Artileria este foarte importanta, fiind arma responsabila de aproximativ 85% din pierderile pe campul de lupta.
Un calibru tot mai mare inseamna nu doar impact mai puternic pe tinta si capacitate de transport submunitii ci si reversul medaliei: operare tot mai dificila de catre echipaje precum si necesitatea de asistenta din partea unor mecanisme mecanice, hidraulice si/sau electrice. Ori acestea duc de obicei la o masa crescuta a sistemului si adauga complexitate, deci fiabilitate mai scazuta in uz in conditii dificile.
Deja cal. 152/155mm inseamna limita de sus, a ceea ce poate opera echipajul uman in mod manual pentru o cadenta satisfacatoare cu pretul unui intreg balet al servantilor, greu de mentinut mai mult de cateva minute, peste aceasta limita fiind necesare tot felul de artificii care ingreuneaza mult operarea.
Coborand la cal. 130mm si apoi spre 122/120mm (de exemplu tunul A565 de calibrul 122 mm Arsenal Resita, diferit de vechile 122mm M30 si posibil mai apropiat de D-30), operatiunile de alimentare cu munitie necesita tot mai putin efort fizic (30kg la 130mm, 21kg la 122mm), cadenta avand tendinta sa creasca.
Distanta ramane si ea importanta, mai ales din perspectiva capacitatii de a lovi fara a putea fi lovit, insa pe masura ce creste, precizia descreste necesitand sisteme tot mai complicate si scumpe de corectie a tragerii.
Pentru a vedea cu ce ne putem confrunta pe flancul nostru si a mentiona un tip de echipament care ne cam lipseste, de retinut ca ultimele variante de radare contrabaterie rusesti (complexul Zoopark) sunt laudate ca fiind capabile sa detecteze obuzele de artilerie si aruncator de la distante de 20km, iar rachetele tactice de la 40 de km, in timp ce viteza de calcul a traiectoriei e de pana in 20 de secunde. In plus, rusii tocmai si-au modernizat sistemele BM-21 GRAD la standard TornadoG extinzand distanta de tragere la 40km (ce se mai aude de loviturile noastre APRA/LAROM cal. 122mm cu raza extinsa ?), iar Tornado-S MLRS atinge in tragere distante de 120km, fiind in dezvoltare capacitati pentru a atinge 200km.
Tot mai importanta este capacitatea de a lovi cat mai precis, in razboiul modern fiind destul de rare situatiile in care inamicul comaseaza o cantitate mare de trupe si echipament intr-o zona restransa si in plus in bataia artileriei adverse. Precizia vine cu un cost suplimentar, si anume munitia ghidata, ceea ce inseamna ca in conditii de lupta de uzura si de intesnsitate medie spre ridicata un astfel de tip de munitie va fi folosita doar punctual, pe post de glont de argint, deoarece este disponibila in cantitati mici. Deci un astfel de munitie nu este neaparat raspunsul castigarii unui razboi, insa absenta ei in totalitate te poate priva de oportunitati de lovire care pot fi extrem de dureroase pentru inamic.
Pentru unele obuziere ar putea fi interesanta capacitatea de a trage munitie ghidata (doar ca e scump si kitul de ghidaj si apoi mai e si integrarea), doar ca rentabilitatea la calibre mai mici 120/122mm respectiv 105mm ar putea fi mai redusa.
Am discutat mai demult, integrarea solutiei SAL de pe STAR-80L pe cal. 122mm reactiv sau pe cele de obuzier (ideal cal.122mm/ 130mm, poate si pentru tunurile antitanc cal. 100mm) si aruncatoare de bombe… Doar ca exista constrangeri suplimentare pentru electronica ambarcata din cauza acceleratiei de lansare mult superioare celei a rachetei.
Iata si cateva exemple de munitii similare deja existente pe piata: KSTAM-II / IMI Excalibur 105/120mm (ghidaj MMW), lovitura cargo cu submunitii M85, LAHAT (desi e racheta AT in toata regula, iar unii au refuzat-o), Polygene (tot AT), HEGM, XM395 (ghidaj DASALS) pentru mortier 120mm.
La fel de importanta este mobilitatea, cu conditia sa o poti avea la un cost minim desigur. Aici o solutie minimalista, minimum-minimorum fiind aceea de adaugare a unui APU afetului piesei de artilerie, APU folosit si pentru propulsie limitata:
si aici o varianta maximala mai veche, ambele rusesti, desigur :
https://www.youtube.com/watch?v=oMUh5bzsb1E
Supravietuirea pieselor de artilerie si a echipajelor depinde de capacitatea de a ajunge rapid in pozitie de tragere dar si de a o parasi la fel de rapid, timpul de reactie in cazul unor trageri contrabaterie fiind, cu sistemele moderne de detectie si riposta, de ordinul a catorva minute. Clasica piesa tractata a carei punere/scoatere din pozitia de tragere poate lua peste 10 minute se poate dovedi prea lenta in multe situatii, mai ales daca distanta de tragere este suficient de redusa pentru a fi detectata de senzorii inamici si a se afla in raza de actiune artileriei inamice.
O abordare… mobila
Al 5-lea element important este fiabilitatea, ceea ce inseamna o operare simplificata, cu posibilitati reduse de defectiune dar si de reparare sau schimbre rapida a componentelor defecte.
Piesele de artilerie autopropulsate si ultra-automatizate, chiar daca puncteaza scoruri maxime la mobilitate, viteza de punere si scoatere din pozitie, capacitate de tragere rapida (MRSI) si protectie, sunt penalizate de pretul ridicat de achizitie si apoi de intretinere. Iar operarea in conditii de front a unui sistem ultrasofisticat se poate traduce prin fiabilitate redusa si deci disponibilitate la fel de redusa.
Fiabilitatea este, alaturi de costuri, probabil unul dintre motivele pentru care astfel de sisteme se regasesc in cantitati reduse in majoritatea armatelor, fiind atribuite unitatilor de elita, cu rol de interventie rapida sau detasare in teatre de operatiuni.
Greul este dus tot de gurile de foc clasice, ideea fiind de a gasi cel mai bun compromis intre costuri, fiabilitate, simplitate de operare si celelalte caracteristici tehnico-tactice descrise mai sus : distanta de tragere, cadenta, mobilitate, capacitate de supravietuire, rezerva de munitie, forta de lovire a munitie, acuratetea de lovire.
In incheiere, vom insista putin pe calibrele ieftine si usoare din dotarea noastra – 122mm, respectiv 100/105mm – si posibile perspective, altele decat disparitia lor (despre posibilitatile de evolutie a celor 329 obuziere M81/A411, cu 245 in serviciu, si 111 bucati tunuri-obuzier M85/A425 calibrul 152 si viitorul 155mm L39/45/52/L60 am avut un articol deja).
Pornind de la categoria musca, obuzierul Model1985/Bucegi cal. 98mm (prevazut initial pentru cal. 100mm), era destinat in principal vanatorilor de munte si parasutistilor insa a fost scos din dotare in anii 2000 fiind inlocuit cu aruncatorul cal. 120mm. La o greutate de 1,5 tone, cu o teava de 25 de calibre si o bataie maxima de doar 10km, Bucegi ar fi putut fi retubat pe calibrul 105mm/L39- cu cresterea aferenta de distanta de tragere, probabil cu anumita ranforsari ale afetului si o imbunatatire a absorbtiei reculului.
In 2005 a aparut o versiune de « ATROM » in calibrul 105mm (Expomil 2005), aceasta fiind de fapt MOBAT al RDM Technology. Mobat la randul sau era o evolutie a obuzierului M101 dotat cu o teava de 33 calibre lungime, putand expedia proiectile HE standard la maxim 14,2 km respectiv ERM1 cu raza extinsa la 19,2 km. Ca si comparatie tot in calibrul 105mm, ultrausorul Mandus Hawkeye poate arunca proiectile standard la 11,5km respectiv asistate reactiv la 15km, iar M101 folosit de Samsung Techwin Evo poate atinge 11km cu munitie clasica…
| Tip | L119/M119 | M777 | M101 | D30 | M30 |
| Calibru (mm) | 105 | 155 | 105 | 122 | 122 |
| Lungime teava (calibre) | L37 | L39 | L/22 | L38 | L23 |
| Greutate (tone) | 2,13 | 3,7 | 2,26 | 3,21 | 2,45 |
| Echipaj | 5-7 | 7+1 | 8 | 1+7 | 8 |
| Cadenta lov/min | 8, 3 | 5 / 3 | 10 / 3 | 12/6 | 6 |
| Bataie maxima (km) | 14/17,5/19 | 24/30/40 | 11,27 | 15,4/21,9 | 11,8 |
Ajungem si la calibrul 122mm, dupa cum se vede si in tabela comparativa de mai sus :
M30 in inventarul romanesc
Obuzierul M-30 aflat (inca ?, stocat) in dotarea noastra si modernizat, avea o distanta de tragere de 11,8km pentru o masa totala cu tot cu afet de 3 tone si o lungime a tevii de 23 de calibre. Studiile de modernizare au inceput in 1974, conform Buletinului Tehnica Militara (fost Buletinul inginerilor si tehnicienilor militari). Modernizarea a constat in :
– completarea aparatelor optice cu un înălţător optic pentru tragerile antitanc (ochire directa)
– centralizarea la postul ochitorului a ambelor comenzi, elevatie si directie (cu o transmisie cinematica suplimentara) pentru tragerile antitanc, cu proiectil cu miscare de rotatie lenta, distanta loviturii directe 600 m
– inlocuirea osiei afetului (calea de rulare largita cu 350 mm), trecerea de la roti metalice cu bandaj de cauciuc la roti penumatice, marirea vitezei de tractare la 60 km/h
– instalarea unui sistem pneumatic de franare si a unui sistem de iluminare, amandoua alimentate de la prizele normale de franare si iluminare a remorcii instalate pe camionul tractor (in cazul concret DAC 665 T)
Obuzierul modernizat, serie zero a fost omologat in 1979, ultimul a fost modernizat in 1984.
