpul procesului de pregatire, dupa sablare, pot aparea coroziunea si oxidarea aluminiului si de aceea exista constringerile referitoare la timp. Intirzierile pot face ca vopseaua sa nu adere suficient de bine, ceea ce va avea consecinte cind roverul va fi pe Marte.
Nu stiu de ce vopsesc roverul. Dar avansez cateva ipoteze.
Dar piesele din aluminiu pot fi mult mai complexe si ciudate decat par la prima vedere. Din experienta proprie pot spune ca „aluminiu” este un termen generic folosit, si de multe ori este vorba despre aliaje sau chiar straturi de aliaje.
Oxidarea? Evident oxidarea este o mare problema si expunerea pentru cateva secunde poate crea mari probleme ulterioare. Spre exxemplu, aliajele de aluminiu sunt protejate de ulei mineral (care oricum este necesar prelucrarii mecanice). Dar odata indepartata pelicula (evaporare fortata) trebuie aplicat imediat flux daca se doreste brazarea; expunerea la O2 influenteaza comportamentul la expunere termica. Odata oxidarea produsa, chiar si pentru durate foarte reduse, afecteaza iremediabil comportamentul la temperaturi inalte (practic face chiar inutila atmosfera de gaz inert). Pentru Al-Si efectul este dramatic. Al-Si este materialul de brazare care asigura unirea pieselor datorita temperaturii mici de topire, fluiditatii mari (capilaritatea este critica) si laminarii usoare cu alte aliaje structurale. De asemenea Al-Zn are probleme (Zn are mare afinitate la O2). Iar Al-Zn se foloseste pentru suprafetele expuse la abraziunea fluidelor la viteze mari. Asadar, poate ca doresc sa previna o oxidare de moment care poate avea consecinte ulterioare.
Porozitate? Al-Mn are proprietati mecanice foarte bune dar are probleme mari cu porozitatea. Rugozitatea aliajelor de aluminiu este influentata de tratamentele termice (voluntare sau nu), in speta de panta/viteza de racire. Racire rapida, rugozitate mare, rezistenta mecanica buna. Totusi daca coroboram cele doua, poate rezulta o problema, (poate chiar ablatie involuntara?). Al-Mg este foarte sensibil la asta (din cauza volatilitatii), iar Al-Mg este cel mai popular aliaj in aria in care am lucrat. Nu stiu la ce temperaturi va fi supus roverul, dar ce vreau sa spun e ca poate vopseaua este folosita pentru porozitate.
Poate vor vopsea pentru colorare? Ma gandesc la alb sau negru, functie de cum doresc sa influenteze temperatura supravetei vs lumina solara?
Am gasit si asta pe net, despre testarea unor vopseluri de catre Nasa:
https://www.nasa.gov/mission_pages/station/research/news/curiosity_coating.html
Dai cumva si meditatii? 🙂
Din cite stiu, pentru spatiu se folosesc Al-Li sau Mg-Al-Li.
PS: am gasit intr-o carte referinte la aliajele 2090, 2195, 8090, 2091, Weldalite-049 pentru aplicatiile spatiale.
#abiaasteptam
Cel mai frumos mod de a-mi incheia lunga vacanta de iarna,cu o lectura “In spatiu”!
Ai dreptate, Spaceship-ul seamana cu rachetele imaginate in anii 60. Mie imi pare desprins din universul Fallout :
http://fallout.wikia.com/wiki/Come_Fly_With_Me?file=Come_Fly_With_Me.png
Daca ma uit mai atent, hopper-ul are unele asemanari si cu V1.
Nu-mi dau seama unde se pozitioneaza Stratolaunch (and co) pe piata lansarilor. Unde se incadreaza in peisaj. Din felia caror rachete va musca? Este competitor pentru Vega? Sau lansarile indienilor? Sau e ceva complet revolutionar si combinat cu mini-Dreamchaser se va ajunge la un sistem recuperabil in mai mare masura ca orice altceva (inclysiv Spacex)?
