H145 vs H135 si restul optiunilor

 

Pana la urma urmei, H145M nu este un elicopter prost, doar rolul pentru care a fost propus de Airbus vis-a-vis de inzestrarea noastra pare putin fortat…

Daca ar fi sa folosim H145 intr-un rol similar cu cel in care americanii folosesc UH-72  Lakota, sau cel mult cel de recunoastere si atac usor, ar fi ceva mai potrivit. Chiar si Airbus l-a prezentat initial ca fiind elicopter de sprijin: « Battlefield Support Helicopter ».

Noi nu avem nevoie doar de un elicopter de atac sau unul de transport militar, ci si de ceva mai mic, mai compact, mai ieftin si totodata mai multirol. Iar pentru scoala de piloti am avea nevoie de un inlocuitor pentru IAR-316B Alouette.

Ce dotari are H145M sarbesc:

Luand in considerare cerintele de atac, transport usor, evacuare medicala, recunoastere si atac usor, ar mai fi o varianta tot din partea Airbus, pe care o exploatam deja la SMURD si interne, si anume H135. Potrivit tabelei tehnice, performantele acestuia sunt similare cu ale H145 ca si viteza, plafon, raza de actiune, doar ca spatiul din cabina e ceva mai redus si masa utila doar putin mai mica. Echiparea H135 este apropiata de cea a H145 in mai toate rolurile, diferenta fiind in principal una de masa maxima si utila.

Atat H135 cat si H145 au la origine Bo105, care a fost un elicopter multirol extrem de versatil. Pentru Bo 105 au existat si variante antitanc, echipate cu rachete HOT ghidate prin fir: Bo 105P/PAH-1 (PAH=Panzerabwehrhubschrauber; ‘Tank-defence helicopter’).

Bo 105P/PAH-1 langa Bo115

Pornind de la platforma Bo105 s-a creat si un prototip de elicopter usor dedicat de atac, denumit Bo 115, care reutiliza mare parte din elementele constructive ale multirolului, mai putin cabina si fuselajul anterior. Conceptul a fost pregatit la Bölkow in Ottobrunn, fiind echipat cu doua motoare Allison 250-C20 si folosind mecanica aferenta lui Bo-105. Asezarea pilotilor si forma cabinei este similara lui AH-1 Cobra.

Designul initial al Bo-115

Caracteristici tehnice Bo115 :

Masa gol, inclusiv avionică, vizor și MK 20 1.620 kg
Sarcina utila normala 780 kg
Masa maxima 2.400 kg
Masa suprasarcina decolare 2.500 kg
Viteză de croazieră orizontală 270 km/h
Autonomie 500 km
Plafon de serviciu 5.000 m
Motoare: 2x Allison 250-C20 812 Cp

 

Dezvoltarea a continuat cu o rafinare a formei, in cadrul programului PAH-1 pentru Bundeswehr, catre un concept cu o aranjare diferita a cabinelor, in “trepte”:

Bo115 varianta II

Datorita evolutiei cerintelor Bundeswehr, proiectul a fost pus la sertar, preferandu-se dezvoltarea unui elicopter de atac ceva mai greu in cadrul programului PAH-2, care aminteste de viitorul pe atunci A-129 Mangusta.

MBB PAH-2

In cadrul acestui program au intrat in concurenta, alaturi de conceptul MBB de mai sus, si asocierea Westland-VFW-Fokker cu P277 Fledermaus.

Westland-VFW-Fokker P277 Fledermaus

            Sa mentionam si cateva date legate de competitorul P.277, care este deja o alta liga, mai apropiata de Westland Lynx, cu care se si inrudeste. Ca si aspect exterior pare un frate mai mic al Cobra si Apache, fiind in clasa de +4 tone iar motorizarea aleasa cea a fost cea a Lynx-ului (actualul Wildcat Lynx), preluata ulterior si de A-129 Mangusta: 2 turbine GEM Rolls-Royce RB 360 cu 900CP fiecare. A fost imprumutat si sistemul de rotor al Lynx, pentru standardizare in NATO si reducerea la jumatate a costurilor de dezvoltare. P277 era proiectat sa atinga viteze de pana la 290km/h si capacitate ascensionala de 13,4m/s. Masa gol era de 2460kg pe cand cea maxima la decolare de 4760kg. In afara de rachete antitanc HOT/TOW, aer-aer Matra550/ Redeye, P277 mai putea fi echipat cu un tun cal. 20mm pe lateralul fuselajului, cu 250 de lovituri. Folosind sistemul propulsor al Lynx, P277 trebuia sa se bucure de aceeasi rezistenta a structurii si de costuri reduse de intretinere, urmand a avea si disponibilitate ridicata de misiune.