Au fost modernizate doar 274 buc.
Obuzierul AutoPropulsat model 1989
Tot la acelasi calibru, s-a mai lucrat la tunul obuzier A565 (lungime 38 de calibre) pentru Obuzierul AutoPropulsat model 1989, acesta avand frana de tragere hidraulica, recuperatorul hidropneumatic si echilibrorul hidropneumatic produse la Uzina mecanica Plopeni. Acest tun a vazut doar serie restransa pentru cele 42 de OAP Model 1989 (necesarul fiind estimat la 1205 piese), fiind echipat cu sisteme de vedere nocturne. Obuzierul A565 are o cadenta de tragere de 5 lovituri pe minut (maxim), respectiv 1-2 lovituri/minut in regim sustinut. Vitezea initiala la gura tevii era de 680m/s, bataia maxima cu munitie conventionala era de 15,3 km iar cu munitie speciala atingea 21.9 km. A565 foloseste munitie compatibila cu cea a obuzierului cal.122mm D-30 (capacitate 40 lovituri in sasiu Mod.1989): HE, HEAT, iluminare, fumigena. Loviturile HEAT aveau o distanta maxima eficace de 2km si pot penetra 460mm RHA.
D-30
A565 este o varianta autohtona a obuzierului 2A18 (D-30), acesta din urma avand o lungime a tevii de 35 calibre la care se adauga frana de gura de eficienta ridicata (totalizand lungimea tevii la 38,5 calibre), care adauga inca 175m/s vitezei proiectilului, din totalul de 650m/s, crescand distanta de tragere cu 3,5km fata de M30, noul obuzier adaugand inca 650kg masei vechiului M30. Acuratetea de tragere a crescut si ea la 21 de metri la o distanta de 10km, fata de 35 de metri la M30. Cadenta de tragere a D30 este intre 5-6 lovituri la un echipaj incepator si poate atinge 6-8 lovituri/minut, la unul antrenat.
La limita superioara a calibrului 122mm a existat (dar nu in dotarea noastra) si modelul de obuzier D-74, dar cu o lungime a tevii de 52 de calibre, ceea ce ii permitea tragerea indirecta la o distanta maxima de 24 km iar directa la 1km. D-74 cantarea cu tot cu afet 5,62 de tone, avand o viteza la gura tevii de 885m/s si o cadenta de tragere de maxim 8-10 lovituri/minut.
D-74
Sarbii au continuat sa modernizeze D-30 calibrul 122mm rezultand D-30J si ulterior D-30JA1. Sora 122mm este versiunea instalata pe camion a acestuia, similar cu ATROM-ul nostru, insa are in plus si un sistem de autoloader pentru 6 lovituri (expediabile intr-un minut) si un echipaj de doar 3 persoane, cantarind cu tot cu camion 18 tone. Distanta maxima de tragere variaza intre 15,3km cu munitie clasica si 18,5km (munitie TF ER BT ХМ08 ) respectiv 21,5km (munitieTF ER BB ХМ09 ). Sistemul poate fi controlat prin cablu sau wireless de la 200m distanta.
Sora 122mm sarbesc, cu autoloader
Si un detaliu cu autloader-ul aferent
Cam acestea ar fi optiunile, relativ simple, de a pastra si un calibru mai usor dar cu suficienta putere de lovire in inventarul nostru…
Intre timp, la calibrele mari (155mm), Rheinmetall in colaborare cu Denel experimenteaza un viitor posibil standard, cu o noua camera de ardere pentru proiectil si o noua lungime a tevii (60 de calibre), care sa faca posibila trimiterea unui proiectil asistat reactiv la 83 de km.
Dar asta este alta poveste…
Marius Zgureanu
(cu multumiri lui Nicusor!)
Citeste si :
https://www.rumaniamilitary.ro/si-tu-brutus
https://www.rumaniamilitary.ro/aruncator-cal-120mm-ghintuit
https://www.rumaniamilitary.ro/g6-52-rhino
https://www.rumaniamilitary.ro/nlos-c-155mm
https://www.rumaniamilitary.ro/xm2001-crusader-155mm
https://www.rumaniamilitary.ro/m777-er-si-trajan
https://www.rumaniamilitary.ro/piesa-slovaca-de-artilerie-autopropulsata-eva
https://www.rumaniamilitary.ro/tragere-cu-m777
https://www.rumaniamilitary.ro/artilerie-tractata-vs-autopropulsata
https://www.rumaniamilitary.ro/cea-mai-lunga-teava-cal-125mm-e-chinezeasca
https://www.rumaniamilitary.ro/modulul-de-artilerie-donar
Surse:
. https://bloggerwisser.wordpress.com/2019/01/03/ett-orimligt-brigadartilleri/
.
.
Bravo sârbilor ca au initiativa de a scoate lucruri noi. N-or fi ele poate ” state of the art” dar pe linga tractatele noastre, 122-ul lor pe camion cu autoloader pare nava ” Enterprise”
Pe noi nu ne interesează armament ușor și mediu. Noi dăm miliarde pe armament complex, scump la mentenanță și cu muniție costisitoare care vine din altă parte dar nu avem uniforme cu design uniform/standard.
Nu spun că nu ne trebuie dar dpmdv acum câțiva ani când s-a început încet încet modernizarea trebuia să începem de jos în sus nu de sus în jos. Acum am fi fost mai bine dotați, am fi cheltuit mai puțini bani și am fi avut o industrie militară mai dezvoltată capabilă să susțină noile achiziții care vin aproape la cheie și când e posibil să facem și noi ceva nu reușim să găsim personal, n-avem experiență, n-avem echipamente, uzine, etc.
Avem LAROM care putea să mai fie modernizat sau dezvoltat în continuare și puteam să avem ATROM care mi se pare o chestie bună și necesară. Un gen de sistem în care investesc din ce în ce mai multe țări. Și nici nu costa sute sau miliarde de $$$.
Artileria moderna e departe de burlanele amintite mai sus …
Există obuziere Bofors care au încărcătură de azvârlire lichida , bicomponent .
Luate separat , cele două componente ale încărcăturii de azvârlire sunt neutre , fără risc de explozie .
Desigur , nu este uzuală acest tip de încărcătură de azvârlire , dar există
Mobilitatea este importanta , adică nu contează doar greutatea afetului și lungimea țevii , contează ergonomia , timpii pentru pregătirea de luptă , pentru mișcare etc .
Ar trebui un aparat de reglat focoase inteligente , un GPS , un radar de detectare a tirului inamic , un telemetru radar , statie meteo , evident toate legate la un calculator balistic etc .
Cât despre proiectilul HEAT de cal 122 mm , există o regulă ( bârfă cazonă 😉 ) că diametrul conului de cupru este direct dependent de străpungerea in otel ( RHA ) , spre exemplu în cazul cal 122 mm , conul de cupru are diametrul de 100 mm .
Dacă RPG7 are diametrul conului de 65 mm și străpunge max 650 mm , bârfele cazone susțin că un proiectil HEAT ( cumulativ ) cu diametrul conului de 100 mm străpunge 1000 mm RHA .
Este motivul pentru care folosim încă calibrul 100 mm ( evident intra și cal 98 mm in discuție ) la diverse piese de artilerie , deoarece conul de cupru folosit la cal 100 mm are diametrul de 80 mm , adică străpunge 800 mm .
Asta doar dacă discutăm de blindaj din otel .
Dacă discutăm de blindaje compozite și spațiate , acolo scade eficienta .
Cu cât scade eficienta ?
Doar testele de poligon pot confirma / infirma cifre exacte .
nu ai cum sa ai toata artileria de nivel inalt, e.g. autopropulsat si cu sf-uri gen incarcatura de azvarlire lichida :))
Sa incep cu Bucegi pentru ca nu prea mai exista obuziere usoara in fabricatie, pe de alta parte piesele de artilerie au viata lunga, inlocuiesti doar tevile.
Bucegiul retubat la 105 mm ar fi o piesa interesanta, usoara, poate sa-l tracteze un Humvee si ar umple o nisa in unitatile de VM si surplusul ar putea fi folosit cu unitatile de rezervisti.
Are o raza ceva mai lunga de tragere in comparatie cu mortierele de 120 mm si traiectoria mai plata a obuzelor in comparatie cu a mortierelor il face mai greu de descoperit, mai ales intr-o zona impadurita si mai potrivit pentru activitatea de contra baterie impotriva mortierelor inamice…
Acestea ar completa mortierele de 120 mm care au o mai buna lovitura, asemenatoare ca efect la tinta cu cea de 152 mm…
Ar trebui retubate si obuzierele M85 de la 152 mm la 155 mm. Cele M81 ar putea fi tinute la 152 mm pentru antrenament si folosirea munitiei ramase.
S-ar mai activa ceva la Resita. Avem ceva traditii frumoase din al doilea razboi mondial, cu piese reusite (Resita md. 1943) sau retubari reusite si e un domeniu unde am putea ajunge competitivi mai usor daca s-ar dori.
Cele 160+ Bucegi si 100+ M85 ar fi o cantitate decenta pentru cate brigazi avem acum, ba chiar ceva Bucegi ar fi si in situatia in care reusim sa incropim cateva batalioane de rezerva.
La astea s-ar adauga mortierele autopropulsate de 120 mm (pe sasiu de OAP md. 1989 inteleg) si ce o sa mai punem pe TAB-uri….
Dat drumul la fabrica de munitie de 122 mm Grad…
Cam asta ar fi zic eu rezonabil si de baza, dupa care poti trece la fineturi gen obuziere autopropulsate
Daca am fi cu adevarat ambitiosi, am incerca ceva de genul asta:
http://www.amgeneral.com/our-products-and-services/hmmwv-hawkeye/
Bravo Mariuse. Uite, vezi, de aia imi place site-ul asta. Pentru cei care nu sufera de autosuficienta, nu exista zi in care sa nu inveti ceva nou.