Stratolaunch, ca metoda de lansare, se aseamana cu Pegasus (Northrop Grumman) si Virgin Orbit.
Din punct de vedere al pietei, este vorba despre LEO si satelitii mici. Adica va concura cu RocketLabs/Electron si Virgin Orbit/LauncherOne in principal.
Mie mi-a cazut fata cand am vazut cum ar trebui sa arate Starship (BFR pe atunci). Seamana lei cu crucisatorul Polaris din Tom Corbett, Space Cadet si cu nava din Destination Moon:
https://www.pinterest.com/pin/535083999461753279
https://www.pinterest.com/pin/559079741213001238/
Nu le stiam. SF-ul in cinema si film incepe pentru mine cu Star Trek TOS.
Cum erau imaginate navele spatiale in vremea aia…
Nu sunt un adept al teoriilor conspirationiste, dar având în vedere că NASA a șters filmele originale ale deplasărilor pe Lună (din motive de ‘economie’), mă întreb…adică ar fi trebuit să le păstreze și să le prezinte că pe Sfintele Moaște…?
Biiine. Deci NASA nu a ajuns cu echipaj pe Luna. Dar:
– a ajuns NASA pe Marte?
– Voyagerele au iesit din sistemul solar?
– a ajuns cu sonde pe Luna?
– rusii au ajuns pe Luna?
– chinezii au ajuns pe Luna?
– rusii au ajuns pe Venus?
Ca sa stim cum incepem discutia.
Ce cred eu este absolut irelevant! Dar sovieticii au pus botu’, și-au ruinat economia încercând sa-i ajungă din urmă pe americani, ceea ce din punctul meu de vedere, de fost ‘beneficiar’ al lagărului socialist este OK…absolut OK!?
Pai tu ai deschis subiectul filmarilor aselenizarilor.
Da, aducerea in sapa de lemn a Uniunii Sovietice a fost o manevra buna.
Plecand chiar de la ce spui tu, daca ne gandim ca sovieticii erau un exemplu de paranoia (si deci ei au fost poate primii care au pus sub semnul intrebarii aselenizarea americanilor) si ca au ales sa investeasca totusi masiv in calatorii in afara Terrei, concluzia ar fi ca Americanii chiar au reusit. Daca aselenizarea e minciuna atunci sovieticii ar fi avut interes sa o demaste (sau in lipsa unor dovezi macar sa tipe ca din gura de sarpe si sa acuze). Mergand mai departe, si ignorand daca americanii au ajuns pe luna sau nu, faptul ca sovieticii au avut un astfel de program ne arata ca SIGUR era posibil (nu ar fi ingropat tot bugetul in ceva imposibil, nu?). La fel cred si chinezii, care pregatesc deja misiuni si chiar poate o baza pe luna.
Marius, mi se pare un experiment de gindire foarte bun. 🙂
Mai exista si alte dovezi – LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) a fotografiat site-urile aselenizarilor. Mai jos cele ale Apollo 12 si Apollo 17.
Hmm, interesant! Nu am vazut astfel de poze pana acum. LRV e roverul? De fapt nici nu m-am gandit ca descend modules au ramas pentru totdeauna pe Luna, desi acum mi se pare absolut logic, plus ca am vazut filmul cu lansarea modulului Apollo de pe suprafata lunii.
Da, LRV (Lunar Roving Vehicle) sint coupe-urile transportate de modulul de aselenizare (LM – Lunar Module) care au ajuns pe Luna cu Apollo 15, Apollo 16, Apollo 17.
Nu sunt specialist, dar nu cred că dispunem, în momentul de față, de tehnologia necesară pentru a trimite echipaj UMAN pe alte planete!
Spațiul pare a fi un mediu teribil de ostil…?
Tehnologia o avem din anii ’70. Ca nu ne-am mai dus e alta discutie, care tine de incetarea interesului publicului si oprirea competitiei spatiale.
Da, este ostil, de asta costa atit de mult sa ajungem si sa traim acolo.
Dinu de data asta a citit articolul mai spre seara, dar s-a ridicat de pe scaun cand a citit ca a uitat de cafea (cappucino, sa fim intelesi). Apoi si-a adus aminte ce ora e.
Oare ce sansa de viata au astronautii indieni? sau poate imprumuta niste rachete si Soyouz-uri de la rusi?
[…] Apoi si-a adus aminte ce ora e.
Un barbat puternic ignora consecintele si bea un cappuccino la ora 20:00. Apoi adoarme la 5 dimineata. 🙂
Daca au copiat bine americanii si rusii (adica Soyuzul si Apollo), au sanse de succes.
Poate un compromis? Decaf?
asta e momentul in care trebuie sa pun privirea in pamant si sa recunosc ca de fapt nu stiu sa repar expresorul Nescafe Dolce Gusto :)))
Dar am baut altceva, dulce :D. Si daca ma culc la ora 5 ar fi dezastru pt ca maine ma duc pe Marte (se citeste Ciucas)
Si ca sa nu fiu complet offtopic, am niste poze cu nava spatiala indiana
https://www.timesnewroman.ro/it-stiinta/10716-probleme-cu-misiunea-spatiala-indiana-s-au-depistat-scurgeri-la-rezervorul-de-pacura
sau asa, model mai vechi
https://funnyjunk.com/Indian+spaceship/funny-pictures/4871995/
Drum bun. Cheia – Valea Berii – Varful Ciucas?
Adevarat ai scris despre indieni.
Multumesc. Mai intai mergem pe Gropsoarele, apoi probabil urcam si pe vf Ciucas. Ieri a fost asa frumos, dar din pacate azi se anunta nori
Marius, du-te neaparat pt ca zapada ca anul asta mai rar 🙂
am prieteni la schi in Austria care nu pot sa schieze unde si cum vor ei pt ca e prea multa zapada :))))
Drum bun! Si eu abia astept sa ma duc in Valea Soarelui/Carp (dar pentru coborare 🙂 ), si sper sa reusesc saptamana viitoare.
Dur si la obiect.
http://www.ziare.com/stiri/armata/noaptea-generalilor-psd-a-reinfiintat-divizia-tudor-vladimirescu-1545425
scuze out of topic,
Programul spatial din Ghana – sursa wikipedia:
Space and satellite programmes
The Ghana Space Science and Technology Centre (GSSTC) and Ghana Space Agency (GhsA) oversee the space exploration and space programmes of Ghana. GSSTC and GhsA worked to have a national security observational satellite launched into orbit in 2015.[145][146] The first practical step in its endeavor was a CanSat launched on 15 May 2013, a space programme spearheaded by the All Nations University College (ANUC) in Koforidua. The CanSat was deployed 200 metres (660 feet) high from a helium-filled balloon and took some aerial images as well as temperature readings.
As its next step in advancing space science and satellite technology in the sub-region, an amateur ground station has been designed and built by the university. It has successfully tracked and communicated with several amateur radio satellites in orbit including the International Space Station.
Deci programul spatial ghanez este:
– un balon cu heliu, care se ridica la 200m,
– un webcam cu wifi,
– un radio.
Astia sunt mai tari ca ARCA. Imi aduc aminte de un banc.
E criza de elastic in Albania. Guvernul il strange pe tot ca sa lanseze primul satelit.
rotfl
Space X concediaza 10% din personal (apx 6000 angajati):
https://www.euronews.com/2019/01/12/spacex-to-lay-off-about-10-percent-of-its-workforce-source
“To continue delivering for our customers and to succeed in developing interplanetary spacecraft and a global space-based Internet, SpaceX must become a leaner company. Either of these developments, even when attempted separately, have bankrupted other organizations”
Telescopul (singurul) sovietic Spektr-R a decedat. A fost lansat in 2011. Rusii tin mortis sa mentioneze ca durata de viata asteptata a fost depasita, ca inca mai sunt sperante si ca desi nu mai raspunde la comenzi inca transmite date stiintifice.
Anul acesta va fi lansat urmasul : Spectrum + Röntgen + Gamma (sau Spectrum-X-Gamma, SRG, SXG, Spektr-RG), de data asta cu instrumentele principale produse de nemti , telescopul cu raze X eRosita al celor de la Institutul Plank, dar si cu un telescop (tot raze x) secundar rusesc.
https://en.wikipedia.org/wiki/Spektr-RG
Am gasit pe CosmosUp: ce s-a mai intamplat in ultimul an?
– Luna s-a indepartat cu 3.8 cm;
– Soarele a pierdut 174 trilioane de tone; atractie gravitationala mai mica; orbita Terrei a crescut cu 1.5 cm;
– 150 miliarde de stele noi s-au nascut in Universul vizibil;
– Andromeda s-a apropiat de noi cu 3.5 miliarde km.
?
Foarte interesant, nu ma gindisem la asta. Adaug si eu. 🙂
Betelgeuse (alintata Beetlejuice) nu s-a transformat in supernova.
Amos Oz a murit.
Ion Iliescu traieste si e bine, multumesc de intrebare.
De unde sti tu ca Betelgeuse, constelatia Orion parca, nu s-a transformat deja in supernova? Ar fi putut sa se fi transformat, tinand cont de distanta – +420 a.l.
Mama Omide…pt connaisseurs
🙂
E o cale atat de lunga…
Totusi conceptul de spatiu-timp ne spune ca nu s-a transformat in supernova pentru ca evenimentele se raporteaza la sistemul nostru solar 🙂 Suntem egocentristi 🙂 …si heliocentristi. Pana si harta galaxiei se raporteaza la noi (sau soarele nostru macar) 🙂 Oricum daca relativizam totul suntem foarte aproape de acea stea (pe acelasi brat practic 😛 )
Imi place partea cu ‘local group’. 🙂
CERN se gadeste deja la succesorul LHC (Large Hadron Collider), denumit pentru moment Future Circular Collider (FCC).
FCC este la stadiul de concept, publicat (15/1) :
https://fcc-cdr.web.cern.ch/
Urmatorul pas, bazat pe precedentul LHC va fi prezentarea raportului CERN catre Comisia Europeana; fizicienii din „panel” (subcomisie?) vor anazlia raportul si vor actualiza strategia europeana pentru fizica particolelor, pana in 20-20 (actuala strategie dateaza din 2013):
https://home.cern/news/news/cern/cern-council-updates-european-strategy-particle-physics
FCC pe scurt:
– 20 de miliarde EURO;
– potentiala finalizare in 2050;
– lungime de 4 ori mai mare;
– putere de 10 ori mai mare;
Nu e chiar in spatiu, dar e next best thing 🙂
🙂
Nu se lasa pina nu fac o microsingularitate. Va fi vai de noi atunci.
Niste figuranti! Si tot tunelul ala pe sub Alpi e butaforie. Viitorul e al nostru:
https://www.edupedu.ro/pseudostiinta-in-manualul-de-limba-romana-de-clasa-a-iv-a-in-muntii-bucegi-exista-o-zona-in-care-organismul/
🙂
Eu v-am spus de mai mult timp ca exista in Bucegi multe mistere. Tunelul … tunelul nu e f(r)ictiune, e (i)real. Nu mai râdeț de competenț că voi nu puteț s-a faceț un manual şi decât râdeț de uameni care munceşte.
Ma scuzati Dom’le Ministru, nu v-am recunoscut 🙂
Am ramas sidefat cand v-am recunoscut stilu\ Domnu’ Ministru! Am tot orgoliul pentru dumneavoastra!
🙂
?
?