Programele si evolutiile conceptelor de mai sus au dus in cele din urma la aparitia PAH Tiger, in colaborare franco-germana.

Si ca un bonus, sa amintim si de WG-30, mai tarziu denumit Westland 30, varianta de transport, marita, a lui Lynx, a carui realizare  – 41 de aparate (in configuratiile 100, 160, 200, 300 si TT30) – a bagat compania Westland in probleme:

Westland 30 WG-30

Revenind la familia actuala de elicopter utilitare compacte, H135 a fost conceput sub denumirea initiala Bo108 ca adevaratul urmas al Bo105, incadrandu-se in clasa +2,5tone.

H135 este considerat cel mai tacut elicopter in clasa sa, datorita unui sistem de izolare anti-rezonanta al rotorului principal. Rotorul anticuplu fenestron poate functiona intr-un mod optimizat pentru control mai bun in timpul operatiunilor de decolare/aterizare. Sa ne reamintim ca in 2014 un H135 a participat la programul Bluecopter Demonstrator, cu pale cu varfurile in sageata denumit Blue Edge, operare optimizata cu un singur motor, un stabilizator orizontal mutat in afara curentului descendent al elicii, o carma active si vopsea pe baza de apa. Printre obiective: reducerea zgomotului si scaderea consumului cu pana la 40%.

H135 cu troliu

In configuratia transport de trupe, H135M poate cara pana la 7 militari (cu un singur pilot) folosind scaune utilitare, sau pana la 6 cu scaune de pasager. Versiunea de evacuare medicala poate transporta 1 sau 2 targi si cu pana la 5 asistenti medicali, iar cea cargo beneficiaza de 4,9 m³. Versiunea inarmata este echipata cu turela optoelectronica FLIR, far de cautare in infrarosu, electronica si radar meteo pentru misiuni SAR, sistem de detectie amenintari si contramasuri electro-optice.

Sistemul de detectie amenintari (EWS) si optiuni motorizare H135M

Armamentul este integrat in kitul SAWS (Stand Alone Weapon System), elicopterul putand folosi de la mitraliere si tunuri pana in calibrul 20mm, la rachete cal.70mm nedirijate sau dirijate SAL si rachete antitanc (ZT3 Ingwe fiind prima integrata).

H135M cu SAW

Protectia cabinei echipajului si celei cargo poate fi asigurata cu un strat de kevlar, rezistent pana la cal. 12,7mm. Ca si referinta, cada de titan cu pereti cu grosimi de 13-38mm si unghiuri studiate pentru maximizarea efcientei antibalistice pentru pilotul lui A-10 Thunderbolt II impreuna cu protectia aferenta din kevlar si a unor sisteme critice cantareste 540kg, reusind sa protejeze contra unor munitii pana la cal. 23mm sau schije ale celei 57mm.

Protectia cu kevlar la H135 vs « cada » lui A10

Evident ca 540kg ar fi jumatate din masa utila a unui elicopter de talia lui H135, deci o solutie greu protejata ar fi total nepotrivita.

Militarizarea lui UH-72 Lakota (varianta utilitara pentru transport militar) la standard AAS-72X (elicopter de atac usor si recunoastere) era estimata in 2013 a costa bugetul american 780 mil.$ (pentru 300 de aparate) si a adauga 371kg/ aparat in ranforsari, protectie si echipamente aditionale. La inceputul lui 2014, costul unui UH-72A era de aproximativ 8 mil.$ (US Army a primit de la Congres 171 mil.$ pentru a achizitiona 20 de UH-72A suplimentare), ceea ce inseamna ca pretul unui AAS-72X trecea de 10 mil.$ in 2013.

Si daca tot suntem la capitolul protectie, de remarcat ca H135M nu este echipat cu dispersoare de emisii IR ale gazelor esapate :

In timp ce H145M se bucura de un kit de orientare a esapamentelor in sus, spre curentul elicii :

Iar AH-64 Apache are fante de aspiratie pentru aer rece si esaparea echipata cu disipatoare termice (sursa):

De consultat si studiul polonez referitor la amprenta termica a esapamentelor motoarelor Pzl 3 comparativ cu Kiowa – ma intreb daca la noi exista vreun astfel de studiu legat de IAR-330 Puma.