Intrebare intrebatoare, de PZH-urile noastre se mai stie ceva?
Multzam fain si eu 🙂
A zis cineva ca vor fi pzh-uri?
Mai nou se vorbeste de ceva pe roti, parca am citit undeva… A nu, era Anla’shok mai jos, dar cu un articol de prin 2003 parca 🙂
De ATROM (155mm) s-a ales praful, de obuzierul 105mm (l-am vazut pe un camion DAC 6×6 la un Expomil) nu s-a mai auzit nimic. Iar daca artilerie nu e, nimic nu e…
Eu pentru am dezvoltat la capitolul asta inca un pitic, in persoana lui XM 1299. Dar o sa-i ziceti vise mari in chiloti mici, etc… Din punctul meu de vedere pare singurul capabil sa faca fata coalistelor si mstelor ivanesti.
Adica matale vrei sa te iei la duel cu koalitiile, sa consumi un camion de munitie pana nimeresti suficient de aproape de vreuna cat s-o scoti din joc, cand ai la-ndemana vectori precum GL-SDB care-ti rezolva treaba de la distante de la care XM1299 nici nu viseaza, in plus o rezolva din prima (sau a doua), mult mai rapid, simplu si, la final, chiar mai ieftin, nu mai vorbesc de avantajul logistic si, implicit, importanta tactica ?!
Artileria face ravagii daca ii oferi mase mari pe care sa le loveasca, specific WW1 si WW2, acum nu mai luptam in transee si nici macar cu nivelul de mobilitate al WW2. Vectori ghidati + mobilitate, faci artileria nedirijata obsolete.
Artileria a făcut o treaba excelenta și recent, în estul Ucrainei. Cele mai mari pierderi umane și materiale au fost cauzate de artilerie.
articolul nu este despre artilerie reactiva, ca vorbeam de stunner, gmlrs, atacms sau alte rahaturi care trebuie sa faca fata altor rahaturi rusesti. vorbim doar de howitzer. Nu de alta dar la cate rachete nu avem, mai mult de doua ceasuri de conflict nu vom putea duce cand o sa le avem (ma refer la Himars si munitia aferenta ca ale noastre Larom si Apra ies din discutie datorita razei)
ziua buna
intrebarea pe care o adresez publicului cunoscator , cu scopul de a ma ilumina si pe mine la capitolul artilerie …balistica…trageri cu tunul…, este urmatoarea: de ce mai utilizam tunuri tractate…?
cam ce eficienta mai au??/
nu trebuie sa ne pregatim in raport cu timpul in care traim?(…referire la tehnica actyuala)
ca zbor cu migul si ii pun rachete mai destepte …to face ceva…trage si pleaca…daca nimereste astea sunt amanunte
la tanc cu un blindaj pe el suplimentar…poate scapa…..
dar la artileria tractata…..pina o instalezi…pina tragi 4…5 salve te detecteaza cu radarul si iti trimit pe cap diverse….
la ce munitii exista ,,…..nimic si nimeni nu scapa….
practic antrenezi soldati care nu prea pot face nimic…..
in cat timp poti sa strangi taraba ? …pina se pun servantii sa stringa masinaria….le ploua cu otel…..
….intreb pt un prieten….
Artileria tractata are inca rolul sau, cam toata lumea o foloseste. In primul este mai ieftina…
Inclusiv SUA, Rusia, China, Israel, Coreea de Sud, Japonia mai folosesc artilerie tratata?
Din cate stiu Israelul opereaza numai M109.
Soltam M-71 nu mai opereaza? Aveau cateva sute din alea…
Nu.
https://www.idf.il/en/minisites/artillery-corps/
OK, poate rezerva…
GOATs (truck-mounted artillery) is also cheap but it is safer for soldiers than towed artillery.
Raspunsul e chiar in articol.
Toata lumea foloseste inca tunuri tractate, majoritatea parcului de artilerie global ramanand astfel. Pentru ca ieftin si fiabil.
Minunatiile alea autopropulsate si automatizate sunt cifre minuscule fata de rescul parcului, chiar si la aia cu multi bani! Tocmai pentru ca scump si mai putin fiabil.
Totusi, lumea le foloseste pentru ca le are deja. Dar sunt mult mai putine programe de dezvoltare pt tunuri tractate noi, decat sunt pentru tunuri propulsate.
Faptul ca toti au inca foarte multe, nu e un argument care demonstreaza ca au un viitor frumos.
cu munitii ghidate sau cu munitii cu raza lunga de actiune, peste 35 km, chiar si cele tractate pot fi foarte periculoase pentru ca radarele de contra baterie arareori le gasesc la o distanta mai mare de 25 de km …
sa zicem ca ai un batalion cu 3 baterii, pai le imprastii la distante mari intre tunuri, ca acum nu mai e nevoie sa dea comandatul ordinele din gura…le da prin radio 🙂
carca tot de artileria tracatata o sa fie dusa, SPG-urile sunt mult prea scumpe si pretentioase ca sa ai multe.
„..muniții ghidate sau cu raza lungă de acțiune, peste 35 km…” ?!
La noi muniții cu rază peste 35 km? Muniții ghidate la noi în dotare? Ghidate de cine? Prin ce? Prin GPS? Prin UAV-uri capabile să ilumineze ținte? Vorbim de noi sau de alții? 🙂
Ghidate de bunul dumnezeu….
dar de unde ai inteles tu ca ma refer la ce avem acum?
eu ziceam mai sus cum pot deveni foarte eficiente si ca nu sunt depasite tunurile si obuzierele tractate
si M777 cum e, proaspat dezvoltat?!
Nu produc altele pentru ca au pe inventar numar foarte mare din perioada razboiului rece.
Nici rusii nici cei din NATO nu cumpara autopropulstae ca sa le inlocuiasca pe cele tractate, ci pentru corp expeditional si un nucleu de brigazi mobile. Atat.
Ar mai fi un mutant intre cele tractate si cele autopropulsate: cel folosind un APU inclusiv pentru punerea in pozitie si deplasare limitata, in absenta tractorului. Dar nici alea nu sunt chiar ieftine, dar bine mai ieftine decat autopropulsatele complet automatizate.
Acum mult se orienteaza spre cele autopropulsate montate pe Camioane.. Camion iti trebuie oricum sa duci alea tractate… este un compromis ok zic io
pai asta am scris si eu in articol
Avantajele tunurilor tractate consta in greutatea redusa. Ele pot fi transportate usor pe calea aerului, de asta marile armate ale lumii inca le au in dotare si nu vor renunta la ele.
Ca rol secundar este si capacitatea anti-tanc, ele pot fi foarte usor camuflate si folosite pentru ambuscade.
Unele armate inca proiecteaza noi tunuri tractate cu noile modele de tevi care se gasesc pe sisteme artileristice autopropulsate cum ar fi 2A88 de pe Koalitsya.
https://en.topwar.ru/151828-d-400-kto-ty-i-zachem.html
Spun ei ca ar avea foarte multe bune propietati anti tanc.
Deci matale vrei sa ambuschezi tancurile inamice cu tunul, de la cateva sute de metri, ca altfel nu nimeresti nimic…
Ce misto !
Eu prefer sa ambuschez tancurile inamice de la 20+ km, ca tot suntem, in secolul 21, in nici un caz de la cateva sute de metri, urmand ca-n secunda urmatoare sa se abata iadul asupra mea, asta daca cercetarea inamica e chiar atat de oligofrena si trece pe langa tine fara sa-ti vada minunatie de tun tractat, fie el si camuflat.
„Deci matale vrei sa ambuschezi tancurile inamice cu tunul, de la cateva sute de metri, ca altfel nu nimeresti nimic…”
Nu o zic eu nene’. O spun aia care le proiecteaza si cei care le folosesc in modul asta. Fiecare tactica vine cu avantaje si dezavantaje.
Aaa, pai asa spune, respectiv ca asa ziceau cei care le-au proiectat „acu’ un veac” si tot pe vremea aia le si foloseau in acest scop…
Si in zilele noastre au ca rol secundar lupta antitanc. E de ajuns sa ne uitam la munitiile cu care pot trage, vei vedea ca sunt munitii HEAT, HE-FRAG, AP/APBC/APFSDS si fumigene. AP-urile si HEAT-urile unitare (alea cu un singur cap nu cele cu multe ogive mici) sunt impotriva blindatelor grele..
Statistic, in WW2 tunurile au avut cele mai multe kill-uri in lupta AT. Aveau si atunci o precizie suficienta, cu siguranta sistemele optice au mai avansat si si-au imbunatatit caracteristicile AT.
………”in WW2″………
Exact !
Acum, inapoi in 2020 !
@Marius, M777 e din 2005. Nici foarte vechi nu e..
Revenind la vecini –
https://defence-blog.com/army/ukraine-develops-new-bogdana-6×6-self-propelled-howitzer.html
https://military-wiki.com/2s22-bohdana-how-powerful-is-the-155mm-self-propelled-howitzer-of-ukraine/
Nici pe de parte nu e cel mai performant sistem, dar ei l-au construit în timpul războiului. Repet, la noi e pace și suntem mai pârliți ca ei.
Citeam un articol despre trenuri pe hotnews. Suntem jalnici.. Și nu pot să-mi explic de ce ucraineni, pe timp de război, cu o corupție pân la Isus și înapoi, ba aici, ba colo reușesc să facă mai multe chestii faine, iar noi tot noi suntem..
Obuzierul de 122 mm nu ar tebui sa dispara din dotarea ArmRo chiar ar trebui o varianta tun-obuzier modernizata tractate si autopropulsate A 565 atat pe roti cat si pe senile precum M-1989.
Britanicii au ajuns la concluzia ca tunul/obuzierul de 105 mm nu se mai merita sa fie tractat decat pus pe motorizate pe roti sau senilate si inlocuit cu mortiere de 120 mm.
https://www.defensenews.com/global/europe/2019/11/27/british-army-needs-bigger-guns-study-finds/.
