În primul rând: v-a fost dor?
În al doilea rând: o bună parte a acestui articol sunt câteva subiecte foarte interesante legate de spațiu – comentarii la alt articol, care își aveau locul în articole. Dacă aveți o senzație de deja-vu, aceasta este cauza.
Ultima Thule
Într-un episod trecut (În spațiu – săptămânile 2019/01-02 – Veni, Vidi, Ușchi) apăreau primele imagini ale Ultima Thule. După cum spunea Iulian, trimiterea datelor către Terra e de durată și anevoioasă și se va întinde pe următoarele 20 de luni, datorită distanței (6.5 miliarde km – semnalul ajunge in 6 ore la noi), disponibilității (poziția față de Soare, antenele de pe Pământ) și capacității de emisie.
Între timp avem o imagine mai bună a omului de zăpadă:
Ultima Thule (sursa NASA / Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory / Southwest Research Institute – pluto.jhuapl.edu)
Fotografia are o rezoluție mai mare (135 m/pixel) și e obținută de la 6700 km distanță cu Multicolor Visible Imaging Camera (MVIC). Există și alte imagini mai bune, cu o rezoluție mai mare (până la 35 m/pixel), obținute mai de aproape (3500 km) sau cu ajutorul Long Range Reconnaissance Imager (LORRI), dar va mai dura până ajung la noi.
Detalii despre New Horizons, schițe, fotografii și instrumentele sale puteți obține de aici.
New Horizons mai are 11 kg de combustibil (din 77 initial). Misiunea principala era Pluto, cea secundară Ultima Thule. Ce urmează? Pai 20 luni va transmite datele accumulate către Terra; în tot acest timp va continua sa se uite in jur (adică să studieze Centura Kuiper, cu Lorri sau pleiada de senzori de la bord). Misiunea are fonduri până în 2021 (minim). Avem o diferență de un an, în care nu e clar ce va face New Horizons. Variante:
– va fi identificat un alt obiect din Centura Kuiper pentru a fi studiat iar NH va folosi combustibilul rămas pentru repoziționare;
– după finalizarea transmisiei de date (minim 20 luni) se poate face un upgrade major al software-ului NH și asta i-ar permite metode noi de observare și studiere a Centurii Kuiper sau a spațiului interstelar, sau chiar capacitatea de a identifica singură subiecte de studiu. Varianta aceasta așteaptă aprobarea NASA.
– ușchi – adică pe urmele lui Voyager (dar cu instrumente mult mai bune și așteptări mai mari), pe traiectorie de ieșire din Sistemul Solar cu o viteza de 3 UA (distanta Terra-Soare) / an. Are tot ce-i trebuie sa atingă spațiul interstelar și se estimează că va funcționa cel putin până în 2030.
Ultima Thule (sursa NASA / Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory / Southwest Research Institute – pluto.jhuapl.edu)
O adăugare de ultim moment. Pe măsură ce imaginile sunt transmise către Terra, avem fotografii din ce în ce mai bune. Surpriza săptămânii este că nu mai vorbim despre un om de zăpadă deoarece ultimele data arată că Ultima Thule are o forma clătitoidă :); cele doua corpuri sunt de fapt turtite.
Ultima Thule (sursa NASA / Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory / Southwest Research Institute – pluto.jhuapl.edu)
Guest section de Marius B.
JAXA și Hayabusa
Jaxa anunță că sonda sa, Hayabusa 2, aflată lângă asteroidul Ryugu din 2018, se pregătește pentru a preleva mostre din solul acestuia, după o mică întârziere (asolizarea era planificată pentru octombrie 2018) datorată suprafeței mai denivelată decât estimările inițiale. Prelevarea va fi destul de spectaculoasă zic eu: după asolizare un proiectil de Ta (!) va fi proiectat cu o viteză de 300 m/s iar instrumentele sondei vor captura particulele de sol proiectate la impact. Se va întâmpla probabil pe 22/2.
Misiunea Hayabusa 2 are mai multe părți:
– în septembrie a detașat cele două hoppere care au țopăit pe Ryugu și au transmis imagini;
– a trimis apoi la sol pe Mascot, o sondă germano-franceză dotată cu spectrometru infraroșu, magnetometru și radiometru – este interesant că radiometrul de la InSight are legătură cu Mascot;
– urmează să fie creat un crater artificial (prin detonare) și sa fie colectate mostre noi;
– in 20-20 Hayabusa 2 se va întoarce (cu motoare ionice) pe orbita Pământului unde va lansa către sol SRC (capsulele conținând mostrele de sol).
Anterior s-a mai vorbit despre Hayabusa 2 într-un episod anterior.
Guest section de Marius B.
Occupy Mars
Saga ExoMars continuă. Primul capitol s-a încheiat tragic cu nefericitul Schiaparelli. Urmează capitolul 2, lansarea în 20-20 a unui rover. Este vorba despre o colaborare ESA-Roscosmos. Roverul construit de Airbus în Marea Britanie are acum și un nume: Rosalind Franklin Rover. Scopul misiunii este de a descoperi viață pe Marte, prin analiza biologică și chimică a solului marțian. De aici și inspirația pentru numele legat de căutarea vieții – Rosalind Franklin este un cercetător britanic cu merite deosebite în cercetarea structurii atomice a ADN-ului.
Rosalind Franklin (sursa ESA)
Sub coordonarea sa, echipa King’s College specializată în cristalografie în raze X (XRC) a realizat prima fotografie a ADN-ului, faimoasa Photo 51, cea care a dus la descoperirea dublului helix sub care e organizat și structurat ADN-ul. A fost practic primul pas în cercetarea acestui domeniu.
ADN, Photo51 (sursa Wikipedia)
Guest section de Marius B.
Occupy Mars reloaded
NASA a făcut ultima încercare de comunicare cu Opportunity. Acesta a pierdut legătura cu Terra în iunie anul trecut. Inginerii NASA sperau ca după ce atmosfera se va limpezi și toate firele de praf se vor fi așternut, Oppy va putea capta energie solara cu panourile sale și vor reuși să comunice din nou. Se pare că nu e așa; astăzi NASA a anunțat ca nu va mai reîncerca să îl cheme la apel. MER, prin Opportunity, a fost una dintre cele mai de succes misiuni ale NASA.
A fost odată ca niciodată în 2004 când Oppy și fratele de cruce Spirit au amartizat ( 🙂 ), acesta fiind doar începutul misiunii lor geologice, care trebuia să dureze 90 de zile (pământene) și în care cei doi ar fi trebuit sa treacă peste 7 bolovani, 7 râuri secate, 7 mări prăfoase … adică să parcurgă 1 km sau chiar mai mult – dacă se putea. Mai mult pare sa fi fost laitmotivul misiunii, pentru că ce a urmat a depășit orice așteptări.
Spirit a roverat vreo 8 km și a funcționat 8 ani. Oppy 45 km, 15 ani. Cea mai lungă deplasare în afara Terrei; un LeMans de 24 de ore jupiteriene (sau ma rog, 23 chiar sunt curios dacă e cineva curios să facă un calcul precis 🙂 ). EPIC!
Nu s-au plimbat chiar degeaba. Ne-au învățat că în trecut Marte (arm … era să spun Mars) nu era rece și uscată ca acum. ‘Afinele’ găsite au dovedit prezența apei în formă lichidă (deci într-o perioadă caldă)
‘Afine’ marțiene (sursa NASA)
Aceasta teorie a fost ulterior confirmată de analiza depozitelor de lut și gips.
Marțianul – umbră (sursa NASA)
Marțianul – selfie (sursa NASA)
Au fost prezentate succint informații și într-un episod anterior
În acest moment pe Marte a rămas activ Curiosity. NASA va trimite în 20-21 Curiosity 2. Vom avea și ESA cu Rosalind Franklin (cunoscând acum ESA, fie vom avea un rover, fie craterul Schiaparelli No 3). Atenție, cad obiecte!
În acest moment al scrierii am ajuns la concluzia că Weizen Bier e o mizerie și că mai bine bei un pahar de vin și ronțăi niște drojdie pentru copt la sfârșit.
Înainte de încheiere vom constata că evenimentul a fost consemnat și de Letopiseț.
Aflat-am jalnică veaste cumcă mihania de madem de-au trimeas-o învățații pre steaua stacojie s-au pristăvit, că i s-au gătat merindea. Căci au născocit cetitorii în stele de preste Marea cea Mare un rădvan fără viziteu căruia i-au đis „Prilej” și l-au aburcat în ceriuri să iscodească alte lumi alături de „Duh”, geamănul seu, iară acestea s-au scoborât pre steaua de hier și au colindat în pustietate precum Moise. Ci, rătăcind această mihanie, au lămurit taine mari, și cum aflau aceasta ceva cum le trimetea învățaților, măcar că alta decât bolovani și uscăciune nu au aflat, dar au deslușit cumcă nainte vreme pre acea lume s-au aflat ape curgătoare. Ci, cu opt mesețe înainte să se pristăvească, s-au iscat vijelie cumplită și i-au coperit acestuia aripile cu arină, iară acesta s-au betegit, neaflându-se pre lumea aceea niciun învățat carele să-l întremeze; deci dupre ce au bolit, s-au săvârșit, đicând: „Mi s-au golit desaga, ci văz întunecare”.
Ce se mai află pre acea lume încă o mihanie de-i đice „Întrebăciune”, iară pentru aceasta nu am niciun drag, că đice o voroavă anglicească cumcă întrebăciunea au răpus mâța.
Guest section de Marius B.
Occupy Mars revolutions
InSIght! FTW!
InSIght iși depune icrele pfff Weizen effect cel de-al doilea instrument științific la sol. Este vorba despre HP3 (și nu e făcut de BMW Motorrad dacă vă gândeați la asta), adică un pachet de sonde și termometre. Mai jos pot fi văzute fotografiile (neprelucrate de data asta, ca sa fie pe placul autorilor 🙂 ). HP3 e neamțul din stânga, la capătul brațului robotic. Ce se vede în dreapta e francezul SEIS (pachetul seismografic depus anul trecut în decembrie), acoperit cu un dom de protecție pret-a-porter.
InSight (sursa NASA)
HP3 va fora 5 metri și apoi va începe măsurătorile; împreună cu instrumentele radio vor crea imaginea depunerii straturilor actuale de sol. De forare va beneficia și SEIS pentru a asculta mini-cutremurele și a interpreta compoziția actuală a scoarței. Hmmm, cum se leagă lucrurile.
Guest section de Marius B.
לבנה (Luna)
Pentru că tot am discutat despre Chang’e 4 și misiunile selenare, urmează să fie lansat Beresheet (Geneza) – o sondă israeliană care va și aseleniza. Lansarea se va face probabil pe 22 februarie cu o rachetă Falcon 9 (sonda fiind de fapt o încărcătură secundară). Cu o masă de ~500 kg sonda se va folosi in cea mai mare parte de impulsul oferit de F9, se va plasa pe orbita Lunii (va fi capturată de gravitația Lunii de fapt) și va frâna apoi până la suprafață.
Ce e deosebit la aceasta misiune spre Luna? În primul rând este vorba despre un nou actor – Israel – în condițiile în care nu au fost prea multe misiuni pe Luna (vezi articolele cu Chang’e). Apoi, este o misiune privată (!), SpaceIL fiind o organizație non-profit, privată. Proiectul Geneza (Sparrow la acel moment) este de fapt continuarea participării la competiția Google Lunar X Prize (Moon 2.0) care oferea 20 milioane de dolari pentru cei care reușeau să trimită o sondă pe Lună, care să parcurgă 500 m și să transmită spre Terra imagini. Competiția s-a terminat în 2018 fără un câștigător dar israelienii au continuat proiectul. De ce? Pentru că destinația nu era scopul. 🙂 Mai exact, SpaceIL are un buget de 96 milioane de dolari pentru a promova educația, știința și tehnologia în Israel. Ca fapt divers, cele mai importante donații au fost de la filantropi americani, ISA (un fel de RoSA din Levant), companii private (ex: Rafael, Elbit) și instituții de învățământ. SpaceIL are 200 de membri, majoritatea voluntari, și a reușit să intre în legătură cu 250000 de elevi. Ca fapt divers, sonda va rezista în cel mai bun caz 2 zile pe Luna din cauza temperaturii. Se va supraîncălzi.
Beresheet (sursa SpaceIL)
Mazel Tov!
Guest section de Marius B.
Briții, sateliții și antenele
La intersecția între În spațiu, Tehnologii, radare și Brexit aflăm că ministerul britanic al apărării (MoD) a acordat un contract de 1 milion de lire către Oxford Space Systems (OSS) pentru dezvoltarea unei antene.
Nu e chiar orice antena, ci este una cu tehnologie origami, adică o antenă cu o metoda aparte de pliere, care o face foarte compactă când e strânsă. Iată și imagini cu antena:
Spectaculoasa umbrela?
Această antena foarte compactă și ușoară este ideală dacă vrei să lansezi o pleiadă de sateliți mici: costul redus al antenei e important dacă se dorește fabricarea în masă, greutatea mică o face compatibila cu mini-sateliții și împreună cu volumul redus in stare pliată face posibilă lansarea mai multor sateliți cu un vehicul. Totuși suprafața trebuie să fie foarte mare. De ce? Pentru că vorbim despre o antenă în banda Ka, ideală pentru radar cu apertură sintetică (SAR).
Conform contractului OSS va dezvolta în prima fază o antenă demonstrator de 3 metri diametru, scopul final fiind obținerea unei antene de 5 metri.
O astfel de antenă ar fi importantă pentru britanici, care cochetează cu ideea realizării unei rețele noi de sateliți de supraveghere radar. O considerație personală: Brexitul a adus ieșirea britanicilor din proiectul Galileo și de aici necesitatea unei alternative urgente. Astfel, ei au lansat proiectul Oberon, prin care se dorește obținerea unei rețele de sateliți radar până în 2025, cu apertură sintetică, pentru ISR (engl Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), activitate unde MoD dorește să nu mai depindă de SUA și europeni.
Sateliții din această rețea vor avea 500 kg, deci au nevoie de o antenă ușoară. Se dorește o rețea extinsă, de unde și necesitatea volumului mic la lansare. Radarele cu apertură sintetică vor permite o supraveghere a unor suprafețe extinse, fără influența factorilor atmosferici și a ciclului zi-noapte. Totuși, fiind vorba despre banda Ka, suprafața antenei este critică, și au nevoie de o antenă cu un diametru cât mai mare.
Pentru englezi acesta nu este primul proiect legat de o rețea de sateliți de supraveghere radar iar antena are deja pregătiți sateliții. MoD au investit 21 milioane de lire în NovaSAR, un satelit de supraveghere radar în banda S (influența fenomenelor meteo începe să fie semnificativă în această bandă, de unde si nevoie de trecere la banda Ka – cred eu). Tehnologia este capabilă deja de o rezoluție care distinge obiecte mai mari de 6 mp. Dacă punem datele cap la cap, obținem un sistem de supraveghere naval, care chiar dacă nu distinge silueta unei nave, poate să vadă că e ceva acolo. Oricum, nu poate vedea un periscop/snorkel sau siajul lui, dar Nicolae poate sa-si dea cu părerea mai bine asupra capabilității de supraveghere maritimă.
Pentru a ne da seama de ce poate vedea un astfel de sistem iată imaginile cu portul Sidney (reamintesc că rezoluția distinge de la 6 m în sus, iar suprafața observată este de 20×87 km).
Imagini SAR – Sidney și piramidele (sursa SSTL)
Oricum, chiar și în acest demers, englezii par dependenți de tehnologia europeană (sună rău englezi vs europeni, nu-mi vine sa cred ca s-a ajuns la asta), în speță de Airbus.
Totuși, europenii sunt mult mai avansați la capitolul sateliți de supraveghere radar. Un vârf par a fi finlandezii de la ICEYE, cu sateliții X1, X2, X3. Este vorba despre sateliți miniaturizați (deja au ajuns la 100 kg), care lucrează în banda X (dar au și tehnologie pentru benzile C si L – mă întreb dacă pentru penetrare), au rezoluție demonstrată de 10 metri și acum au ajuns la 3 metri (tot nu se vede siajul periscopului … cred). Imaginea este a unei suprafețe observate de 80×40 km, rata de împrospătare de 10 secunde, (satelitul se deplasează la 500 km altitudine cu viteza de 7 km/secundă).
Imagini SAR – Spania, Helsinki și Silicon Valley (sursa ICEYE)
Așadar, ce credeți despre rețeaua de sateliți pentru supraveghere radar?
Guest section de Marius B.
ISS
Configurația ISS actuală – după plecarea capsulei Dragon și evoluția ei în timp – este cea din imaginile de mai jos.
Configurație ISS – 10 ianuarie 2019 (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
Configurație ISS – 25 ianuarie 2019 (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
Configurație ISS – 8 februarie 2019 (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
SpaceX
Lansarea Crew Dragon a fost amânată. În martie am putea avea o lansare a Falcon Heavy.
A fost testat și motorul Raptor. 2 secunde, la 65% din putere.
În iunie 2018 USAF a certificat racheta Falcon Heavy pentru nevoile sale. Se pare că urmează un audit al Pentagon legat de această certificare.
SpaceX a înaintat un protest referitor la alegerea ULA pentru lansarea Lucy, spunând că o poate face mai ieftin. Vom afla în mai rezultatul.
ARCA și RoSA
În celelalte știri, la ARCA și la RoSA, nimic. Chiar dacă ar fi fost, nu merită prea multă atenție în acest moment. Părerea mea.
Mărunțiș
- Din
URSSRusia aflăm că în mijlocul declinului,tovarășuldomnul Medvedev (prim ministru) i-a ceruttovarășuluidomnului Rogozin (șef al Roscosmos) să tacă și să facă. We must not forget that spaceflight is a huge marketplace where real competition exists, so we need to work seriously in order to remain in the market. Our rocket and space industry can and must become a commercial success in today’s conditions. We are, for the time being, far from it. - Tot din
URSSRusia aflăm că Angara mai întârzie. Doi ani, până în 2023. - Tot din
URSSRusia aflăm cătovarășuldomnul Rogozin va face după ce a fost tras de urechi. A declarat că Rusia va lansa anul acesta de 45 de ori, luându-și angajamentul în fațatovarășuluidomnului Vladimir Putin. În 2018 a lansat 22. Până pe 21 februarie zero. Dar mai e timp până la finalul anului – 10 luni, 4 lansări pe lună. - Chinezii se pregătesc să intre și pe piața lansărilor. Să vedem.
- Deși nu zboară, Blue Origin vinde. Telesat au semnat un contract pentru mai multe lansări cu New Glenn.
- Iranienii au încercat din nou. Tot nu au reușit să lanseze un satelit. 67% dintre lansările iraniene au eșuat în ultimii 11 ani. Există zvonuri că ar fi sabotați de USofA.
- Curtea de conturi franceză are semne de întrebare referitor la viabilitatea Ariane 6. În același timp, boosterul (MRCS) a fost testat pentru a doua oară.
- SLS ar fi trebuit să zboare în 2020. Se pare că a fost mutată prima lansare în 2021.
Evenimente și lansări
Evenimentele din perioada următoare sunt:
- 19 februarie: superlună
Lansările din perioada următoare sunt:
- februarie: lansare SpaceX Crew Dragon
- 21 februarie: lansare Soyuz
- 22 februarie: lansare Falcon 9
- 26 februarie: lansare Arianespace Soyuz
- 28 februarie: lansare echipaj către ISS
Fotografia săptămânii
Trei saptămâni, trei fotografii. Prima dintre ele surprinde orizontul, văzut de pe ISS. A doua prezintă un birou al unui angajat: cel al lui Alexander Gerst la bordul ISS< modulul Zvezda. A treia fotografie este realizată în Antarctica, este un simulator de andocare Soyuz și face parte dintr-un studiu al ESA care își propune să afle modalitatea cea mai bună de antrenament pentru cosmonauți (la ce intervale să efectueze simulări); subiecții sunt împărțiți în două grupuri - unul se antrenează lunar, celălalt la 3 luni.
Orizont (sursa ESA/Alexander Gerst)
Birou (sursa ESA/Alexander Gerst)
Simulator Soyuz (sursa ESA)
Atât.
Marius B., Iulian
(medie: 4,40 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Site European Space Agency – ESA ( http://www.esa.int/ESA )
2. Site German Space Agency – DLR ( https://www.dlr.de/ )
3. Site Centre National d’Etudes Spatiales – CNES ( https://cnes.fr/en )
4. Site Agenzia Spaziale Italiana – ASI ( https://www.asi.it/en )
5. Site Canadian Space Agency – CSA ( http://www.asc-csa.gc.ca )
6. Site UK Space Agency – UKSA ( https://www.gov.uk/government/organisations/uk-space-agency )
7. Site Romanian Space Agency – RoSA ( http://www.rosa.ro/ )
8. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
9. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
10. Site Indian Space Research Organisation – ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
11. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
12. Site JAXA ( http://global.jaxa.jp/ )
13. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
14. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
15. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )
16. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
17. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
18. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
19. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
20. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
21. Site Virgin Galactic ( https://www.virgingalactic.com/ )
22. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
23. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
24. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
25. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
26. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
27. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
28. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
29. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
30. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
31. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
32. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
33. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
34. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
35. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
36. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
37. Site Sierra Nevada Corporation ( https://www.sncorp.com/ )
–
38. New Horizons: 2019 Onward ( http://pluto.jhuapl.edu/Mission/2019-Onward.php , accesat la 2019-02-15)
39. NASA Image Gallery search ( https://nasasearch.nasa.gov/search/images?affiliate=nasa&query=ultim+thule , accesat la 2019-02-15)
40. New Horizons’ Evocative Farewell Glance at Ultima Thule ( http://pluto.jhuapl.edu/News-Center/News-Article.php?page=20190208 , accesat la 2019-02-15)
41. Twitter JHUAPL ( https://twitter.com/JHUAPL/status/1093982077903663104 , accesat la 2019-02-15)
42. ESA’s Mars Rover Has a Name – Rosalind Franklin ( http://www.esa.int/Our_Activities/Human_and_Robotic_Exploration/Exploration/ExoMars/ESA_s_Mars_rover_has_a_name_Rosalind_Franklin , accesat la 2019-02-15)
43. Rosalind Franklin ( https://en.wikipedia.org/wiki/Rosalind_Franklin , accesat la 2019-02-15)
44. Martian Blueberries ( https://mars.nasa.gov/resources/6944/martian-blueberries/ , accesat la 2019-02-15)
45. NASA’s Opportunity Rover Mission on Mars Comes to End ( https://mars.nasa.gov/news/8413/nasas-opportunity-rover-mission-on-mars-comes-to-end/ , accesat la 2019-02-15)
46. InSight Raw Images ( https://mars.nasa.gov/insight/multimedia/raw-images/?order=sol+desc%2Cdate_taken+desc&per_page=50&page=0&mission=insight , accesat la 2019-02-15)
47. Twitter InSight ( https://twitter.com/NASAInSight , accesat la 2019-02-15)
48. SpaceIL ( https://en.wikipedia.org/wiki/SpaceIL , accesat la 2019-02-15)
49. The Google Lunar XPRIZE Challenge ( http://www.spaceil.com/mission/ , accesat la 2019-02-15)
50. OUR DESIGN APPROACH AND TECHNOLOGY ( https://oxford.space/#s-technology , accesat la 2019-02-15)
51. DSTL Project Oberon Contract ( http://www.government-online.net/dstl-project-oberon-contract/ , accesat la 2019-02-15)
52. British Military Space: UK’s DSTL Puts Out Tender For Project Oberon SAR Satellite ( https://spacewatch.global/2018/12/british-military-space-uks-dstl-puts-out-tender-for-project-oberon-sar-satellite/ , accesat la 2019-02-15)
53. SSTL releases first images from S-Band Synthetic Aperture Radar satellite, NovaSAR-1 ( https://www.sstl.co.uk/media-hub/latest-news/2018/sstl-releases-first-images-from-s-band-synthetic-a , accesat la 2019-02-15)
54. ICEYE-X2 – Continuous Advancements in Small Satellite SAR ( https://www.iceye.com/resources/missions/iceye-x2 , accesat la 2019-02-15)
55. First Radar Image from ICEYE-X2 Published Only A Week After Launch ( https://www.iceye.com/press/press-releases/first-radar-image-from-iceye-x2-published-only-a-week-after-launch , accesat la 2019-02-15)
56. Facebook ICEYE ( https://www.facebook.com/iceyefi/photos/a.763556443829710/901797970005556/?type=3&theater , accesat la 2019-02-15)
Imi pare rau de Oppy…
Dupa atatia ani, facea parte din familie.
Frumos efortul
O singură completare Beresheet nu inseamna Geneză in ebraică
Evreii nu au denumirile crestine la cărțile biblice
Denumirile au aparut in lumea creștină ca efect al traducerile din latina si greaca
Evreii isi pun numele la cărțile cultului mozaic după numele primului cuvânt al cartii
In ebraică Beresheet este primul cuvânt al primei cărți a lui Moise
Traducerea Beresheet in romana ar insemna : la inceput
Pt consideratii mai ample asupra primei cărți a Bibliei, si implicit a traducerii cuvântului Beresheet recomand efortul Colegiului Noua Europa apărut relativ recent la Editura Humanitas sub numele: Biblia după textul ebraic, Geneza, – pag. 73 si urmatoarele
Efortul a fost in principal al lui Marius la acest articol, ii multumesc si eu. 🙂
Referitor la referinta pentru lectura, o trec pe lista de cumparaturi. Multumesc.
Foarte utila completarea! Interesanta si explicatia. Textele din care a fost preluata o parte din informatii specifica Genesis (sunt in limba engleza); fie sursa nu a fost foarte riguroasa, fie (in cazul paginii SpaceIL) a intervenit un mecanism de auto-translate.
Posibil ca geneza sa surprinda mai bine esenta in tarile crestine.
Semiotica si cei ce o stapinesc. 🙂 Edit: evreii adica o stapinesc.
Pacat de Oppy trebuia sa aibe un sistem autonom de curatare a sistemului de panouri solare daca din cauza asta e ?
Da, dar depinde si cantitatea de praf care ajunge pe panouri. Daca furtuna a fost puternica, scuturatorul de panouri este inutil. Ar fi mai degraba nevoie de un camion de service. 🙂
Traseul si posibilul loc unde se afla, vazut de pe orbita.
Cafea! Dinu?
Partea cu Prilej mi-a placut la nebunie. Ai vreun site de compunerea text cu arhaisme? 🙂
Mi-ar placea sa vad ce cred si altii despre reteaua de sateliti de supraveghere radar, mai ales ca (imi) par predestinati supravegherii maritime si am vazut discutii interesante pe tema evolutiei plaformelor militare navale.
Stie cineva daca a mai aparut ceva nou legat de gaura din ISS? Urma o investigatie care sa arate daca a fost data la Baikonur si de ce…
Letopiset este unul din acele lucruri frumoase de pe Facebook. 🙂 Link-ul catre pagina e in text. Domnisoara care il scrie are admiratia mea.
Satelitii cu SAR pot fi folositi la mai mult decit supraveghere maritima – determinarea nivelului de apa din sol (cu suport provenit din alte observatii), determinarea lucrarilor la cladiri in orase si respectarea planurilor urbanistice, etc. Totul tine de prelucrarea datelor obtinute de la sateliti. Este insa un aspect de luat in calcul, foarte important – rezolutia temporala. O supraveghere continua a unei zone necesita un numar mare de sateliti, deci investitie, deci o viziune de impartire a informatiilor si/sau vinzare a lor sau de putere cu interese strategice.
Legat de gaura, probabil vom afla dupa cele 45 de lansari de anul acesta. 🙂
Ca sa pot sa-mi dau cu parerea despre SAR si imaging radar (o bere cui le traduce in romana fara sa sune ca naiba 🙂 ) ar trebui sa inteleg foarte bine cum functioneaza.
Principiul de baza ar fi ca radarul trimite impulsuri si recreeaza imaginea bazat pe raspunsurile venite inapoi.
Raspunsul meu ar fi o intrebare: vede siajul navei? La 3 m rezolutie il vede, dar siajul unui periscop are o amprenta mult mai mica decat cel al unei nave.
Pe de alta parte, daca functioneaza ca un radar, inseamna ca se pot lua masuri de reducere a RCS-ului navei, deci n-s prosti americanii cu stealth-ul lor la Zumwalt.
Partea buna e ca daca e scump, accesul Rusiei la tehnologia asta va fi diminuat. Pe de alta parte, aceeasi utilizare se gaseste si pe radarele aeropurtate. Ma rog, nu-mi dau seama care este mai scump si care este mai ieftin…
Din pacate, nu este un domeniu pe care sa-l stapanesc suficient astfel incat sa emit opinii.
Altfel, welcome back!
P.S. Imi plac de mor surprizele spatiale, vezi Ultima Thule! 🙂
Inca ceva, cat timp poate sa stea deasupra? De cate e nevoie ca sa acopere 24/7 Marea Neagra?
Pentru ca o nava manevreaza si, daca stii unde e satelitul si ce acopera, te poti adapta… 🙂
Imi place de mor eternul conflict arma/armura! 🙂
De asta spuneam ca e nevoie de o constelatie. Pe orbita joasa, peste 100 daca imi amintesc bine. Depinde de amprenta la sol a zonei observate, posibilitatea de orientare pentru a acoperi doar o anumita zona, statiile unde sint descarcate datele colectate, reteaua de comunicatii pentru a obtine aceste date, validarea lor si prelucrarea pentru a le transforma in informatii.
Reteaua de comunicatii poate fi hackuita, nu?
Radarele SAR mi se par o piesa din puzzle-ul obtinerii de informatii relevante dpdv militar si n-ar trebui sa lipseasca din arsenalul nimanui.
Parte din alea care se termina cu INT… 🙂
https://www.tehnomil.net/2018/12/04/marina-rusa-are-o-slabiciune-tinuta-la-secret/
Hai ca m-am dezlantuit! :)))
Depinde de mai multi factori. De principiu da, poate fi.
Ce se poate intimpla? Cineva poate sa traga cu ochiul/urechea, poate altera datele, le poate corupe pina la punctul imposibilitatii de folosire sau poate intrerupe transferul.
Din arsenalul nimanui, mai putin al nostru.
Nu cred ca poate sa manevreze . SAR poate matura 80km/10″; sute de km pe minut. Daca e in interiorul „benzii” de supraveghere nava nu scapa. Nici planificarea itinerariului cu evitarea benzii de suprafata supravegheata nu cred ca ajuta, pentru ca va fi creat un tipar usor de ghicit, plus ca asta va limita mobilitatea reala.
Pentru moment astea sunt capabilitati civile si se refera la un maxim de performanta punctual; adica „pozele” se pot face, dar nu am idee cine le „citeste” in timp real, care e algoritmul de interpretare automata, ce putere de procesare a datelor exista, cum se identifica „tintele”, care e puterea de discriminare fata de ambient (toate pozele arata orase/luminite/structuri imobile mari etc).
Exista si o precizare printr-unul dintre site-uri ca se estimeaza ca prima aplicatie sa fie supravegherea maritima a unor stramtori, pentru identificarea navelor care incalca embargourile. Dar aici poate tu sa stii mai bine cat de des intalnita e practica opririi AIS.
AIS-ul este inchis in general pe navele militare si pe orice nava care vrea sa fie vazuta cu dificultate.
In rest, solutia pare a fi una de tip Zumwalt, diminuarea RCS-ului. Dupa cum ziceam, domeniul ma depaseste.
imaging radar – radar cu imaginatie? 🙂
radar imagistic? 🙂
Una peste alta pare scump. Mi se pare ca are o gramada de aplicatii mult mai ok decat supravegherea maritima, cum ar fi creearea de harti digitale de imagistica a reliefului pentru ca rachetele de croaziera sa functioneze optim.
Avantajul e penetrarea norilor. Cu sateliti de mici dimensiuni costul este si el acceptabil. Plus posibilitatea de a vinde servicii.
Pusei un link mai sus. In rest, vorba cuiva, asa e cand n-ai lucrul tau… noroc cu serviciile! 😉
Radar generator de imagini? Pff…mai bine risc sa platesc o bere.
Hartile digitale mie imi mai degraba activitati punctuale, care nu ar necesita o supraveghere de durata, cu treceri repetate, de genul celor realizate cu satelitii.
Am vazut ca se avanseaza posibilitatea ca pe viitor sa fie facuta cu drone. Pare mai simplu, plus ca ai nevoie doar de o unitate/paltforma, nu de o retea intreaga, pentru ca poti sa „mapezi” ( deja m-am resemnat in ceea ce priveste berea, asa ca de-al nabii nu zic cartografiere 🙂 ) pe rand parcelele mutand radarul , nu ai nevoie sa le vezi pe toate odata cu multiple platforme.
Pentru suprafete exstinse exista drone de mare altitudine, propulsate cu energie solara, ceea ce le permite sa stea in aer 90 de zile, la 20 000 metri. Putem spune ca sunt pseudo-sateliti, sunt mai flexibile; am citit ca au la baza tehnologii CubeSat dar nu am gasit inca specific despre ce anume e vorba (dar ideea e ca exista deja un fel de inrudire).
https://astigan.uk
https://www.ordnancesurvey.co.uk
Pentru inalta precizie si suprafete restranse exista :
http://www.greensightag.com
Despre aceasta din urma am avut unele date in mod direct fiind apropiat intr-o oarecare masura de companie . Evident are la baza tehnica optica, dar nu numai, putand cara si utiliza o gama de sonzori. Deja la nivel civil pot supraveghea o zona autonom, pot intrerupe itinerariul pentur investigatii ale unor puncte de interes, pot reveni intr-o zona regulat sau aleator etc.
Vis-a-vis de RCS (sau mai degraba vizibilitate) cred ca functie de plasarea in spectru, exista deja tehnologii care exploreaza si incidenta fata de sol diferita de 90 de grade (dar nu stiu daca e cazul radarului).
Referitor la Astigan sint curios cit e recuperabil la aterizare. In plus, UAV au un dusman natural – rachetele. 🙂
Greensight par interesanti. Eu am investigat ce ofera si Planet Labs.
Din pacate cafeaua azi dimineata a trebuit sa o evit pe motiv de anestezie la dentist 🙁
Cand am vazut articolul jur ca m-am dus direct la bucatarie si in timp ce curatam filtrul mi-am adus aminte ca azi cafeaua e kinjiru :))
Foarte multumim Marius si Iulian, ca de obicei un articol ideal pt weekend. Saptaasta am cautat de mai multe ori si eu pozele de la NH, din ce in ce mai bune. Daca ar fi dupa mine as tine-o in centura Kuiper cat se poate, si apoi cu un impuls final uscheala.
Ma ingrijoreaza amanarile la capsulele cu oameni americane. Sper ca Dragonul sa intre in serviciu anul asta si cat de curand sa nu mai vad progrese si soyuz-uri cu oameni civilizati la bord. Stiu ca NASA a zis ca le va mai folosi o vreme, dar vreau sa vad gaura din bugetul Roskosmos. poate mai taie niste submarine si niste fregate de pe lista prin Marea Neagra
NASA a mai cumparat niste zboruri cu Soyuz.
Zborurile cu capsule americane mai au de asteptat, din nefericire.
Dspre SAR
Asa, nitel la nivel de utilizator, Level 2 cum se zice prin teledetectie. Cum sunt eu.
Din reflexia unor pulsuri radar nu se vad binenteles binenteles imagini, asa ca la poza.
Se genereaza niste baze de date imense cu raspunsuri la pulsurille emise de niste antene, montate pe sateliti diversi sau de pe naveta spatiala (cum a fost cazul la o misine de mare succes Shuttle Radar Topography Mission/SRTM).
Cam ca la radarul politiei, dar chiar multe puncte.
Marea dezvoltare e „vederea ” stereoscopica, un sistem care imita stilul de vedere uman, cu doi ochi, dar asa mai extins.
Acea misiune SRTM de care vorbeam s-a desfasurat undeva in jurul anului 2000. Un sistem de antene in cala navetei, deschisa, iar altul la capatul unui catarg. Ceva de zeci de metri, nu mai retin cifra exacta.
Datele primare arata destul de ciudat, in final, prin prelucrare se obtine, cel putin pentru public, un fisier cu un grid regulat, puncte cu coordonate x, y + elevatia, z.
Prin acest grid ce simuleaza, hai sa zicem, munca a sute de topografi la sol (statii masurate cu precizie, cam 900 per km patrat, pentru SRTM 1) si se poate obtine un DEM, Digital Elevation Model.
Simplificat, acele harti cu relief pe care le vedem uneori, cam ca aici:
https://www.google.com/maps/@45.5136746,25.1907767,13.5z/data=!5m1!1e4
Sper sa ramana centrat, sa sa se vada relieful, Piatra Craiului.
Asta e facuta din ce am obsevat odata pe baza SRTM3″, gridul cu spatiul intre puncte de 3 arc secunde (90 de m); mai nou e disponibila pentru public o baza de date cu spatiul in grid de 30m (1 arcsecunda).
Umbrele se genereaza prin simularea unei surse de lumina. Reglabila, functie de soft. Pozitie, inaltime….
Culorile si alte imagini, texte sunt adaugate ulterior, un proces soft, numit drapping.
Totul e depasit, mai nou, pentru public sunt disponibile date cu un grid cu un spatiu de 12.5 m, incep sa se vada cladirile, deja pe un bloc sunt inregistrate cateva zeci de puncte cu elevatie, indeosebi pe acoperis.
Totul depinde de acea deschidere intre punctele de observatie, apertura. Binenteles si de puterea sursei radar, banda, etc.
Ultima (ce am vazut eu) dezvoltare publicata, e un sistem european, Tandem lansat prin 2010. Numai sunt tot felul de extensii chinuite dintr-un satelit, ci doi sateliti ce trec asa, in tandem. Ca la circ, dar high tech…Control cu acuratete, o distanta de la 250 pana la 500 de m.
Detalii aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/TanDEM-X.
Mai mult ca sigur exista versiuni militare, cu posibila rezolutie ce vad poate si un periscop. Siajul, aproape sigur.
Ce am vazut uneori scris prin varii articole cu SAR si vazutul prin pereti, cladiri, etc… Mi se par basme.
In spatiul apropiat, atmosfera, pe diverse aeronave pilotate sau drone se poarta LIDAR-ul, simplificat, un fel de update al scanerului din magazin.
Raze laser, emise in pulsuri rapide si masurate raspunsurile.
Se obtine un nor de puncte, cu xyz, iar prin soft se creaza un model tridimensional, ceva cam ca in filmele SF.
Doar ca deocamdata nu avem proiectorul holgrafic si vedem cam plat, pe ecran sau in cel mai bun caz, o iluzie 3D prin ochelari speciali.
Detalii aici.
https://www.youtube.com/watch?v=eBUCGxZq_xg
Partea cu aplicatii militare ar fi „Raza verde”, sursa laser cu o anumita lungime de unda.
Sistemul bate si sub apa, pentru public in apele putin adanci, shallow waters.
Sunt cam imprecise formularile dar domeniul e la limita.
Banui sa aiba si niste dezvoltari militare, sursa mai puternica, pulsuri mai multe, etc…..
Suficient sa apare, fantezii optimiste cum ar fi o declaratie chinezeasca, cum vor vedea, sau vad ei submarinele „in trafic” .
Cert e ca se agita tare, cam toata lumea.
Vedeti in link un experiment chinezec, articol stiintific, are si o harta pe la mijloc.
O sa caut odata si o harta maritima, sa vad cam cum e harta fundului de mare, asa, de idee, cat a fost adancimea unde au operat.
E posibil sa poata fii simtite mine, submarine mici care incearca apropierea de tarm….Submarine de orice marime, in navigatie asa, in apropierea suprafetei….
Au fost discutii lungi aici, apararea tarmului romanesc…
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=6&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjMzeLntcHgAhWutIsKHQsxBJEQFjAFegQIBRAC&url=http%3A%2F%2Fwww.mdpi.com%2F2072-4292%2F9%2F5%2F426%2Fpdf-vor&usg=AOvVaw0BS4vd-Z2Iiz4_R_Dv2Ixf
Experimentul „academic” a avut o logistica destul de importatnta, poate au oprit si traficul 🙂
„4.1. Data Acquisition
To validate the reliability and accuracy of the proposed method, an ALB measurement was
conducted in December, 2014, in a high turbidity water area (i.e., 18 km × 6 km) near Lianyungang,
Jiangsu Province, China. In this measurement, the weather was sunny, the sea surface was calm,
and wind speed was below 10 km/h. Accordingly, the ALB data were collected using CZMIL (see
the primary technical parameters in Table 1). The CZMIL system emits green (λ = 532 nm) and
IR (λ = 1064 nm) laser pulses in a collinear manner [19]. The beam scanning pattern is circular with
a fixed angle [30].”
Avionul a zburat la o altitudine de 400m, au fost construite niste puncte de control (ground control points, inalta precizie, ceva munca) la sol pentru acuratete, iar prin zona au fost 5 barcute care au luat probe de apa (turbitidate, temperatura, etc).
Lucrare….. chiar metodica si stiintifica 🙂
Articolul trateaza numai despre turbitidatea apei, din ce l-am citit in diagonala.
Banui ca sunt si alte versiuni, US, Rusia, etc…
Pasi mici……totul zic eu ca e legat de puterea sursei.
Si natura ei binenteles
Cam ca in acel articol citat aici, cu reactor atomic la bord….
Referitor la SAR si umbre (nu am citit cu atentie tot raspunsul, asta mi-a atras atentia acum) sint interesante citeva aspecte: antena nu este perpendiculara pe sol ci orientata lateral iar umbrele sint de fapt portiuni despre care nu exista informatii pentru ca in acea zona nu a ajuns radiatia electromagnetica.
Da, sunt niste limitari…. Nu iese Himalaya bine in poza 🙂
Glumesc.
Pentru topografie clasica se rezolva, simplu, alt satelit (cuplu mai nou), alta traiectorie si intra si in unghiurile moarte.
Problema era cunoscuta in versiunile timpurii SRTM (Shuttle…… ), rezolutia mai slaba, 3 arcsecunde/90m.
Treptat s-a rafinat, a inceput cu o rezolutie mai buna, 1 arcsec/30m, prima data pentru America de Nord, dupa asta prin 2014-15 au dat drumul la o versiune integrala, tot globul, fara niste fasii la poli. Banui ca la naveta au schimbat si traiectoria.
Mai nou exista date de la o misiune japoneza, rezolutia acea de 12.5 m.
Acolo am vazut niste orientari ale dipolului parca. Mai multe treceri sigur
O sa verific odata cum se vad niste lanturi muntoase mari mai nou, se vede clar cand nu sunt date pe un versant.
Toate sunt date accesibile public (mai exista inca proiect european, o serie de sateliti, Sentinel).
Datele de la Tandem, cuplul de sateliti european, sunt contra cost deocamdata…..Ceva la limita, asteapta si propuneri pentru proiecte, etc.
Dar avand baza, distanta dintre antene de 250-500m, e posibil sa fie compensate multe dintre problemele astea,
La nivel „civil” nu putem vorbi de date in timp real.
La cel militar, dupa cerinte si buzunare….
La nivel civil e nevoie doar in anumite momente de date in timp real. La nivel militar, mereu. 🙂
Edit: ar trebui sa raspund la comentarii la ore decente. Am inteles gresit ceea ce spuneai cu umbra.
🙂
Rezolvata pe ultima versiune F-16 Block 70, banui ca e in timp real, nu proceseaza dupa acea datele
https://www.youtube.com/watch?v=JWg0DuICeI4&feature=youtu.be
Cam de la secunda 2.40… SAR, capabilitati
La 1 foot =0.30 cm rezolutie SAR nu ies dintii in poza dar celui „fotografiat” s-ar putea sa ii sara totusi… 🙂
Asa este, pentru SAR sint stocate si apoi prelucrate toate informatiile care se intorc la antena/sistem dupa reflectarea de mediu. Tehnic vorbind, SRTM a folosit InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar), care a functionat asa cum ai descris tu.
In momentul de fata toata lumea vrea si exista o multime de sateliti cu capabilitati SAR:
– Sentinel 1
– TerraSAR-X/TanDEM-X
– COSMO-SkyMed
– SAR-Lupe
– RadarSat
– SAOCOM
– NISAR
– ALOS
– PAZ
In functie de modul de observare, rezolutia ajunge pina la 1 metru.
Vazutul prin pereti si cladiri e posibil, dar altfel.
Cu laserul si apa e posibil cite ceva, dar deocamdata ne lipsesc multe. Iar poveste cu detectarea submarinelor folosind laserul de pe orbita e exact asta – o poveste.
Nu am gasit (inca) articole despre asta dar ma gandesc ca un impediment major al radarelor „penetrante” este ca trebuie sa penetreze medii diferite (aer, apoi pereti/scoarta, apoi cavitati samd), si asta ar influenta viteaza de propagare a undei, si implicit si timpul pana la receptor. In conditiile in care nu stii dinainte ce urmeaza sa strabata unda nu stiu cum poti estima distante. Am vazut si radare pentru cercetarea subsolului dar erau pozitionate direct pe sol.
Viteza de propagare nu se modifica substantial pentru a face o diferenta majora in cazul GPR – putem considera de dragul argumentului ca ramine apropiata de viteza luminii. Problemele sint cauzate de alti factori – absorbtia, dispersia, reflexia, refractia, difractia, difuzia radiatiei electromagnerice in mediile pe care le parcurge sau la trecerea intre ele.
Chiar daca timpul se modifica (consecinta a schimbarii vitezei) el va arata obiectul in alta parte pe sistemul de detectie daca aceasta schimbare de viteza nu este luata in calcul la procesare.
Radarele care penetreaza solul (GPR – Ground Penetrating Radar) se folosesc lipite de sol pentru a evita fenomenele care apar la trecerea intre doua medii cu proprietati diferite (aer si sol).
Edit: legat de primul paragraf, in realitate viteza luminii in diverse medii este diferita fata de cea a luminii in vid (poate fi si de zece ori mai mica), insa nu despre aceasta era discuria.
Si pentru Marius si pentru Tizul (ma numesc tot Iulian de fapt 🙂 )…..
E si va fi intotdeauna un balans intre ce transmiti ca „radiatie”, inclusiv energia disponibila, ce se intampla cand „penetrezi” cea ce investighezi, ce receptionezi (daca poti) si global vorbind, ce se intampla cu „tinta”.
Una dintre extinctiile majore ale vietii pe pamant, aproape disparitie totala, este pusa pe seama unei supernove, un bombardament zdravan cu tot felul de radiatii, lungimi de unda, etc.
Banui ca a fost un mixt mortal de radiatii care s-au reflectat, altele au penetrat, samd.
Energiile au fost imense.
Banui ca radiatii gamma…..
Daca ai avea, ca operator, hai sa zic, industrial, surse active pentru asa ceva, la energia adecvata… Nimic nu mai sta in cale….
Dar cred ca ramai fara adversar, fara sa il mai ataci cu altceva
Exista si neutrinii, astia nu interactioneaza cu nimic, deci nu poti sa ii prinzi intr-un senzor si sa faci modelul nici macar dupa ce au traversat pamantul…..
Si tot asa, catre SF…..
Shields up, rrreeed alert!
🙂
Peter Hamilton, Steaua Pandorei 🙂
Ai mers prea departe. 🙂
William T Riker, Commander
NCC-1701-D/USS Enterprise-D
Nu am citit Steaua Pandorei.
Ultimele SF-uri cu care ma lupt sint ale lui Iain Banks si James S. A. Corey.
Abia mi-am comandat Gluhovski si Chabon (alaturi de Hammet,pentru ca pur si simplu nu pot rezista la un classic noir). Ai citit cumva Pierce Brown?
@Geologistul – te rog sa intervii; intrebarea este de fapt pentru toti cititiorii thread-ului.
Nope, nu am citit Pierce Brown. Din cei enumerati, doar Michael Chabon.
Hmmm.
Ce raspuns prompt,si nu e nici macar 2am…. 🙂
In enumerare cand am spus Hammet era vorba despre Dashiell Hammett, era in afara genului in discutie; cred totusi ca il cunosti. Daca nu, cred ca ti-ar placea Raymond Chandler sau Dashiell Hammet. Nu fac recomandari prea des (cred).
Imi cer scuze pentru off-topic dar m-ai entuziasmat cu shields up-ul ala.
Ooo! Padora 🙂
Nu am citit Steaua Pandorei. Eu m-am oprit la Incidentul Iisus/Incidentul Lazar/FactorulInaltare 🙂 Unul dintre autorii (vreo 4) favoriti BTW.
M-am grabit 🙁
*Efectul Lazar
*Frank Herbert este unul dintre autorii favoriti.
@edit; dap, viteza este diferita. In sistmul nostru solar, cea mai mica viteaza a luminii este de vreo 10 m/h (pleacand de la 4000 de ani necesari ca sa strabata Soarele :)) In apropiere cea mai mica e 0 🙂
E un raspuns la comun, Tizul si Marius B….
Sorry, am pierdut sirul la intrebari/raspunsuri, iar la acea cu semn de intrebare nu e semn de reply….
Cu Star Trek Discovery ma chinui acum, pe vizual….
Naturist, fizica cuantica pe baza de spori…Pare a fi fost comandat sa fie political correctly… Dar exagerat…. Cum citeam o data, „colegii academicieni, pardon comonisti” numeau asta tezism……
In paranteza, ador si Frank Herbert, dar de la o anumita carte (parca nu din seria Dune) se publica ceva ca o franciza, in familie
Peter F. Hamilton, Steaua Pandorei, chiar merita citita.
Ceva fresh, in sens de idei, imaginatia cititorului excitata…. Chiar te face sa gandesti…
Primele 4 volume publicate in tara, Steaua Pandorei adica, sunt din alea de te fac zombi, nu te mai dezlipesti de pagini.
Incepe cvasianost si dupa aia…..
Devine un fel de Rocambole cosmic….
Autorul la chestia asta veche avea personaje multe, facea un fel de papusi cu fiecare, le punea intr-un sertar ca sa nu uite de cele moarte….
Dar in Steaua Pandorei nu se moare, se face bascalie de „cadetii spatiali, se „umbla mult :)” distante de neinchipuit…..
Forme de viata primitive in sens, dar tehnologizate, klingonienii sunt pasnici in comparatie…..
Si ca sa nu ma taie sau baneze adminul, o gramada de razboaie spatiale, cu radiatii…
Dirijate, nedirijate, masere, parca si quasere…. Parca lasere sunt, doar asa, pe niste cai modificati genetic, blindati adica :)….
Totul e insa departe de niste comicsuri americane
Merita citita. Imi permit sa pun Wikiul asta, cu rezumat prea larg fiindca sunt sigur ca o sa va captiveze cartea…
https://ro.wikipedia.org/wiki/Steaua_Pandorei
Interesanta tare autorul, s-a lasat de scoala repede, nu are studii…dar….
https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_F._Hamilton
A trecut de nivelul de comicsuri, a vandut vreo doua milioane de carti.
Pana la filme dupa carte, alte generatii. Sigur sunt greu de ecranizat…. Am vazut ce a iesit din Dune….
Vad insa ca e epuizata la on line..
Poate in librarii sau la buchinisti….
http://www.elefant.ro/carti/carte/fictiune/science-fiction/steaua-pandorei-vol-i-54880.html?gclid=Cj0KCQiAzKnjBRDPARIsAKxfTRAsf5wpbZq4Kom6ymcVauI1PILMjV1NU26lYt_uP3PXwUKBRi-WCLMaAuIzEALw_wcB
ALOS, de fapt ALOS- PALSAR folosesc eu curent.
https://www.eorc.jaxa.jp/ALOS/en/about/palsar.htm
Rezolutie 12.5 m, disponibil la „public”
Cum intotdeauna ce se elibereaza asa, la free, e destul de „ramas in urma” banui ca exista altele si mai si….
Probabil 1-3 metri la restricted. Finlanda are public un DEM cu rezoluție de 2 m (per tile), cel putin 0.5 puncte/m^2, realizat cu LIDAR.
https://www.maanmittauslaitos.fi/en/e-services/open-data-file-download-service
Multam de link, o sa intru odata sa bag niste date intr-un soft, sa vad cum ies….
E si cu LIDARUL asta o treaba… Laser, laser dar pana la urma se opreste in frunze, ramuri, crengi si crengute.
Se reflecta de acolo si daca nu esti pe faza construiesti o harta in care iti apar si tufe de 2 metri ca relief….
Am vazut la altii, comparat cu opticul……
Poti ajunge la cazuri extreme cum e in jungla mare.
Cum aproape nu poti filma, citesti greu, asa la nivel de sol, ca nu bate soarele……. Cam la fel e si cu LIDARUL intr-o padure deasa.
Raspunsul e o crestere a numarului de pulsuri pe secunda, scula devine zdravana ca marime, merge numai pe avion, nici gand drona…..
Am avut de discutat odata optiuni din astea…. Cand auzeau beneficiarii, incepeau sa intrebe in stanga si in dreapta…
Mai apareau unii entuziasti, ca rezolva, topografie la sol, GPS/Statii totale, etc….
Dar le trebuia vizibilitate… 🙂
Si eu intrebam, dar cine va lasa sa taiati padurea, asa fara o harta macar…. Si reveneam la airborne 🙂
La nivel asa, de cladiri, antice, sunt niste realizari extraordinare, au descoperit niste temple, orase antice nestiute prin jungle…..Cambodgia si in America, centrala, parca….
Se vad paternurile vechilor cladiri …. banui ca LIDAR din asta cu pulsuri multe, 4-5 sute de mii pe secunda….
Nu le-am folosit. Eu am luat DEM de la NASA (varianta cu rezolutie de 30 de metri) si l-am folosit dezvoltind software pwntru a testa ceva algoritmi.
Eu de la un fel de susbsidiar din Alaska (HARP 🙂 ), aiurea, au un server cu edu
Cred ca merge si contul dela USGS, daca ai luat SRTM de acolo. Sunt in sistem, guvernamental.
https://vertex.daac.asf.alaska.edu/#
Daca nu, cont nou.
Eu am facut unul cand eram pe afara, prin Africa, poate a contat IP-ul de tara in dezvoltare, le face bine la evaluari.
Daca nu poti face cont (poate mai au ceva urme la blocajul de buget, sau vine unul nou), da un semn, sa nu mai tehnicim lumea pe aici :), Un mail adica
Imi dai coordonate cam pe unde te intereseaza.
Sunt niste bucati, tile-uri imense, la nivel de Level 1, date, brut. Fasii mai mici, date pentru DEM, Level 2
Foarte interesant raspunsul tau. Ma bucur ca ai impartasit informatiile asttea.
Despre „formarea” pozelor vis-a-vis de capacitatea de procesare a datelor si algoritmii folositi , si chiar capapabilitatea de a discrimina „tinte” precum navele mi-am exprimat si eu dubiiilie mai sus. In plus, daca vorbim despre supraveghere si nu cartografiere deja ajungem la interpretarea datelor in timp real, ceea ce complica si mai mult lucrurile.
Cat despre penetrarea obiectelor solide tehnologia exista deja. In articol apare un succint un apropos la banda L; eu am citit mai multe texte care arata utilizarea puterii de penetrare a radarelor in banda L, care sunt si la ora actuala folosite pentru capacitatea lor, spre exemplu pentru monitorizarea calotelor glaciare sau a ghietii multianualte din Nordul Scandinaviei. Problema evidenta este incapacitatea de a identifica obiectele mici. Emiterea undei e o parte; dar receptarea reflexiei e alta. Tot din ce inteleg, pentru radare „de penetrare” miscarea rapida si pozitionearea departe de tinta sunt limitari.
Am pus un filmulet mai sus
„ultima versiune F-16 Block 70, banui ca e in timp real, nu proceseaza dupa acea datele
https://www.youtube.com/watch?v=JWg0DuICeI4&feature=youtu.be…
Cam de la secunda 2.40 asa, aproximativ, parametri radar SAR, capabilitati
La 1 foot =0.30 cm rezolutie”
Zic ca e in timp real, totusi nu e avion de recunoastere
Pai e pentru cautarea tintelor. E in timp real. 🙂
Referitor la radare, ce pot vedea, cum se pot folosi si asa mai departe.
Recent am citit mai mutle despre avantajele si limitarile diverselor tipuri de radare.
Cred ca articolul asta ne arata subtil exact care e viitorul radarelor militare. Adica „In spatiu”. Cercetarea cosmosului a inceput evident cu telescoape clasice, care „apropiau” imaginea. Evident nu a fost suficient, si mare revolutie a aparut in momentul in care s-a inteles ca folosirea doar a spectrului vizibil limiteaza cunoasterea. Intre timp avem telescoape care se intind pe intreg spectrul electromagnetic, si cele mai mari descoperiri au fost facute de fapt in afara spectrului vizibil. Acum datele sunt coroborate si mai tot ce am vazut eu legat de imagini din spatiu sunt de fapt suprapuneri a mai multor „imagini” din diverse spectre.
Plecand de la cele 2 subiecte, poate ca viitorul radarelor va fi o compunere a „imaginii” folosind mai multe benzi simultan. Stiu ca si acum sunt radare in benzi diferite care colaboreaza in cadrul unui sistem, dar ele indeplinesc roluri diferite (din cate stiu) iar eu ma gandesc ca in cazul discutat aici (supravegherea navala) daca reusesti iluminarea in 2-3 benzi si ai suficienta energie la emitator si suficienta capacitate de procesare a datelor vei avea un ascendent puternic in fara contramasurilor.
lnteresante informatii pentru pasionati .
despre asta https://prnt.sc/mmhr3l ce parere aveti ?
Nu inteleg exact la ce te referi. Pe scurtatura apare un cvadrimotor ( 340?) si urmele de condensare ale evacuarii. Poare era vorba despre alt link? Sau este vreun detaliu anume care mi-a scapat?
Chemtrails?
?
Nu inteleg despre ce e vorba.
Exista anume persoane care sustin ca ceea ce ramine in urma avioanelor nu este condens ci rezultatul unor actiuni secrete de pulverizare a unor agenti chimici si/sau biologici in scopul de a …………………………………………….. (completeaza tu spatiul lasat liber). Toata aceasta constructie poarta numele de chemtrails.
Acum inteleg (cred).
Sincer nu ma gandisem la asta.
Poate totusi Vitali facea referire la altceva.
Ramane sa vedem.
la chemtrails
Nu cred ca chemtrails si tot ceea ce e asociat cu fenomenul este real.
Pt Romania nici nu ai nevoie de chemtrails…prea mari costurile…daca vrei sa rezolvi ceva in tara asta, se face deja foarte simplu…Prin țigări, țigarete…la câți fumători exista in Ro…clar pot baga orice rahat pe care apoi să-l inhalezi…
cere o explicatie . se poate da ? https://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2018/04/10/avioanele-nu-pot-zbura-pe-o-sfera-brian-mullin/
Probabil e trol.
Amesteca sistemele de referinta pentru viteza si coordonate (min 08:00 – 600 mph ale avionului cu 900 mph ale Pamintului) ca si cind ar fi absolvent de medicina sau farmacie al Universitatii din Craiova – nu ca ar fi ceva in neregula cu asta. Eu zic sa il angajeze ARCA daca nu e trol.
Exista carti sau capitole dedicate transformarilor intre coordonatele din diverse sisteme de referinta.
Dupa minutul 12 nu am mai rezistat.
Edit: zicea ca e inginer de structura; daca nu e trol, as avea o stringere de inima sa trec pe linga o constructie pe care a calculat-o. Desi… calculatorul a calculat-o.
Nu m-am uitat foarte putin prin clip; nu am rabdare, imi pare rau. Totusi recunosc ca am prin o chestie cu care sunt de acord: este mai usor sa convingi pe cineva de ceva decat ca a fost convins gresit de ceva. In fine.
Mereu am perceput partea asta cu adeptii teoriei ca pamantul nu e o sfera ca pe o gluma si nu am crezut ca exista in mod real persoane care pot crede asa ceva.Nu e prima oara cand ma insel.
In speranta ca nu esti deja adeptul unei asemenea prostii si ca esti doar nedumerit si nu stii ce sa crezi, voi raspunde o singura data: Pamantul este rotund! Nu exista dubii, nu exista parti greu de explicat, nu exista fisuri in aceasta teorie. Saraca planeta nu ar putea avea alta forma, pentru ca nici un corp celest nu poate avea alta forma. Sfera e forma „perfecta” , acea forma geometrica care are suprafata minima pentru un volum. O picatura de apa in spatiu va fi tot o sfera.
Daca ocolim partea de fizica elementara (si nu intram in fizica specializata, gen astrofizica), putem spune totusi ca oamenii au desporit de mult si apoi au dovedit ca Pamantul e „rotund” (de fapt sferic). Primul a fost (cred)Pitagora, apoi Aristotel (care a vazut ca stelele se „mutau” daca mergeai mai mult, mult inainte de Cristos. Tot inainte de Cristos, Aritostene a masurat circumferinta Pmanatului cu mare precizie! Greu de crezut, nu? El a masurat umbra unui bat la pranz in Egipt si Grecia si a calculat curbura si circumferinta.
In speranta ca nu glumesti si chiar esti nedumerit,ma gandesc ca cel mai simplu pentru a vedea chiar tu daca Panntul e rotund este sa te gandesti la asta. Poti sa te urci intr-un bloc si sa observi ca vezi mai departe. Diferenta e mica; e muuuult mai mare pe…mare 🙂 Daca esti pe o nava curbura Pamantului e evidenta si daca te apropii de un oras cu blocuri sau alt vas sau far sau tarm etc, vei vedea intai partea de sus (sa zicem acoperisul), apoi blocul, apoi strada etc.
Cam atat pot eu sa-ti spun despre asta.
PS: daca tot stai pe net, vezi ca sunt siteuri care clasifica toate site-urile dupa cat de serioase sunt. Unele pur si simplu bat campii. La linkul tau, pana si titul spune ca e ….ezoteric. Selecteaza cu atentie ce citesti. Toata lumea poata sa spuna acum o prostie si sa o puna pe net, asa cum e idiotul ala care spune ca daca Pamantul era rotund vedeai asta uitandu-te in zare . Chiar are dreptate! Daca te uiti in zare vezi curburra , doar ca el e prea idiot sa faca asta inainte sa se filmeze.
Sper ca te-am ajutat! Nu stiu cum sa abordez o astfel de discutie, dar am incercat. Bafta!
De ce trebuie sa fim atit de vehementi si simtim nevoia sa impunem regulile noastre subiective? De ce trebuie sa constringem indivizii la o idee limitata si limotativa?
Cind Grigore sau Neamtu vor citi asta Pamantul este rotund! se vor revolta – vor spune ca Pamintul e un geoid. Vezi cite pareri diferite exista? Cine are dreptate?
🙂
Eu cred in acest model cosmologic:
Pai suntem civilizati, ceea ce inseamna ca suntem etnocentrici prin definitie. Deci partea cu testoasa nu prea prinde pe batranul continent; eu merg pe mana elenilor ca sunt europeni „de-ai nostri”. 🙂
PS: Frumos desenul!
PPS: cum se face ca testoasa tine Pamantul semisferic dar se plimba printre planete sferice (pe fundal)? 🙂
Space Ahab!
In https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-petrecere-la-lansarea-sso-a discutam despre aglomerarea cu gunoi (space junk) si pericolul acestuia. Apar acolo poze care arata cat de devastator e impactul cu particulele din spatiu, fie ele chiar foarte mici. Tot acolo vorbeam si despre cosmarul suprem, adica sindromul Kessler.
Mergand de la problema spre potentiale solutii, discutam despre curatarea de la sine/naturala (Iulian insinua ca s-ar putea sa nu fie cea mai comoda solutie dat ffiind ca dureaza …1 milion de ani) iar in S13-s44 https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-saptamana-2018-44 discutam despre solutiile de curatare actuale, printer care si …
„ADR este un satelit al Uniunii Europene, un demonstrator tehnologic. A fost lansat in urma cu o luna de pe ISS (unde a ajuns cu un Soim, nu cu Ariane ). Scopul sau este de a tesa 2 metode de captare a deseurilor: prima cu ajutorul unei plase (deja testata cu succes) si urmatoarea cu un harpon.
Si acum stirea: ADR-ul anglo-european (pff….iar combinatia asta sinistra de cuvinte) Airbus+SSTL a testat cea de-a doua varianta experimentala, respectiv harponul:
https://www.youtube.com/watch?v=dtJ6KWPnPxo
Experimentul a fost declarant un success total:
– „gunoiul” a fost lovit exact in centru, adica in locul tintit;
– harponul a penetrat structura tintei si a ramas fixat;
– noul system navigatie, identificare si ghidare VBN (vision-based navigation) a functionat perfect, acesta fiind critic pentru un viitor hunter-killer care trebuie sa studieze comportamentul prazii (sau altfel spus, trebuie sa analizeze miscarile pe mai multe axe/rotirile tintei).
– experimentul a presupus ca in momentul „vanarii” ADR a actionat independent, fara pozitionari sau comenzi de pe Pamant. Asta apropos de o discutie anterioara despe autonomia platformelor.
Multumesc pentru raspunsuri .
Eu nu cred in sistem .
Citesc urmaresc mereu pozitii pro si contra .
A te opune unui sistem de referinta e ca si cum te-ai opune fizicii si matematicii. Nu sint idei filosofice sa fie dezbatute. Nu poti dezbate o demonstratie matematica. Poti cel mult sa (nu) apreciezi modalitatea aleasa de a demonstra.
A, inca ceva : poti crede sau nu in sistem, dar gravitatia, furtunile solare, legea atractiei universale, legea lui Ohm sau a lui Kirchhoff, viteza luminii nu tin cont de parerea ta sau a mea.
Poti sa nu crezi in gravitatie, dar daca vei sari de pe Empire State Building tot pe caldarim vei ajunge. Iti las ca tema sa afli viteza cu care atingi asfaltul. 🙂
serios apa se poate curba ? intrebarea mea
Adica oceanul si marile?
Da . Cum se explica ?
Voi presupune ca intrebarea e serioasa, pentru ca implica o multime de fenomene serioase.
Prima parte a raspunsului este oferita de Marius foarte vizual si poate fi rezumata la faptul ca un grup de molecule de apa poate lua orice forma – de obicei a vasului, insa forma poate fi modificata si sub actiunea altor forte (de exemplu daca invirti cu lingurita apa intr-un pahar).
In cazul Pamintului se manifesta gravitatia. Imagineaza-ti ca ai o minge de handbal; prin orice punct de pe suprafata ei va trece un plan tangent la ea; va exista o singura semidreapta perpendiculara pe acel plan care trece prin centrul mingii. Daca vei considera ca acea minge este Pamintul, gravitatia este forta care se manifesta in orice punct de pe suprafata lui catre centrul lui. Ei bine, gravitatia este – impreuna cu geoidul pe care traim – vasul care da oceanului planetar forma rotunda.
Si eu astept raspunsul cu nerabdare.
Incep sa suspectez ca poate e vorba despre Razvan M.
Chiar nu stiu daca glumesti sau nu….
Inteleg ca ai cunostinte fragile de fizica; sper ca asta se datoreaza unei varste fragede.
Oricum, ca sa raspund la intrebare (pentru ca e un exercitiu util si pentru mine, si poate chiar o provocare): nu exista apa. Exista molecule de apa. Multe. Un grup de astfel de molecule poate lua diverse „forme”:
1- cea mai cunoscuta este poate forma recipientului pentru ca …forma lichida 🙂 De fapt va ocupa in recipient doar o parte din spatiu egala cu propriul volum (1 litru de apa nu „umple o galeata de 10 L);
2- sub actiunea gravitatiei, apa curge, adica are tendita de a urma directia fortei gravitationale (sau altfel spus, in jos);
3- punctul 2 se manifesta doar daca nu se exercita alte forte; cu ar fi cea centrifuga (un exemplu oarecare); bunaoara daca iei un pahar cu apa si il inclini la 90 de grade apa curge pe jos. Daca iei acelasi pahar si te invarti cu el in mana intinsa, in vei inclina dar apa nu va curge. Daca vrei neaparat sa vezi „apa curbata” poti sa iei un ceaun si sa pui un pic de apa pe fundul lui, iar apoi sa te invarti cu el (otot cu aman intinsa). Apa va forma o pelicula pe fundul lui , ba chiar va fi „curbata” 🙂
4. apa se curbreaza in valuri; cauta orice val pe YouTube;
5. pune o singura picatura de apa pe masa; uita-te la ea; are forma semisferica/lenticulara …deci curbata; din cauza tensiunii superficiale
6. uita-te la o picatura cand cade; fie la chiuveta, fie e you tube; ea va trece de la forma de lacrima la cea perfect sferica….deci curbata din nou.
7. nu conteaza ca e apa sau nu, e valabil pentru lichide in general; poti sa pui albusul uni ou in oala si sa mesteci…albusul ia forma sferica. Daca dai si drumul la arragaz ai obrtinut minunate oua romanesti..sau posate.
8. o picatura de apa in spatiu (pe SSI spre exemplu) are mereu forma sferica…deci curbata 🙂
9. precum spuneam, e vorba despre starea de agregare lichida. Daca ingheata ramane la forma (oricare ar fi aia) din momentul modificarii starii. Daca o fierbi, vaporii (stare gazoasa) ocupa tot volumul pus la dispozitie (de fapt au tendinta de a….). samd.
Pana acum am gasit acest exercitiu amuzant…dar tot nu stiu daca glumesti sau nu.
Daca nu glumesti, si chiar nu ai lucruri pe care nu ti le explici iar nivelul de cunostinte nu-ti permite sa gasesti raspunsul, nu inteleg de ce nu cauti pe net direct. O simpla cautare „google” cu intrebarea ta ti-ar fi dat raspunsurile.
Poti afla cum se formeaza curcubeul, de unde vin fulgerele etc.
Eu ma opresc aici. Nu voi raspunde pe viitor, pentru ca discutia este mult in afara subiectului propus de articol.
Maine avem lansare F9. Cu Beresheet la bord.
http://www.spaceil.com/general/%D7%9E%D7%97%D7%A9%D7%91%D7%AA-%D7%9E%D7%A1%D7%9C%D7%95%D7%9C-%D7%9E%D7%97%D7%93%D7%A9-%D7%94%D7%95%D7%A9%D7%9C%D7%9E%D7%94-%D7%AA%D7%9B%D7%A0%D7%99%D7%AA-%D7%91%D7%A0%D7%99%D7%99%D7%AA-%D7%94%D7%9E/
Bereshet se va desparti de F9 si va orbita Terra crescand treptat circumferinta elipsei (lungimea) cu pastrarea Terrei drept unul dintre focare; va face pana in aprilie cand va ajunge sa fie capturata de Luna, intrand pe orbita acesteia; dupa alte 2-4 saptamani va aseleniza,
Busa-2 a inceput in dimineata asta, cu intarziere, coborarea spre suprafata lui Ryugu; Jaxa spune ca a marit viteza pentru a recupera intarzierea si ca totul e in regula. Busa a marcat deja locul tintit prin asolizarea unui „marker” – de fapt un sac cu granule (ca sa nu topaie pe suprafata din cauza gravitatiei mici) invelite intr-un material care nu reflecta lumina .
http://global.jaxa.jp/projects/sat/hayabusa2/instruments.html
Ramane sa vedem maine ce a iesit…
Busa-2.
Jaxa a anuntat ca Busa-2 a asolizat cu succes pe Ryugu.
https://twitter.com/haya2_jaxa
http://www.hayabusa2.jaxa.jp/en/topics/20190220e_TDPoint/
A fost tras si glontul de tantal (Ta):
http://www.hayabusa2.jaxa.jp/en/topics/20190214e_Experiment/img/fig1b.jpg
Se asteapta receptia pachetelor de date transmise. Aici gasiti transmisia evenimentului:
https://www.youtube.com/watch?v=qeMwAdquDYM
Mie mi-a placut; am regasit dupa ceva vreme comportamentul, felul de a fi si metodele de prezentare pe care le cunosteam….nostalgie curata. Pentru cine are curiozitatea sa „rasfoiasca” clipul sunt cateva imagini interesante pe fundal (alte proiecte Jaxa, importanta apei si cat de putina e pe Terra etc, si poate gasi si obsesia tiparului cronologic japonez, din care eu am concluzionat ca pur si simplu nu pot iesi (prezentarea este structurata trecut-prezent-viitor).
https://www.youtube.com/watch?v=qeMwAdquDYM
Bereshet a fost lansat cu succes de Falconul Noua (45:43) care ne-a lasat un pic cu ochii in soare 🙂
https://www.spacex.com/webcast
Filmul lansarii/misiunii NUSANTARA SATU MISSION (din care face parte si lansarea SpaceIL ca incarcatura secundara) este ca de obicei captivant, spectaculos, asa cum ne-a obisnuit SpaceX.
https://twitter.com/TeamSpaceIL
Revenim cu vesti in martie si apoi in aprilie, cand vom vedea daca cei din Pamantul Sfant vor avea si un efemer petic de Selena Sfanta 🙂
Pana atunci, ma gandeam (@make a wish chapter) cat de mult mi-ar placea sa vad un articol scris de Iulian si/sau Nicolae despre navele (maritime de data asta 🙂 ) Space X.
Of course I still love you! 🙂 <3
Eu am mai adaugat The Player of Games pe lista de cumparaturi:
https://nemira.ro/jucatorul-total-seria-cultura-partea-a-ii-a-paperback
Sayonara!
Mazel tov!!!
🙂