O remarca legata de utilizarea H135M este ca acesta este folosit de 9 tari in configuratie de scoala pentru pilotii militari de elicoptere :

Airbus spera sa vanda H135M in configuratie dedicata antrenamentului pilotilor U.S. Navy :

Antrenamentul de baza este una dintre misiunile pentru care H145 este total nepotrivit, fiind nu doar scump, dar si incapabil de anumite manevre, cum este aterizarea in autorotatie, dupa cum sustin armatele germane si americane.

Ajungem din nou la H145 care este rezultatul colaborarii pentru un elicopter putin mai greu decat Bo105, si a nume MBB- Kawasaki BK117, in clasa 3,5 tone produs incepand cu 1979 si bazat pe rotorul rigid dezvoltat pentru Bo-105. BK117 a fost ulterior modificat si hibridizat in versiunea BK 117 C-2 cu elemente ale H135, si apoi redenumit H145.

Versiunea militarizata BK 117A-3M a fost prezentat la Paris Airshow 1985, fiind echipat cu 8 rachete HOT-2 sau TOW, o turela montata sub fuselaj cu arma cal. 12,7mm Browning M2 (cu rezerva de 450 cartuse) care era dirijata de vizorul de pe casca pilotului. In optiune erau mai multe tipuri de senzori de vedere-tintire, versiunea prezentata in expozitie fiind dotata cu vizorul SFIM APX-M 397 montat pe plafonul cabinei. Turela de sub fuselaj a necesitat cresterea garzii la sol cu ajutorul unei configuratii mai inalte de patine de aterizare, usile laterale putand fi si ele echipate cu mitraliere pana la cal. 12,7mm. In locul rachetelor antitanc, elicopterul putea fi echipat si cu rachete aer-sol sau aer-aer. In compartiment, puteau fi transportati pana la 11 soldati complet echipati. Armata germana a comandat 6 elicoptere de acest tip, echipate cu motoare Textron LycomingLTS 101-650B-1 de 442 kW fiecare (592CP) – specifice variantei BK l IV M , pentru evaluare tactica in contextul viitorului HAP-2.

BK 117A-3M

Dupa cum se vede in datele de mai jos, BK117 a fost initial destul de apropiat ca si caracteristici de EC-130 :

 

Model Bo105 H135 BK117 UH-72A MD 969 Bell 429
Pasageri 4 8 10 9 6 7
Lungime (m) 11,86 10,16 10,19 13,03 9,85 12,7
D. rotor (m) 9,84 10,2 11 11 10,31 10,97
Inaltime (m) 3 3,62 3,85 3,45 3,66 4,04
S. disc rotor (mp) 76,05 81,7 95 95 83,52
Masa gol, (kg) 1276 1467 1727 1792 1531 1925
Masa utila (kg) 456 1443 1500 1793 1361 1250
Masa maxima (kg) 2100 2900 3350 3585 2835 3175
Masa suprasarcina max.(kg) 2500 2980 3350 3585 2835 3175
Viteză croazieră (km/h) 204 254 241 246 248 273
Viteză max (km/h) 242 259 250 268 259 287
Raza actiune (km) 575 650 541 680 542 722
Plafon de serviciu (m) 5180 6095 4575 5240 5335 6096
Viteza de urcare (m/s) 8 10,9 11 8,1 5,1
Motoare: 2 × Allison 250-C20B 420 Cp 2 × PW206B
3, 708 Cp
2 × LTS 101-750B-1 593 Cp 2 × Turbomeca Arriel 1E2 738 Cp 2x P&W Canada PW206E 550 Cp 2× P&W PW207D1 625 Cp /730 Cp

 

Incheiem cu cateva extrase interesante dintr-un document american din 1979 cu privire la perspectivele elicopterelor, continand si un studiu german cu privire la elicopterul usor antitanc versus un elicopter de atac dedicat. Este studiat modul de folosire al Bo-105 in lupta antitanc, aplicand o tactica de apropiere gradata, la joasa inaltime si folosind obstacolele, in timp ce pentru a scapa de amenintari, elicopterul foloseste manevrabilitatea, viteza si amprenta scazuta vizuale, radar, acustice si infrarosii. Datorita caracteristicilor sale si tacticii de zbor, elicopterul era greu detectabil de radarele de supraveghere si artilerie  de la vremea respectiva la distante foarte mici, sub 1,6 km si chiar si atunci sansele de incadrare cu radar sau senzori electrooptici urmata de doborare cu rachete FIM-43 Redeye erau foarte reduse.