Romania va trebui sa asimileze in productie tunulobuzier de 155 mm atat tractat cat si autopropulsat pe roti si shenile si sa remodernizeze gurile tractate de 152 mm Modele -1981 si 1985.
Tunul de 130mm ar fi bine sa fie convertit in tun anti-tanc atat tractat cat si ap impreuna cu M-1977 de 100 mm si adaptate pt ele rachete AT si STAR-80 L.
Obuzierul de 98 mm Model-1985 este f bun pt vanatorii de munte si trupede le rezerva chiar si pt cele de desant aerian si infanteria marina!
Nu stiu daca ArmRo mai are in stoc tunurile de 76 mm si 85 mm. Pe le modernizate ar putea fi utilizate rachete/
Daca vor guvernantii Romaniei se poate face orice pt doatrea ArmRo cu tehnica de lupta cat mai performanta, deoarece bani in exista f multi Romania sunt dar prost gospodariti si ciorditi! Conteaza calitatea tehnicii militare dar si nr ei….cat mai mult si bun cu atat eficient!
Total de acord , deoarece dumneata stii ce vorbesti .
Dar cine ne asculta pe noi ?
Obuzierul de 122 mm este foarte usor de exploatat in teren , dar conteaza parerea noastra ?
Obuzierul de 152 mm este Magna Cum Laude , dar implica servanti deosebiti …
Nu sunt expert, dar sunt de acord cu tine. Singurele calitati pe care le vad eu la arty tractata e ca e mai ieftin de produs (desi avantajul asta e redus de faptul ca au nevoie, de regula, de 8 servanti in loc de 4, cum e uzual la arty auto-propulsata), iar in cazul calibrelor mai mici por fi carate acolo unde poate un vehicul nu poate ajunge. Poate ar fi util sa pastram piesele actuale in rezerva, ca sunt mai bune decat o prastie, dar cred ca pentru trupele profesioniste avem nevoie de ceva cu cadenta si mobilitate mari. Chiar daca sunt mai scumpe, eu zic ca merita. Preferatul meu e PzH 2000, care are cam tot ce vrei, doar ca e scump rau.
Nemtii au 108 PzH-2000 active… noi la bugetul si dimensiunea armatei noastre cam cate crezi ca am putea cumpara si opera?
Presupunand ca ne-am permite luxul sa avem jumatate din cat au nemtii… asta ar fi toata artileria noastra (in afara de cea reactiva)? Crezi ca merita?
Singurii care au multe autoprop (+600) sunt israelienii, dar ce buget au aia + ajutorul american, sunt in cu totul alt film.
Nu chiar, mai sunt si rusii, iar inaintea lor au fost si sovieticii.
In anii 80, in cazul celor 30 de divizii cel mai bine echipate, adica din Germania de Est, Polonia si Cehoslovacia, intr-o divizie mecanizata (motorized rifle division) rusii aveau 2 batalioane de 2S1, 3 de 2S3, 1 de BM-21 si 2 de D-30 (deci 5 autopropulsate si 2 tractate), iar intr-o divizie de tancuri aveau 4 batalioane de 2S1, 2 de 2S3 si 1 de BM-21 (deci nu aveau artilerie tractata). Diviziile erau impartite cam jumi-juma intre blindate (tancuri) si mecanizate (infanterie), deci din 13 batalioane divizionale de obuziere aferente unui nr. de doua divizii, doar 2 erau tractate (~15%), iar restul autopropulsate. Ciolovecii au avut un fetis cu artileria, deci mai aveau prin zone si vreo 6 brigazi de obuziere si chiar si o divizie de artilerie, insa chiar si aici marea majoritate a obuzierelor erau autopropulsate. In cazul diviziilor din rezerva situatia era invers, adica artileria tractata domina. Dar asta spuneam si eu mai sus – artileria tractata, datorita costului scazut, atat cu achizitia cat si cu mentenanta, e ideala pentru unitati de rezerva.
In schimb, cred ca armata profi, full-time, ar trebui sa fie echipata cu autopropulsata (exceptie la vanatori). Americanii doar de-asta scumpa aveau prin Europa, adica M109 si M110 (desi asta nu se pune pt. ca 203mm e cam mare pentru a fi tractat eficient):
https://en.wikipedia.org/wiki/CENTAG_wartime_structure_in_1989#V_US_Corps
https://en.wikipedia.org/wiki/NORTHAG_wartime_structure_in_1989#III_US_Corps
Un raspuns, partial ce-i drept, la intrebarea ta.
http://www.actrus.ro/reviste/4_2003/a7.pdf
Scrie de PO blindat dotat cu mijloace de termoviziune si datalink, dar mai nimic de interconectarea cu platforme de recunoastere de tip UAV/UAS.
Un PO blindat ar fi mai degraba util langa unitatile in miscare, care au nevoie de sprijin, decat langa PC.
Da’ poate n-am inteles eu prea bine ce voia sa zica acolo…
In materie de artilerie, cel mai usor e sa ne uitam la rusi, care sunt „tatici” in domeniul artilerie:
– cate tunuri tractate au produs in ultimul an?
– cate programe de tunuri tractate au in dezvoltare ?
fata de cele autopropulsate
Tot ca nespecialist, doar cateva cugetari:
1) acelasi tip e proiectil, tras din acelasi tip de teava de tun, va avea acelasi efect la tinta, indiferent ca tunul respectiv e montat pe un afet remorcat sau autopropulsat. Cadenta ridicata si viteza de punere in pozitie, plecare din pozitie la autotractate vine, asa cum se arata si in articol cu alte minusuri (mai scumpe, rata disponibilitate mai mica, etc).
2) Inteleg ca principala te grija se refera la distrugerea bateriei de tunuri tractate prin tir precis ghidat de un radar de contrabaterie. Aici ai dreptate,dar doar pana la un punct:
a) ca sa poata ghida tirul, radarul trebuie sa detecteze, deci sa fie activ, deci emite radiatii, deci poate fi detectat/distrus la randul sau.
b) Nu toate obiectivele pot fi aparate cu astfel de echipamente
c) Eficienta tirului de contrbaterie mai depinde si de pregatirea operatorilor radarului, a celor care dau solutia de tragere, a artileristilor
d) Nu intotdeauna inamicul are la dispozitie munitie de precizie pentru tirul de contrabaterie.
e) nu in ultimul rand, desfasurarea unei baterii in vederea bombardarii unui obiectiv se face in baza unor planuri riguroase, planuri care includ si informatii despre mijloacele de aparare ale obiectivului respectiv; daca se considera ca nu sunt sanse ca obiectivul sa fie indeplinit cel mai probabil bateria nu va fi desfasurata, fiind alocata altor obiective.
Pana ajungi matale cu tunul tractat de DAC se termina razbelu’ ! 🙂
Bine, n-apuci sa mai ajungi, ca-n secolul 21 te detecteaza vreo drona sau vreun AEW, nu radarul contrabaterie si contrabateria aia vine cand esti la volan, asta daca nu se-ntampla sa fie drona de loitering sau UCAV, ca te-aranjeaza pe loc, prin forte proprii.
De ce crezi ca un autopropulsat, eventual pe senile, e mai rapid decat un remorcat?
De ce un tun remorcat ar fi mai usor de detectat decat unul autopropulsat?
Ce ai zis tu acolo se aplica pentru ambele, in nici un caz nu prezinta un avantaj al artilerie autopropulste versus cea tractata.
Rachetele și muniția ghidată vor fi viitorul. În războiul modern nu va mai avea nimeni timp să pună în funcțiune un tun tractat atâta timp cât există drone și sateliți de supraveghere.
Aiurea .
Un tun obuzier tractat are avantaje foarte mari , începând cu mobilitatea și costul unei lovituri .
Mobilitatea ?
Păi da , există elicoptere de transport greu .
Prețul ?
Până în 30000 / dolari lovitură inteligentă .
Precizie chirurgicală .
La rachete , pentru același efect in țintă , prețul se înmulțește cu 10 , minim .
Secretul succesului consta în automatizare .
Dacă reglarea focoaselor se face cu date actualizate continuu , încărcarea proiectilelor se face automat , iar încărcătură de luptă nu mai are nevoie de tub cartuș fiind compusă din două lichide , se poate ajunge la 20 lovituri / minut .
O putere de foc incredibilă .
La un preț absolut decent , așa cred eu .
Nu as prea fi de acord la costuri. 🙂
O lovitură explozivă de cal 152 , cu focos mecanic și încărcătura maximă de azvârlire costa probabil 1000 euro .
Restul până la 30000 de euro ( preț aproximat de mine ) ar fi ghidajul GPS .
Aveți alte aproximări de prețuri ?
Un Excalibur costa aproximativ $80.000. Un obuz de tip basebleed (M1128) cu focos electronic si incrementele de pulbere aferente costa in jur de $2.000, iar un Enhanced Portable Inductive Artillery Fuze Setter (EPIAFS) iti mai usureaza buzunarul cu inca $8.000.
… la 2000 de dolari proiectilul e foarte ieftin pentru ce știe să facă , cu mențiunea că programatorul de focoase EPIAFS îți rămâne pe veci in inventar , nu se aruncă .
Acum sper că e clar pentru toți că prețul este un argument imbatabil in favoarea artileriei clasice !
Pentru acelasi pret poti sa achizitionezi o bomba Mk82 de 500 de livre, numai ca modul de livrare este mult mai costisitor.
Totusi, pentru munitiile existente mai sunt si alte posibilitati, in afara de proiectile costisitoare. De exemplu M1156 Precision Guidance Kit, care ii ofera proiectilului o precizie de ~50 m CEP care costa ~10000 de coco.
Si Excalibur are atuurile lui, o fi costand el 80.000 dar avantajul fata de proiectilele de mari dimensiuni este ca nu prea poate fi doborat..
Costul este pe la $7.000, iar CEP depinde de felul solutiei de tir. Daca asumi o distanta la tinta de 25.000 m, CEP poate fi intre 30-50 m depinzind de felul solutiei de tir. O solutie de tir cu unghi scazut (low angle firing solution) te duce la 30m. O solutie de de tir cu unghi inalt (high angle firing solution) de duce la 50 m. Low angle firing solution = firing solution below 800 mills of quadrant elevation. High angle firing solution = firing solution above 800 mill of quadrant elevation.
Cu munitii conventionale low angle CEP este de 50 m, iar high angle CEP este de 150 m… cel putin pentru „The God of War”; alte piese de artilerie in inventarul US nu stiu. Cu Excalibur CEP este de 10 m irespectiv de solutia de tir.
Traiectoria ” lungă ” sau ” scurta ” , adica o traiectorie balistică înaltă sau aproape linie dreaptă este usor de controlat , în funcție de unghiul țevii față de orizontala locului si marimea încărcăturii de azvârlire .
intrebare pentru @habarnistul
Nu stiu daca se poate, zic si eu:
-daca incarcatura e compusa din lichide, nu se poate face o chestie smechera la autoloader, sa incarce proiectilul, apoi incarcatura sa fie automat „dozata” ? (gen sa ai doua rezervoare/bidoane din care sa puna automat fix cat trebuie – cum se facea cu „saculetii” la tunurile navale)
„La rachete , pentru același efect in țintă , prețul se înmulțește cu 10 , minim .”
Iar cantitatea vectorilor nedirijati cu cat se-nmulteste, pentru a ajunge la efectul acelei rachete ghidate, dar problemele logistice ridicate de necesitatea transportarii unor cantitati mult mai mari, dar cele legate de disponibilitatea stocurilor, dar cele legate de timpul pe care-l oferi inamicului, pana-l nimeresti ?!
Nu mai suntem in WW1 !!!
Nu am înțeles cum te poți apropia la 15km de inamic fără să fii detectat și neutralizat cu o singură rachetă? Care într-adevăr costă cât 100 de obuze.
Eee, lumea cica un potential razboi al viitorului, intre doua puteri simetrice se va da cu tunuri tractate si tancuri ambuscate de tunurile alea abia amintite, ca cica au munitie ieftina si-s fiabile…
Arcul cu sageti englezesc e si mai ieftin si mai fiabil iar un cal ii mai usor de-ntretinut decat un tanc, daca astea ar fi fost singurele considerente de luat in seama !
Culmea e ca yo taman alea cred ca nu vor mai exista pe campul de lupta al viitorului dar daca momentan toata lumea are un porcoi din fiecare…
in razboiul modern ai nevoie sa lichidezi si puncte de rezistenta incercuite unde poate e mai ieftin sa folosesti tunul nu lansatoarele de rachete si avioanele si dronele inarmate ,ca poate de alea ai nevoie ca sa iti sustii ofensiva
Mortierul e si mai ieftin decat tunul !
e o discutie care inca continua: mortier vs tun calibru mic (105mm).
Treaba e ca cu mortierul cam bati sub 10km, maxim 15 cu munitie speciala. Insa efectul pe tinta e ceva mai bun din cauza traiectoriei, iar ca masa totala afet + munitie e un mic avantaj pentru mortier.
La peste 10 km fara munitie clasica, tunul e in avantaj.
Da , cumva , este mai ieftin 😉 dacă ai părți comune de artilerie .
Dar în anumite condiții , e necesar sprijinul unui obuzier .
Așa că trebuie să ai pe tăblița de înzestrare a unității de VM , și obuziere , și aruncătoare 😉 !
Părerea mea .
https://www.youtube.com/watch?v=ZNn5BSXqIu0 care stie rusa…. ce zic astia aici?!
Comparatie de clasa a 5 a intre Fortele militare romane si bulgare….ineptie de aia…ala are 2 fregate…alalalt 4….daca alea 2 sunt inarmate modern fac cat 10 chele ca ale noastre cu 4 torpile si un tun ??…ca in reclama la Pepsi…amateurs..yeaah ??♂️
https://youtu.be/XIGmi7MFFnQ
Exact așa a fost gândit sistemul de încărcare automat al acelui obuzier , probabil că se putea extinde la tunurile de pe tancuri etc .
După tehnica de lupta AA, as pune imediat pe următoarea poziție, artileria(de câmp și AT) ca dotare tehnica pt armata noastră. Înaintea blindatelor.
S-a văzut recent, în estul Ucrainei, ce prăpăd face artileria. Și în Ucraina, marea majoritate a pierderilor umane și materiale au fost cauzate de artilerie.
În cazul artileriei, din motive care țin strict de logistica, as încerca să am cât mai puține calibre. Când ai 3 piese de artilerie, având fiecare alt calibru, partea de logistica devine un coșmar Ideal ar fi sa avem cel mult 2 calibre, identice cu ce au forțele armate ale SUA în dotare, ca să fim compatibili cu trupele americane. La nevoie ne ajutam unii pe alții, ba cu un proiectil, ba cu altceva pt întreținerea tehnicii din dotare.
cele mai multe pierderi umane din Ucraina au fost facute de artilerie dintr-o singura cauza ,faptul ca putin a negat ca armata rusa e implicata in razboi ,ceea ce a impiedicat generalii rusi sa foloseasca aviatia si atunci numai discutam de artilerie ci de baterii AA si avioane doborate in Ucraina
https://m.youtube.com/watch?v=1GW91hDQGRw
cred că tipul cu sfoara este invidiat de toti?
https://m.youtube.com/watch?v=PaK1jFg8JBE
si nu se putea fara trupa de dans sicron a indienilor?niște clasici in viată ….scula chiar e interesantă.
da, din ala semi-autopropulsat de propriul APU. L-am mentionat la articolul cu pricina.
https://www.youtube.com/watch?v=CdO_0twP_CU
sunt nebuni … un proiectil la 8 secunde …M-777
Trebuie sa ai conditie fizica sa topai asa….Indienii sunt toti artisti , razboinici ma indoiesc.. Oricum merita vazut clipul:))
Artileriea tractata trage sa moara si nimic nu o sa o readuca la glorie. Un obuzier catarat pe un camion nu este cu mult mai scump fata de un unul tractat si camionul aferent. Munitia este aceiasi, dar cel tractat are mai multi (dublu) servanti fata de cel auto propulsat. Mobilitatea si protectia este in dezavantajul celui tractat, deci ce avantaje are ? Basca, noi NU avem calibre NATO, asa ca ce rost are sa reintubam niste vechituri tractate,nici alea in numar asa mare ? Eu unul as vedea artileria cam asa : obuziere : 120 de bucati 155mm pe sasiu senilat (preferatul meu e K9, merge sa ne lipim de polaci) + 120 buc.105mm pe sasiu auto (gen ATMOS, avem proiectul si partenerii perciunati) ; mortiere : 120 buc. 120mm pe o platforma amfibie (ceva ca NEMO, parca miscam si noi ceva aici, deci nu este NASA si Luna) + 120buc in 81mm pe o platforma auto usoara (imi place Alkaran) ; la ractiva e cel simplu, dublam numarul de LAROM si HIMAS (desi pe asta, pentru trage departe, il prefer pe senile).
si cate miliarde $ costa toate astea?
„Vechiturile” tractate sunt 2-300 din fiecare. Deci interesant.
Adevarat, costa ceva (daca am cumpara, maine, tot ce am zis) insa : EADS, Bechtel, Electrica, Gojdu, Rompetrol, Micula, etc.etc.etc. esti sigur ca nu sunt bani ? Sa ne amintim si de jaful din armata, jaf comis de cumetriile politic-instelate ? Crezi ca e ok sa indemnam la solutii de tip fier vechi (stop-gap mioritic) sau sa punem presiune sa cerem ce trebuie ? Toti vecinii au, vor avea, artilerie auto propulsata si principalul, potential, inamic are mai multa ca oricine. Ce eficienta avem noi contra lor ? Sa le lasam dracului asa cum sunt, pentru antrenament (pana epuizeaza munitia si ating limita de uzura a tevii), si sa ne orientam la ce trebuie. Am putea sa fabricam, cu SUA sau Israel, 120 bucati de mortiere in 120mm pe platforma amfibie (SAUR ori P4), sa achizitionam 120 de Paladin si, daca e musai si tractata, sa cumparam 120 de L119A3, pentru ca sunt usoare. Castigi timp sa te pui la punct si ai o artilerie la standard NATO, cu performante satisfacatoare, ce nu te costa miliarde. 76mm/98mm/122mm sunt inutile si 130mm sunt putine, asa ca toata artileria, exceptie reactiava, se bazeaza pe 152mm M81/85 tractate si cateva mortiere pe MLVM si TABC-79 AB, adica stam rau. Neinteresant, zici de 2/300 insa daca le iei la puricat nu stiu cate mai raman sa mai faci ceva din ele. Apropo, la M81/85, pe langa teava nu mai schimbi nimic, poate un inchizator comun, afet (suspensie, buteli, sistem de ochire) un APU ceva ? Sigur o sa iasa ieftin ca braga ? In final e mai simplu sa cumparam dracu un obuzier nou, oricum nu ramane nimic important din ele.
Am intrat pe logica in care doar cumparam chestii de pe raft, la sume astronomice.
La un moment dat miliardele astea exportate incep sa se simta in PIB. Deja in bugetul pe 2020 au taiat multe chestii de la infrastructura si alte chestii necesare ca sa poata mari alocarea la MApN.
Sa nu dam cu oistea in gard cat de curand!
In plus, toate cantitatile de echipament luat f. scump vor scadea dramatic. Deci tot ce vom lua high-tec vom lua farmaceutic. Restul efectivului care nu vor primi jucarii, ce vor face? Vor mima echipamentul? Vezi deja planurile cu Piranha V care sa inlocuiasca si MLI-84M, fara a mari numarul celor deja comandate. Iar un alt TBT 8×8 flotabil s-ar putea sa ramana doar pe hartie. Necesarul era initial de peste 600 doar TBT 8×8. La MLI-uri pe senile, aproape 180…
Si nu putem nici pe logica scaderii efectivelor, pentru ca deja le-am scazut spre un minim acceptabil in contextul profesionalizarii, iar vecinii si partenerii NATO isi cresc efectivele, nu le scad.
Pentru restul trupei trebuie sa ai solutii relativ ieftine dar inca eficace. Nu poti sa le cumperi la toti, la FT spre exemplu, MBT-uri grele + IFV-uri grele + artilerie autoprop + AA de escorta autoprop. Nimeni nu face asta, pentru ca nu poate. Sumele ar fi astronomice.
Aiurea , dacă nu știi cum stă treaba cu artileria , aia e , doar vorbim , nimeni nu câștigă și nu pierde nimic .
Eu am avut cândva o baterie de obuziere 6x Șkoda R100 cal 150 mm , moștenire din WW2 , prin grija 😉 lui Carol al 2-lea .
Fiecare țeavă avea declarată ( la origine ) o rezerva de viață de 600 de lovituri , epuizată evident în timpul WW2 , în misiunile de la Cotul Donului / Stepa Calmucă .
Au fost retubate la Reșița după război , montate roti cu anvelope de cauciuc , sisteme de semnalizare optică pentru tractare auto , circuit de frânare cu aer comprimat etc pentru a fi conforme cu normele de circulație rutieră , norme standard pentru armata RPR 😉 după anii 60 .
Ca simplu fapt divers , erau extrem de precise la tragere directă , până în 2000 m aveau o dispersie de 10 m .
Puterea de foc a proiectilelor explozive compensa lejer cei 10 m eroare 😉 .
Desigur , discutăm de tehnologiile disponibile de la sfârșitul anilor 1800 , pe care noi , românii , le-am primit cumva înainte de WW2 , dar la începutul anilor 1980 era încă eficiente împotriva unor anumite tipuri de ținte , conform doctrinelor epocii .
Când a venit vremea schimbării , wow , schimbarea este foarte grea .
E probabil o chestie de mentalitate , conservatorismul e boală grea .
Obuzierele cal 152 erau mult mai greu de utilizat , pur și simplu totul era de-am-poulea .
Dar , cu timpul , au intrat și astea in firesc , cu comenzi clasice pentru artileriști ” pentru luptă , pentru mișcare ” și alte sintagme specifice ” baterie atenție , asupra țintei x , înălțător y , derivă z , ( corecție w ) folosiți proiectil ( exploziv ) , focos ( instant , mică întârziere , mare întârziere ) , pentru reglaj întâiul trage , foc ” .
Vijelie foc , ciocan de foc etc erau comenzi specifice într-o epocă in care nu conta prețul unei lovituri ci pregătirea de artilerie a terenului înaintea unui asalt ( unic ) al infanteriei …
După , urmează mici corecții de distanță și în direcție și raportul : ” tov ( 🙂 ) gradul … raportez : misiune îndeplinită întocmai și la timp , în proporție de 100% ” .
Dar , în prezent ,v cred că e mai simplu sa comentăm pe net despre un servant încărcător oarecare , care pe o filmare YouTube scapă un proiectil pe jos sau introduce pe lângă ghidaj o incarcatura de azvârlire 😉 .
Efortul depus pentru a efectua 5 lovituri in primul minut este absolut imens , eu mă miram deseori de calitățile fizice ale servanților mei , uneori depășeau lejer 7 lovituri in primul minut …
Aici aveți scena cu servantul ( la minutul 1.24 ) , datorită epuizării fizice , scapă proiectilul pe jos ? .
Colegul ii explică că acel proiectil nu mai poate fi folosit , decât după curățarea corpului proiectilului și înlocuirea focosului .
Noroc că focoasele sunt dotate cu siguranță inerțială , altfel toți erau praf de stele sau pământ de flori , depinde de cât de romantic este privitorul .
Cu asemenea proiectile , nu e de joacă .
Nici macar nu știau ce li s-a întâmplat , erau vaporizati instant .
Nu scapa nimeni …
https://youtu.be/1GW91hDQGRw
Acelasi argument: astea le avem, deci is bune, ceva nou e prea scump, nu ne trebe.
DAR in caz de bum-bum, avem doua variante: ori avem autopropulsate, sau ATROM, care fug naibii de acolo dupa ce au tras, sau avem *ceva* care „simte” emisiile radarelor contrabaterie si le „scuipam mizerii in cap” cu LAROM. Ghici ce, deocamdata nu avem nici una din solutiile astea.
Si asa cum chia rtu ai punctat: autopropulsatele deocamdata sunt „atribuite unitatilor de elita, cu rol de interventie rapida sau detasare in teatre de operatiuni.” – adica … guess what? FIX acolo unde e lupta.
In rezerva, poti sa ai orice. Acolo unde e lupta, toti baga autopropulsate. Nu te uita la M777 folosit contra alora in cearsafuri.
si la doar 48 de autopropulsate pentru o linie a frontului de 500km sa zicem, cum te descurci? Dar la 800-1000km?
M777 nu a fost introdus pentru lupta impotriva descultilor. Altfel nu produceau cantitatile alea.
@gabitzu
Toata discutia asta „autopropulsat vs tractat” pleaca de la o neintelegere.
Artileria autopropulsata nu a fost introdusa pentru ca fiind mai mobila face fata mai bine focului contra-baterie, ci pentru a tine pasul cu unitatile blindate/mecanizate care avanseaza rapid pe distante mari.
De-asta in armate moderne contemporane vei vedea artilerie tractata in unitatile de infanterie si artilerie autopropulsata in cele mecanizate/blindate.
Exact
O alta abordare interesanta mi se pare Field Howitzer 77B al companiei Bofors, care se poate vedea in videoclipul de mai jos.
https://www.youtube.com/watch?v=PaK1jFg8JBE
De asemenea mai sunt si 152 mm gun M1935 (Br-2) sau M1931 (B-4) ale sovieticilor care au un sistem de propulsie propriu ce le asigura o oarecare autonomie si mobilitate, foarte utile pentru a schimba rapid pozitia dupa prima salva.
https://www.rumaniamilitary.ro/tragere-cu-m777
750 de milioane de coco, acum doi ani, pt. 145 de bucati, la indieni…
Destul de scumpache… Presupun ca pretul ala include si munitia ? Aaa si vreo 80% din alea 145 o sa fie facute la indieni…
750 mil $ pentru 145 buci este o suma imensa. De banii aia mai bine isi luau MLRS-uri..
105 si 122 sunt ciorbe diferite, la 105 referintele sunt LG1, L 118, M 101, M 56 Oto Melara,eventual M56 sarbesc
M 93 Bucegi candideaza la titlul de cel mai prost tun de munte,a fost facut in 98 mm pt ca unii au crezut ca fenteaza tratatul de reducere a armamentului.
Singurul lui merit e ca e original romanesc,in rest toate au fost copiate sau luate cu licenta. N-a fost inlocuit de aruncator de 120,erau deja aruncatoare
Pe-aia cu 85% din ce culgere de folklor urban din WW2 ai luat-o?
Vezi că sunt supărăcios de obicei , nu e cazul să devii victima , aici nu suntem la examen .
Acel tun obuzier de cal 98 mm este excelent până în 8 km , distanța care e deja prea mare pentru un teren muntos și frământat .
Sper că nu faci confuzie între misiunea unui tun obuzier de munte 😉 și un biet aruncător de cal 120 mm , aruncătorul este destinat tragerilor asupra țintei vii a inamicului aflat în poziție neadapostită , după cel mult două culmi de dealuri …
Bro,un tun prost. Si am participat la desfiintarea unui divizion dotat cu mesteriile alea din pacate,nu erau cuvinte de lauda
de la ruso-ucraineni cetire 🙂
https://breakingdefense.com/2015/10/russian-drone-threat-army-seeks-ukraine-lessons/
vorbind de artileria tractata……
avem tunuri AT cal 100……
punem de dimineata in boscheti 15 bucati si asteptam sa surprindem inamicul navalitor….
…..pe dupa amiaza apare si el cu 15 tancuri…..din pacate nu sunt T55…poate T72 T80…90
la un km distanta….nu cred ca le iei vopseaua daca tragi……sub distanta asta …..tragi si poate darami 2-3 – 10…..dar baietii te vad si la prima lor salva iti rad puscoacele…..cu tot cu servanti….la 7 servanti per utilaj…..cam mari pierderile…plus ca mai ai lazi de munitie pe linga ….si alte acareturi…nu esti protejat de nimic…
are un sens sa faci asta?
asta avem asta folosim…stiu…dar e de actualitate?…are vreo noima…
trebuie sa te gandesti in viitor…..nu sa ma antrenez sa lupt cu o arma depasita….
niste raspunsuri …?…are cineva?
si o alta nelamurire….
nu putem folosi T55 pe post de artilerie mobila…?
ca daca le iesi domnilor rusi in cale la malul Prutului cu T55 sa le tinem piept….nu e o afacere buna….pt noi!
si chiar daca sunt scumpe toate aceste instrumente de precizie….nu s-a gandit nici un conducatori de osti sa faca o unitate de elita?
una si buna…..
ai 1000 de oameni super pregatiti…100 de super tancuri….mai adaugi 50 de autopropulsate de 155mm….100 de pirande….50 de Patria cu turela 120mm …niscaiva rachete….cateva palcuri de osteni cu gustavuri…etc …o escadrila care sa si zboare…Typhoon…Raphale…etc…si faci o super unitate….!!!
in caz de vreme rea…..astia iti dau un ragaz de cateva zile sa iti stringi rufele de pe sarma si sa te organizezi…sa chemi vecinii….sa ajunga si
ei la tine ca sa te poti certa cu vecinul cel necuvincios….
pareri?……
Proiectilele HEAT de 100mm au sanse mari sa perforeze blindajul frontal al T55/T62/T64 si T72 fara ERA sau cele cu Kontakt 1. Ruskii au blindaje bune impotriva KE dar nu sunt chiar atat de eficiente impotriva cumulativelor, de asta au adaugat ERA pe tancurile lor.
Pe langa asta, chiar si daca nu ar fi sa ii perforezi blindajul frontal, o loviruta exploziva va face inutil un tanc, ii anihileaza optica, ii poate avaria trenul de rulare sau produce pagube semnificative la turela/tun.
Apoi mai sunt si punctele vulnerabile ale unui tanc, orice blindat are asa ceva, indiferent despre care model vorbim.
T55 are capacitati limitate de lovire indirecta din cauza limitarii elevatiei tunului.
Iar super tancul ala de care amintesti nu s-a inventat inca. Orice tanc poate face kaboom..unele mai repede, altele mai greu, funtie de blindajul frontal, modul in care este folosit si arma cu care se trage asupra lui.
Bre , cum sa vada tanchistii un amărât de obuzier sub o plasa de mascare termică , obuziere aflat în staționare ?
Păi ce , echipajul e cumva ruda cu Superman ?
Nu vad nici măcar teleobiectivele unor drone specializate , darăminte ochii obosiți ai unui soldat in tură , epuizat de rutină , mâncat de monotonie , ceea ce care duce la slăbirea vigilenței … și acea lipsa de vigilența permite cumva favorizează sau vunerabillizeaza intregul dispozitiv de pază umană și sau canină .
Unii probabil stiu la ce ma refer , testări standard ale vigilenței umane sunt firești , dar rezultatele sunt intotdeauna nesatisfăcătoare .
Nu uitati , subalternii vostri trebuie întotdeauna motivați !
Plasele noastre de mascare C3,C4 nu sunt termice,sunt niste gioarse sintetice si le-am carat in spate,stiu ce spun
Oare ?
Nu am avut la îndemână aparate de vedere nocturna , cu excepția binoclului IOR 8×30 care avea un filtru prin care vedea doar ținte iluminate cu un proiector IR , dar legendele cazone susțineau că mușamaua care se monta peste coviltirul 😉 autocamioanelor DAC 665T era o protecție IR .
În combinație cu plasa de mascare vizuala , probabil că era eficienta .
Așa se spunea .
Oricum prelatele de protecție ale obuzierele ( tip foaie de cort kaki și în zonele de uzura mare dublate cu piele de vită ) asigura mascarea in spectrul vizibil normal .
Sunt convins că în prezent situația s-a schimbat !
7×40.8×30 era rusesc
Sa recapitulam,zic
Lecitina
Nici vorbă , erau doar 3 tipuri de binocluri IOR : 6×30 , 8×30 , 8×30 IR , cu inel central pentru reglaj de claritate .
Am văzut și 8×30 Carl Zeiss Deltintrem , dar doar in școală , demult . Bănuiesc că IOR a avut licență , deoarece erau perfect identice .
7×40 fi apărut ceva mai târziu , nu îl aveam pe tabla de înzestrare , știi tu , o data pe luna era ZVITA .
Am cumpărat acum 10 ani ( probabil , nu mai rețin exact când ) un 7×40 din talcioc , este fenomenal , nu ai nevoie de reglaj de claritate , oriunde privești , totul este perfect clar !
Telemetrul cu coincidență ( cu multiprisme Fresnel ) era tot CZ ( făcut la Winkel Berlin 1936 ) , avea o precizie excelenta , eroarea era de maxim 1m la 10000 m !
La voi la artilerie.Noi aveam inclusiv 10×50 Silva de buzunar plus altele
Acum e gama mult mai vasta
Evident că la arma artilerie .
In teorie , fiecare element de dispozitiv ( mt ) din cadrul plutonului de cercetaș observator avea în dotare binoclu , cu gradații in miimi , pentru aproximarea stoechiometrică a distanțelor .
Autocorectul si / sau lipsa de lecitina cu ceai de ginko biloba au făcut să se strecoare o eroare , adica se va citi ” stadiemetrica ” , găsiți câteva explicatii aici : https://en.m.wikipedia.org/wiki/Stadiametric_rangefinding
in locul cuvântului ” stoechiometrica ” , folosit anterior in mod eronat .
Mulțumesc pentru înțelegere .
Tu cunosti
Asa entuziasmat eram cand am ajuns la o unitate spec-elita si am intrebat unde sunt costumele izotermice? Au ras aia mai vechi, ce costume izo,ai vazut filme,sunt doar niste carpe
Si Nu numai Vladimir,insa Nu mi spune ca Nu v ati dori ceva in loc de MLVM si de AKM,Nu mai zic de si Oshkosh,G36 si o escadila de Venom cu 4-6 Super Cobra de escorta si desant aerian,un fel de air cavalry ca aia din Texas,stiu vb lu Alex vise mari,chiloti mici ?♂️
Bro, aia mai mari veneau in unitate in timpul liber sa faca fara bani umblatori si coltari. Si altii isi faceau vile
155 mm e calibra standard NATO in jurul caruia vor evolua celelalte calibre de artilerie.
SPG 155 mm sunt folosite de regula la nivel de divizie in NATO, nu la nivel de brigada sau prea putin la nivel de brigada, in special la cele grele, blindate. Infanteria nu are asa ceva, nici scule gen CESAR nu au si nu vor avea in curand in afara unor unitati mai grele sau de prima linie.
Vad ca discutia se concentreaza aici foarte mult pe raza de tragere. Cand este peste 20 de km, de regula precizia loviturii, invariabil, scade. Traiectoria proiectilului este mult prea inalta, poate fi influentata inclusiv de vreme si este nevoie de mai multe lovituri la tinta pentru ca dispersia loviturilor este crescuta. munitia Base bleed si asistata de motoare racheta are dezavantajul ca scade precizia tirului la distante mari si asta cu costuri suplimentare, ceea ce a dus la necesitatea unei munitii ghidate de precizie, care a ridicat si mai mult costurile, ceea ce inseamna ca vor fi limitate in cantitate si nepotrivite pentru dueluri de artilerie sau lovituri care necesita masa …pe de alta parte presiunea din teava este mai mare ceea ce duce la mai multa uzura…pentru contra baterie si ceva lovituri chirurgicale merge dar nu poti sa fac sprijin cu foc ale unitatilor din brigada cu 155 mm SPH tot timpul…cu munitii scumpe…asta se face de regula cu mortiere de 120 mm si obuziere usoare 105 mm la NATO si 122 mm medii la rusi.
Cele din urma au rolul de a sustine cu foc de artilerie un batalion de infanterie sa zicem pentru ca in principal trebuie sa actioneze foarte repede, sa traga foc de baraj, sustinut (adica multa munitie), adica sa fie din abundenta 🙂 Nu prea poti asta cu 155 mm SP pentru ca nu sta atat de aproape de unitatea de infanterie, daca e departe munitia e scumpa si poate fi lipsita de precizie, iti trebuie ceva mai aproape…
E bine ca incercam sa facem autopropulsate cu mortier de 120 mm pe vechile OAP md. 89, aici e de dezvoltat in viitor si este nevoie asimilarea unor submunitii anti-blindate mai ales in contextul proliferarii sistemelor de aparare active. Aici ar fi o paine de mancat pentru artilerie pe viitor si solutii exista, se stiu, dorinta ne mai trebuie…
Prima intrebare este daca pentru sprijinul cu foc apropiat mortierul de 120 mm este suficient. Parerea mea este ca nu pentru ca iti trebuie contra baterie si impotriva mortierelor si aici intervine parerea mea calibrul mic / mediu (105 mm / 122 mm), de aia ziceam de Hawkeye, ar fi idea, e auto propulsat, humveuri se gases etc etc… Nu cunosc in amanunt tunul Bucegi, am vazut doar fugitiv patentul dar cred ca daca poate fi retubat la 105 ar trebui sa se intample…obuzierele usoare nu vor disparea si nici mortierele de 120 mm nu vor fi capabile sa le ia locul pentru ca sunt pur si simplu diferite. Iar intr-un conflict de intensitate mare, cand 50% din pierderi vor surveni in prima saptamana de conflict o sa fie folositor sa ai prin magazie vreo 150 de tunuri si muntie pentru ele….de fapt este un calibru foarte eficient pentru sprijn apropiat si anti-baterie apropiata sa zic asa….cred ca s-a facut si pe aici un calcul, omul cu flexul parca a facut mai demult un tabel si era destul de eficienta mai ales ca efect la tinta .. e adevarat, se poate supravietui cu multe multe mortiere de 120 mm pentru ca lovitura este foarte puternica dar parca ar mai avea loc si un tun-obuzier usor/mediu cu timp de raspuns rapid, la distanta mai mare. Daca se accepta pierderea asta de capabilitate….se poate suplini cu mortiere, insa nu total, oricat de moderne ar fi.
La fel si cu obuzierele noastre de 152, trecere pe 155 … s-ar mai face ceva la Resita si din comenzi poate s-ar putea incerca un proiect nou..e un domeniu unde am avut realizari decente inca din WW2.
O sa zica lumea ca vai contra baterie…a fost postat aici mai demult un articol ar unul ofiter roman, ceva profesor, care argumenta ca o disperare buna, la distante de 500-1000m a tunurilor tractate fac efcienta folosirea acestora iar camuflarea lor, in comparatie cu un tun pe camion este mai usoara si la fel si manevrarea in teren framantat…nu mai gasesc link-ul.