Pagina din studiul mentionat:

In acelasi material (pag.39-40) este specificata capacitatea complexelor autopropulsate antiaeriene SPAAG Gepard si Roland de a detecta si angaja o astfel de tinta la distante similare : o probabilitate de detectie de 30% si o capacitate de incadrare/coordonare si lovire a tintei de 13%. In teren impadurit si mai dificil, capacitatea de detectie scade la 20% iar cea de lovire a tintei la 7%.

Este recunoscut ca familia AS-550 Fenec/AS350 Ecureuil este foarte greu detectabila radar iar in studiul de mai sus si Bo-105 este si el considerat greu detectabil, daca nu face manevre bruste, zboara jos si nu-si expune rotorul catre observator. Prin deductie, se poate presupune ca si H135 are un profil asemanator (mai ales ca structura sa este plina de materiale compozite), desi intre timp sensibilitatea senzorilor si capacitatea armamentului de a discrimina tinte a crescut considerabil.

Tot in materialul de mai sus se observa o diferenta clara intre tipul de misiuni al unui elicopter din clasa lui Bo105 (zbor furisat, folosind relieful, angajarea tintelor inamice de la distanta, ramanand in spatiul aerian controlat de trupele proprii) si cel al unui elicopter de atac (capabil sa patrunda in teritoriu ostil, sa supravietuiasca la mare parte din amenintarile antiaeriene si sa angajeze o gama mai larga de tinte).

Daca tot am vorbit de monomotor si de rol de cercetare si atac usor, probabil cea mai rapida si mai ieftina solutie stop-gap ar fi achizitionarea de OH-58 Kiowa (Bell 206/407) pe modelul grec si croat. Ca si stire, s-a declarat capacitatea operationala initiala pentru drona MQ-8 FireScout in U.S. Navy, din care au fost comandate 38 de exemplare. Designul acestuia s-a bazat pe elicopterul Bell 407.

Daca H145 mai este fabricat in Kazahstan, SUA si Australia in afara uzinelor mama (MBB si Kawasaki), H135 mai este fabricat de Ural Works/Rostec dar si de Zhong-Ou International Group.

In fine, Airbus pregateste deja de ani bun un nou venit pentru piata elicopterelor usoare bimotor: X4

Concept X4

Spre final, de retinut ca motorul Turbomeca Arriel al BK117/H145 echipa si prototipul lui Ka-128 (dar si Dauphin, Agusta A109 si Ecureuil, fiind produs si in China pentru Z19 si Z9) in timp ce Turbomeca Arrius al H135 echipeaza (alaturi de Rolls-Royce 250C) si KA-226T. Ar mai fi vreo sansa ?

 

 

Marius Zgureanu

 

Surse :

https://alchetron.com/Eurocopter-EC635

https://www.helibras.com.br/website/docs_wsw/RUB_34/tile_136/BA-H135M-2016.pdf

https://sites.google.com/site/stingrayslistofrotorcraft/westland-vfw-fokker-p277-fledermaus

https://www.savetheroyalnavy.org/in-focus-the-wildcat-multi-role-helicopter-in-service-with-the-royal-navy/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1000936114000168

https://www.compositesworld.com/blog/post/donauwrth-as-composites-pioneer

https://www.airforce-technology.com/projects/changhe-z-11wb-reconnaissance-and-light-attack-helicopter/

http://melm-md.com/MD540F.html

https://apps.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a620879.pdf

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/eurocopter-ec135-un-elicopter-versatil

https://www.rumaniamilitary.ro/airbus-h135-mai-silentios-mai-economic

http://www.rumaniamilitary.ro/puma-modificat-in-hind-si-gazelle-modificat-pentru-filmari

https://www.rumaniamilitary.ro/md-969-combat

https://www.rumaniamilitary.ro/oh-58-kiowa-inca-interesant

https://www.rumaniamilitary.ro/fcx-001-bell-helicopters

https://www.rumaniamilitary.ro/clasa-de-elicoptere-usoare-mhah-6
https://www.rumaniamilitary.ro/md-540a-versus-ah-6i-si-generatia-urmatoare-a-md-helicopters
https://www.rumaniamilitary.ro/md-530g-se-pregateste-de-intrare-in-productie
https://www.rumaniamilitary.ro/inca-o-durere-de-putini-stiuta-elicopterul-ka-126-construit-la-iar-ghimbav
https://www.rumaniamilitary.ro/ka-126-o-oportunitate-inca-viabila
https://www.rumaniamilitary.ro/md-notar
https://www.rumaniamilitary.ro/md-530g
http://www.rumaniamilitary.ro/sikorsky-s-70-battlehawk-soimul-de-lupta
http://www.rumaniamilitary.ro/kazan-ansat-2rc
http://www.rumaniamilitary.ro/northstar-bell-407-mrh-attack
http://www.rumaniamilitary.ro/primul-elicopter-elvetian-sh-09
https://www.rumaniamilitary.ro/oh-58d-kiowa-warrior

https://www.rumaniamilitary.ro/md-notar

.

31 de comentarii:

  1. atâta timp cât sunt propuse in fișa postului reală nu am nimic impotriva lor.

  2. Pai, sa ia o duzina de 135, sa inlocuiasca ciocarliile, ar fi bune pe rolul asta
    Nu imi doresc 145, vreau aparate dedicate AT.

    1
  3. Ma gandesc asa: Airbus ar trebui sa devina furnizorul principal, contract pe 20 de ani bla-bla pentru MAI. Imi par a fi ideale in variantele existente atata pentru scopuri medicale cat si pentru supraveghere aeriana.
    La un momendat dat mi8 urile alea mai trebuie pensionate. Ala ii culoar foarte bun pentru H225, iar restul putem discuta de variantele de mai sus.

  4. Un elicopter pe care îl poți doborî cu AK47. No, Thanks!
    Pentru școală și antrenament e ok, dar cam atât.

    • si BlackHawk, OH-58 Kiowa, AH-6, Lakota, CH-47, MH-53, V22 Osprey le poti dobora cu un AK-47… Parca si pilot de Apache a fost lovit de gloante de AK-47.
      Diferenta sta in modul de folosire si tipul de misiune.

      1
      • Prefer un elicopter militar de atac, cu protecții ale sistemelor de zbor, cu blindaj, amprentă redusă, etc. H145 e bun pt SMURD, pentru Poliție, Jandarmerie, etc. Nu pentru război.

        1
        • vorbim de misiuni diferite. Si la armata, nu ai nevoie doar de elicoptere de atac.
          Si nu la orice cerere de sprijin aerian trimiti un elicopter de atac. Oricum, nu vom avea destule sa trimitem, daca se ajunge la un conflict la scara mare.

  5. Adaugai si cateva poze cu Westland 30 / WG-30…

  6. Acum trecând în lumea fanteziei, cred ca o varianta buna pentru România este să luăm licenta de AW159. Se potriveste si pentru MAI si pentru MAPN (naval, light atack si transport). Tot de la Leonardo mai este interesant AW101 si viitorul AW249

    • Din moment ce avem fabrica Airbus/Eurocopter de ce sa ne complicam cu licente noi ? Unde sa le construiesti? Ce logica economica ar avea sa ai fabrica pentru Augusta-Westland cand ai Airbus aici si IAR-ul tau unde vrei Bell?

      Ar trebui luate elicoptere noi pentru Armata/Marina in locul Pumelor si Alouette, plus Panther navale toate sa fie intretinute aici, evident si cu Bell elicopterele de atac/utilitare pentru Armata. Si asa e destul de mult pentru necesitatile noastre.

      • avem o fabrică IAR care nu mai fabrică nimic doar intreține si o hală pentru h215 doar dacă facem comandă de acest elicopter ocolit de toți.atat hala cat si elicopterul in discutie sunt chestiuni ipotetice.

      • In principiu nu avem nimic. IAR Brasov doar întreține si reconditioneaza, iar Airbus are doar o hală de asamblare. Licenta as lua-o pt IAR si as fabrica doar AW159. E un necesar de peste 50-60 de bucăți la MAI plus MAPN. S-ar putea sa merite. Poate ajungi la concluzia ca merita sa te bagi si in programul AW249. In fine, oricum la noi sunt slabe sperante

  7. Oricum parerea mea a fost un schimb acolo mUE vs ce a mai ramas din Serbia…

    Asta e clar ca lumina zilei, parca sarbii ansamblau o varianta Partizan a lui Gazelle si o folosesc inca, nu prea pricep de ce le mai trebuie inca niste scout heli cand au deja ceva local, probabil o fi varianta ansamblata buna de aruncat la remat ori sistemul barter bani contra castigare de bunavointa mUE…etc.