Iar obuziere tractate inca se dezvolta:
ATHOS:
https://www.youtube.com/watch?v=b9SQhKFhUfM
Trajan:
https://www.globalsecurity.org/military/world/europe/trajan.htm
Eu va mai zic o data, uitati de WoT 🙂
1. Nu se poate nimic la Resita. In 2009 la un Expomil l-am intrebat pe reprezentantul uzinei ce se face cu 155. Mi-a spus pe fata ca uzina nu (mai) are capacitatea de a dezvolta in astfel de produs. La a el moment faceau 25 ul sub licenta dar si acolo nu fabricau teava sau alte componente esentiale. Doar table. Iar azi suntem 10 ani mai târziu. Și ăștia 10 ani nu cred ca s-au scurs în bine.
2. Despre subiectul principal: mortiere, artilerie tractata, artilerie propulsata, lansatoare multiple de rachete. Fiecare are puncte tari și puncte slabe. Dacă rămânem pe ideea de armata profesionista pentru primele zile de razboi, atunci 100 de piese noi probabil ajung și atunci pot fi și autopropulsate cu asistenta la încărcare. Dacă vrem sa avem la depozit echipamente pentru încă 5- 6 divizii de rezerva artileria tractata e singura soluție viabila. Mortierele sunt perfecte dacă nu te deranjează ca nu bat prea departe. De MRL numai de bine, mai ales ca pe lângă Larom vom avea și Himars.
3. Artileria clasica însemna în primul rand stocul de muniții pentru ca tirul indirect este prin definiție consumator de lovituri. Acolo e problema.
depinde si cu Resita, daca se doreste se pot face, se poate retehnologiza
de pilda, cu UCMR care e in faliment cam dispare capacitatea de reparatii la centralele hidro dar Hidroelectrica s-a sesizat si probabil le va prelua.
Cred ca va trebui in curand sa ne hotaram ce vom face la noi, pentru ca nu putem importa tot. Artileria ar fi o nisa unde nu e nevoie de investitii chiar exorbitante , singura problema mai dificila e o sectie de oteluri speciale, acolo ar fi mai mult de lucrat.
Din câte știu, am avut două strunguri in țară pentru țevi de tun, unul la Reșița, celălalt la Târgoviște.
Ambele sunt in Rusia! Din motive de… Mechel…
Plus că doar Reșița făcea țevi fretate.
UCMR mai dă din picioare doar datorită centralei hidroelectrice de pe Semenic, cu care s-au procopsit după’89 și pe care rușii n-au fost în stare să o vândă.
In Așa că nu prea mai pupăm țevi de tun degrabă, eventual de import.
UCMR nu a avut actionariat rus, doar Combinatul…si din cate stiu combinatul, turnatoria, otelaria etc. nu lucra cu Arsenal…posibil sa ma insel insa
din cate stiu eu la Resita era strungul si un cutor de TT iar la Targovise era o forja adusa din america daca tin bine minte..(stiu ca a fost cumparata pe bani grei). In conditia de provatizare era conditie ca forja sa ramana in tara si mentinuta in stare de functionare..Dau o bere daga ghiciti unde e forja acuma ..
barny asta e un motiv de reziliere si solicitare de despagubiri, mai ales daca a fost scoasa fara acord. mai la est de noi probabil
exact. Dar avand in vedere ca era vb si despre siguranta nationala cam atata despre SRI si patriotismul lor..
2010:
https://www.bursa.ro/oligarhul-ziuzin-blocheaza-productia-de-piese-nato-la-targoviste-4628882
2013:
https://zin.ro/10/05/2013/administratie/forja-de-tunuri-de-la-targoviste-dusa-in-rusia-de-oligarhul-ziuzin/
2015:
https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-cazul-mechel-cum-au-ajuns-rusii-sa-controleze-mare-parte-din-siderurgia-romaneasca-343777
„Instalație certificată de NATO, dezmembrată de ruși
Forja de Blocuri și Bare era singura instalație certificată NATO din Europa de Est și care se încadra în categoria capacităţilor speciale prevăzute de legea privind pregătirea în caz de război .
„Practic, făcea țevi de tun. La nivelul lui 1988 se investise în ea cam 100 de milioane de dolari. Ea n-a apucat să funcționeaze. Nici măcar faza de probe nu a fost încheiată”, spune Mihai Toma.
„A fost dezmembrată, împachetată, dusă în Ucraina. Au luat tot români de la forjă ca să-i instruiască pe ăia acolo”, susține Ion Bucur, fost maistru la COS Târgoviște.
Utilajul dispare din combinat în 2008 și ajunge în Rusia, la uzina MECHEL din Chelyabinsk, o zonă puternic industrializată, cunoscută trept „Tankograd” în perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Aici a fost locul de naștere al celebrului tanc T-34, cu care Rusia a câștigat ofensiva împotriva Germaniei naziste. ”
„Utilajul este relocat. Şi asta, în ciuda faptului că investitorul nu ar fi avut voie să facă aşa ceva. Clauzele din contractul de privatizare prevăd că rușii trebuie să menţină toate utiliajele şi instalaţiile pentru apărarea naţională la parametri normali.”
„După preluarea combinatelor, Invest Nikarom reia producția la Târgoviște și Buzău, cu mână de lucru redusă la minimum.
„Ne-am redimensionat atat din punct de vedere al personalului, cât și din punctul de vedere al produselor”, spune Marius Toader, director tehnic la Ductil Steel Buzău.
Anul acesta, noii acționari au redeschis o parte și din Laminorul Brăilă și o secție la Câmpia Turzii. Asta în timp ce combinatul de la Oțelu Roșu este trecut în conservare, iar planurile de reogarnizare impuse de intrarea în insolvență așteaptă să fie aprobate de instanțe. ”
2018:
https://adevarul.ro/locale/targoviste/foto-bijuteria-industriala-comunista-demolata-hala-hala-fierul-topit-transformat-otel-pentru-patroni-e-bine-nu-mai-dau-bani-materie-prima-1_5a93fb9ddf52022f75fde272/index.html
„În acest moment, cuptorul combinatului topeşte cea de-a treia mare secţie – Forja de Blocuri şi Bare (FBB), după Oţelăria Electrică 1 (OE1) şi Laminorul Degrosisor (LDS). Pe lângă acestea, au dispărut turnătoria de bare, turnătoria mixtă, unităţi foarte mari şi cu greutate în COS Târgovişte ca producţie şi ca flux tehnologic. Au fost fie tăiate şi vândute la fier vechi, fie transportate şi vândute în altă parte.”
ai o bere de la mine cand trec prin TM!!
mai e la moda nefiltrata? 🙂
Paulaner!!
2003-2019 cum au ajuns rusii de la Mechel sa distruga Industria Sarmei Campia Turzii:
https://opiniatransilvana.ro/industria-sarmei-campia-turzii-sa-sau-cum-sa-faci-privatizare-pe-model-rusesc/
https://media9.ro/capitalism-rusesc-in-romania-scot-banii-din-tara-nu-platesc-nimic-la-stat/
Ce se intampla la COS Targoviste? Scenariu similar oare?
https://ripostapenet.ro/2019/10/30/cos-targoviste-transfera-activitatea-de-productie-catre-un-srl-din-bucuresti-infiintat-de-3-luni/
https://www.youtube.com/watch?v=yebqVB792uA&t=526s
Multe comentarii interesante, fara sa fiu artilerist (dar am invatat si de-astea) artileria se-ntinde de la rachete balistice intercontinentale la un aruncator de 53mm, trecand prin tunuri navale sau ale fortelor aeriene.
Si sunt cam 4 componente: gura de foc (105 sau 155 in general),platforma (tractat-aerotransportat, pe senile sau pe roti), munitia (inteligenta sau dull) si o parte esentiala- cercetarea- prin sunet, radiolocatie, drone, cercetasi-observatori si cc in adancime, cc de transmisiuni (gonio) -sateliti-, geoint, la aia mai evoluati. E un intreg sistem,dincolo de gurile de foc (aruncatoare, tunuri AT,obuziere, APR,rachete balistice).
La infanterie usoara (VM sau parasutisti) la noi au primat aruncatoarele (la aeropurtati de 82mm,la VM 120) si oarecum tunul de 76 sarbesc aka Jerry,. Gura de foc e partea cea mai usoara, sa asiguri munitia e partea mai grea si acolo ajungem iar la logistica..Americanii si englezii isi misca si elicopterele si munitia de la infanterie usoara in mare parte cu elicopterele, francezii organizau si raiduri in adancime cu aruncatoarele de 120
La noi e inca o combinatie intre scoala franceza (cum erau injurati diplomatic artileristii nostri de nemti in WW2) si o tentativa de clona de scoala sovietica pt ca aia au artilerie solida,noi cu ceva exceptii spoiala de traiectorii precise
si tu pe ce ai merge daca ar fio decizia la tine. Am inteles ca nu esti artilerist, dar intri la capitolul benficiar al suportului de artilerie.
Mai putina dar autopropulsata? tractata? E evident ca nu le putem avea pe toate.
poate nu ar fi o idee de a relua controlul asupra Resitei, cu siguranta se poate gasi o modalitate de cumparare sau printr-o infuzie de capital statul sa reia o forma de control. de tevi e nevoie mereu, si ar trebui sa ne putem asigura munitia si piesele de schimb gen tevi
Sunt baieti mai calificati decat mine pe pagina sa decida. Personal as merge pe cercetare de artilerie for starters
Paduri nu o sa mai avem , sapam tunele ca in Vietnam , dar musai sa fie mobil !
https://www.youtube.com/watch?v=ppWAiAkgwyg
Eventual containerizat/navalizat !
https://www.youtube.com/watch?v=pLns_5xadtA
Mda Bayraktar TB 2 vă zice ceva? Ati urmarit conflictul dintre azeri si armeni? Un fel de Game of drones!
Nu…
Despre ce e vorba?
martie 2016, de la acelasi autor:
https://www.rumaniamilitary.ro/uav-ul-turcesc-bayraktar-si-echivalentul-signus
Imediat te bagi tu! ?
De ce nu îl lași pe om să ne lumineze???
Io? Pai si eu astept inca explicatia ce vrea cu chestia aia? eu doar i-am prezentat partea tehnica 🙂