    Macar stiu ce vor, fac autostrazi, si parca sunt mai civilizati, iara noi tot cu mUE si degeaba…

    O poveste Disney cu prosti fara sf. oare ar avea succes la cinema ? !

  8. Veniamine Franqueline

    https://romanialibera.ro/politica/badalau-programul-rachetelor-patriot-este-extrem-de-important-pentru-romania-792138

    Un alt MoU. De unde se vede ca Badalau nu numai ca le zice adanc dar si da Beretta, Piranha 5 si acum Patriot la tot cartieru’.

  9. Daca are rachete antitanc dirijate atunci e elicopter de atac. Tratatul CFE o spune.
    😀
    Serios vorbind as prefera ca platforma antitanc sa se mute de pe IAR-330 pe ceva mai mic si mai agil. Daca nu se poate pe elicoptere de atac „adevarate” mi-ar place sa vad 145 in dotare.
    Azi ORICE E BUN, in conditiile in care fregate ioc, corvete ioc, rachete antinava ioc.

  10. Recomand un film francez :
    Le chant du loup 2019 ,
    Scenariu de razboi atomic cu submarine franceze !
    Foarte tare in proceduri,
    Si e bine sa ai , macar romantic sa speri, sa te salveze un Deveselu !

    Daca a mai recomandat cineva, imi cer scuze !

    Au si ei Macrou lor !

  11. Au fost modernizate cateva Pume, s-au instalat niste echipamente destepte pe ele.
    Btw, o Gazela franceza a fost data jos cu AK-ul in Mali, recent.

  12. „Antrenamentul de baza este una dintre misiunile pentru care H145 este total nepotrivit, fiind nu doar scump, dar si incapabil de anumite manevre, cum este aterizarea in autorotatie, dupa cum sustin armatele germane si americane.”
    Aici este o greseala. Respectiva problema a fost boala principala a H 135 si motivul principal de realizare a H 145. Autorotatia cu H 135 este interzisa in aviatia germana si NU cu H 145.

    In armata americana a fost propusa si remotorizarea H 135 pentru a avea mai multa putere . Oricum au ales H145 sub numele de UH 72 Lakota.

    • Nope. Airbus ofera H135 ca si trainer pentru marina… nemtii si englezii tot H135 folosesc pe post de trainer de baza. Elvetienii s-au plans ca primele exemplare de H135 aveau niste probleme de stabilitate.
      „On 4 September 2014, the Army issued a notice of intention to buy up to 155 EC145/UH-72s as a training platform „on an other than full and open competitive
      basis”. AgustaWestland launched a judicial bid to have the acquisition declared illegal, having claimed at a hearing that the EC145 did not offer the best value
      for the money and that its „restricted flight maneuver envelope” impeded its use for training.
      The UH-72 has also proven controversial as a trainer due to perceived problems with using the helicopter for an initial trainer. A study by the National Commission on the Future of the Army, a commission established by Congress to make recommendations on force structure of the Army to the president, concluded that the UH-72 was cost-prohibitive as a training helicopter, and there were cheaper options available for purchase. In addition it also showed that the majority of instructor pilots disapprove of the use of the UH-72, deeming it „too much aircraft for the mission”, and unsuitable as an initial entry trainer. The UH-72 has also been criticized for its inability to teach touchdown
      auto-rotations, among other maneuvers. This issue has previously caused the German Army to stop using a version of the UH-72 for their initial trainer after Airbus advised them the helicopter was not suitable for initial training. The US Navy also rejected the UH-72 as a suitable trainer for the same reason.”

  13. @Marius Zgureanu – un material foarte bine documentat si foarte interesanta evolutia acestor aparate..

    Din pacate pare suntem condamnati sa luam Airbus, dat fiind ca au o amprenta industriala mai buna pe plan local si exista si vechea colaborare pentru Puma, nu stiu daca are sens sa schimbam asa de mult.

    Insa daca tinem o competitie cum a facut Polonia s-ar putea sa avem surpriza sa vedem ca si alte firme vor sa faca fabrici aici. Polonezii s-au ales cu 2 fabrici din afacere.

    La interne vor sa foloseasca bani europeni, asa ca va fi o competitie corecta, altfel nu ii mai deconteaza aia, deci nu pot sa decida ca iau Airbus, nu au voie.

    La armata au mai multa libertate de alegere intre producatori dupa preferinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *