Românii sunt invitați să propună nume pentru exoplaneta XO-1 b și pentru steaua pe care aceasta o orbitează, XO-1. Campania are loc cu ocazia aniversării centenarului Uniunii Astronomice Internaționale (UAI), la care participă aproape 100 de țări. Apelul pentru aceste două obiecte rezervate României este deschis tuturor până la data de 5 octombrie 2019. Propunerile pot fi trimise de către o singură persoană sau de către grupuri (clase, cluburi de astronomie).
Dintre acestea, vor fi selectate maxim 12 propuneri valide care vor fi supuse la vot în perioada 12 – 31 octombrie 2019. Propunerea clasată pe primul loc, împreuna cu alte două propuneri de rezervă, vor fi trimise Comitetului Internațional al UAI, care va publica numele alese pe 15 decembrie 2019.
În ultimele două decenii, astronomii au descoperit mii de planete care se rotesc în jurul unor stele, altele decât Soarele. Aceste planete din afara Sistemului nostru Solar se numesc „exoplanete” și pot fi telurice, ca Pământul, sau gigante gazoase, ca Jupiter.
Uniunea Astronomică Internațională (UAI), înființată în anul 1919 și cuprinzând peste 13.500 de astronomi din 107 țări diferite, este autoritatea internațională responsabilă cu denumirile științifice și numele care se dau corpurilor cerești. Cu ocazia aniversării centenarului său, Uniunea oferă tuturor ocazia de a da un nume unei exoplanete și stelei sale. UAI a atribuit fiecărei țări câte un sistem exoplanetar format din o stea și planeta sa. României i-a fost atribuit sistemul format din steaua XO-1 și planeta sa XO-1 b, aflat la 536 de ani lumină, în constelația Corona Borealis (Coroana Boreală).
Harta constelațiilor din vecinătatea stelei XO-1. Locația stelei în constelația Coroana Boreală este marcată în mod clar. Credit ilustrație: EXOKyoto
Steaua este asemănătoare Soarelui nostru, atât în ceea ce privește culoarea sa galbenă (dată de temperatura de la suprafață), cât și a dimensiunii, masei sau luminozității totale. În ciuda acestor asemănări fizice, steaua XO-1 este de peste patru ori mai tânără decât Soarele nostru, având doar un miliard de ani.
Planeta XO-1 b este singura planetă cunoscută azi care orbitează steaua XO-1. A fost descoperită în anul 2006 de către o echipă de astronomi amatori și profesioniști, condusă de Peter R. McCullough. Un an pe planeta XO-1 b durează aproape cât 4 zile pe Pământ (3,94), iar raza medie a planetei este de 1,21 ori mai mare decât cea a lui Jupiter. Observațiile spectroscopice au pus în evidență pentru planeta XO-1 b o atmosferă bogată în H2/He, care conține apă, compuși ai azotului NH3 și HCN, precum și petece de nori.
Harta constelațiilor din vecinătatea stelei XO-1. Locația stelei în constelația Coroana Boreală este marcată în mod clar. Credit ilustrație: EXOKyoto
Zona locuibilă din jurul stelei XO-1 calculată pe baza SEAU (Solar Equivalent Astronomical Unit). Credit ilustrație: EXOKyoto
Până la data de 5 octombrie, se primesc propuneri de numire formulate de către persoane sau grupuri (clase, cluburi de astronomie) din România. Fiecare propunere trebuie să conțină două nume — unul pentru steaua XO-1 și unul pentru planeta XO-1 b — și trebuie să fie însoțită de un scurt text care să justifice numele propuse.
Dintre propuneri, vor fi alese 12 denumiri valide, care ulterior vor fi supuse unui vot public în perioada 12 – 31 octombrie 2019 (la acest vot nu vor putea participa persoane individuale, ci doar grupuri, cum ar fi: cluburi de astronomie, clase de elevi etc.). Propunerea clasată pe primul loc, împreuna cu alte două propuneri de rezervă, vor fi trimise Comitetului Internațional al UAI, care va publica numele alese pe 15 decembrie 2019.
Pentru a fi valide, numele propuse pentru stea și planetă trebuie să respecte o serie de reguli, ce pot fi consultate pe website-ul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), dar și pe website-ul UAI.
Numele propuse trebuie să fie:
De maxim 16 caractere și minim 4;
- Formate dintr-un singur cuvânt, dacă este posibil;
- Pronunțabile (în orice limbă);
- Fără caracter ofensator;
- Să nu fie prea asemănătoare cu un nume deja existent dat unui obiect astronomic.
Mai multe detalii despre cum trebuie să fie numele și unde se pot verifica numele existente pot fi accesate aici.
Nu este permis să fie propuse:
- Nume de animale de companie;
- Nume cu caracter comercial sau protejate de drepturi intelectuale;
- Nume de persoane sau locuri cunoscute în principal pentru activități politice, militare sau religioase;
- Nume de persoane care sunt decedate de mai puțin de 100 de ani;
- Același nume pentru o stea gazdă și planetă.
Lista completă a regulilor poate fi accesată aici și aici. Doar denumirile care respectă toate aceste reguli vor fi luate în considerare.
Propunerea de nume împreună cu o justificare (de maxim 200 de caractere) poate fi trimisă prin acest formular până la data de 5 octombrie.
Procesul trebuie să respecte drepturile de proprietate intelectuală. Numele propuse trebuie să fie gratuite pentru utilizare publică la nivel internațional, permanent și fără restricții. UAI va acorda credit organizației sau persoanelor fizice care le-au propus.
Detalii suplimentare despre campania din România pot fi consultate pe website-ul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), iar despre campania la nivel global pe website-ul UAI.
Persoana de contact
Președinte Comitet Național:
Dumitru Pricopi
E-mail: dpricopi at aira.astro.ro
Credit imagine principala:
IAU/L. Calçada
__________
Mulțumiri lui Vasile-it pentru semnalare via romaniajournal.ro
Repostat de pe „permiteti sà raportez”
Este un sistem care are minimum 6 ani :
XO (“extra old”) or Napoléon designates a blend in which the youngest brandy is stored for at least six years
Deci asta inseamna acele XXXO-uri prezente pe butelcile de moonshine ale rednecilor kramericani?
https://en.wikipedia.org/wiki/XO-1
https://en.wikipedia.org/wiki/XO-1b
https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_McCullough
Eu raman la…
”Hora” si ”Ograda”
_________
ROSA – “…României i-a fost atribuit sistemul format din steaua XO-1 și planeta sa XO-1 b, aflat la 536 de ani lumină, în constelația Corona Borealis (Coroana Boreală).”
WIKI – “Coroana Boreală este o mică constelație nordică ale cărei stele formează un arc semicircular, denumită Hora în astronomia populară romanească…”
”This roumanian constellation is traditionally called Hora (the Ring Dance). The star Gemma is the Fata Mare din Horă (the Great Maiden in the Ring Dance), and the two smallest stars from the Ring are called Lăutarii (the Singers). In other cases, Corona Borealis is known as Casa cu Ograda (the House with a Courtyard).”
*editat – apropo de Hora si Ograda…H si O in alfabet chirilic sunt…XO 🙂
Avem asadar, o giganta gazoasa care orbiteaza foarte aproape steaua-mama.
De mirare ca inca mai are o atmosfera gazoasa consistenta la ce temperaturi sunt acolo.
Pare a fi inca o planeta tanara. Si masa o ajuta pentru moment.
Sau o giganta aflata in faza de migrare intr-un sistem solar nematurizat.
Atata timp planeta cat nu e indeajuns de aproape incat gravitatia stelei sa-i „fure” atmosfera, temperatura nu o afecteaza cu nimic. In cel mai rau caz doar ii schimba dinamica gazelor.
Gravitatia stelei nu este neaparat principalul hot de atmosfera. Factorii determinanti pot fi:
– temperatura,pentru ca in stadiul gazos, moleculele se misca cu viteze mari si distanta dintre ele este mare (legaturile dintre molecule slabind) toate acestea fiind amplificate de cresterea temperaturii. Vitezele diferitelor molecule variaza si unele dintre ele ating pragul de evadare (viteza cosmica).
– gravitatia gazdei;
In cazurile apropiate noua atmosfera a fost pierduta mai ales din cauza vanturilor solare (aici intervine dupa caz si campul magnetic al gazdei), directia fiind cea opusa sorilor (deci gravitatia stelei nejucand un rol, cel putin nu in momentul scoaterii moleculelor din atmosfera).
Deasemenea radiatiile solare pot rupe moleculele, partile rezultante fiind mai mici si deci predispuse la pierdere.
@ Marius B – nu vreau sa te contrazic pentru nu sunt chiar expert in domeniu, dar as spune ca doar vanturile solare sau gravitatia stelei ar putea indeparta atmosfera. Indiferent de viteza cu care s-ar misca / agita moleculele, ele tot vor fi tinute pe loc (in atmosfera) de gravitatia planetei gazda. Vezi Jupiter. Doar factori externi pot indeparta atmosfera: gravitatia stelei, sau vanturile solare (in absenta scutului magnetic, cum spuneai).
O optiune de „Edit comment” ar fi perfecta aici. Mai ales cand scrii acceasi idee de doua ori fara sa iti dai seama 🙂
Te rog sa ma contrazici ori de cate ori vrei sau crezi ca e cazul. Amandoi putem veni cu argumente pro si contra, si doar asa putem avea un dialog.
RM este „un blog democrat: aici suntem toți egali, suntem toți prieteni, chiar dacă avem, în destule cazuri, păreri diferite. Așa este normal să fie, din opinii diferite rezultă progresul și apar informații noi.”
Indiferent de masa obiectului (000.1 grame, 1000 tone) daca se atinge viteza cosmica gravitatia nu mai poate „tine” captiv acel obiect. Desigur energia necesara pentru atingerea acestei viteze depinde de masa dar asta e altceva. Viteza cosmica depinde de distanta fata de centrul planetei, deci in atmosfera superioara e nevoie de o viteza mai mica pentru eliberare, fata de cea necesara la suprafata. Odata atinsa aceasta viteza nu mai e nevoie de alte forte sau alte impulsuri pentru ca obiectul sa-si continue miscarea de departare fata de gazda, la infinit (desi viteza scade).
33 Mach is the charm 🙂
Gravitatia stelei nu cred ca poate fura atmosfera din mai multe motive , prima pe lista pentru mine ar fi viteza (relativa la Soare).
Poate vom avea in curand o discutie dedicata legilor care guverneaza miscarile in spatiu si care sa ne ajute pe toti sa ne edificam mai bine.
„4 ore orbita” asta poate insemna ca planeta este extrem de aproape de steaua-mama, poate se misca chiar in atmosfera superioara.
De aici pot rezulta doua lucruri: primul este cert si are legatura cu temperatura atmosferei planetei, al doilea aspect este ca viteza i-ar putea scadea, datorita frecarii cu atmosfera stelei, astfel incat orbita va degenera accelerat.
Daca se va dovedi ca este singura planeta din acest sistem solar (greu de crezut) inseamna ca s-a format la mare distanta de stea (pe actuala orbita nici n-avea cum) apoi, franata de materialul discului de acretie, orbita a degenerat.
In termenii astronomici va muri copil…
Hmm… Foarte plauzibil si interesant ce spui. M-ai facut curios si am deschis cateva pagini, am facut cateva calcule 🙂 Mie imi iese ca planeta ar fi la 7 sori (diametre solare) distanta. Aproape.
Am dat un search sa vad daca s-au descoperit efecte mareice, considerandu-le factor de incetinire a vitezei. Nu am gasit ce ma interesa dar in documentul asta apare o perioada orbitala in crestere.
https://arxiv.org/pdf/1809.03775.pdf
Oricum, ciudat caz. Angoasa mea vine din faptul ca multe articole publicate descriu sisteme solare tare diferite de al nostru, si de fapt sistemul nostru ar putea fi ciudatenia . Nicaieri nu-i ca acasa 🙂
O problema cu acest gen de date este filtrarea involuntara a informatiei. Bunaoara, daca ne referim la planetele foarte apropiate de sori care tot apar prin articole, trebuie spus ca tehnica de detectie (variatia luminozitatii in timpul tranzitiei e cea mai populara dar oricum si Doppler sau distorsionarea gravitationala a luminii tot indirecte sunt) si instrumentele ne permit sa vedem mai usor aceste planete dar nu si pe cele mai indepartate sau mai mici. Am tot crezut ca sistemul nostru e asemanator altora, ca gazoasele sunt in exterior, departe si teluricile in interior, ca au orbite frumoase, aproape circulare, dar se dovedeste ca nu prea e asa.
Are cineva Space Engine pe Steam?
Da.
Inca nu se stie unde anume se formeaza acesti „hot jupiters”, exista doua teorii, una ca se formeaza langa soarele central (mai ales daca este o stea de tip F sau G) ceea ce inseamna ca Jupiterul nostru este exceptia si nu regula, iar alta ca se formeaza mai la periferia protosistemului planetar si apoi migreaza in interiorul sistemului solar prin diferite mecanisme.
https://en.wikipedia.org/wiki/Hot_Jupiter
A trimis cineva de aici, pana acum, vreo propunere de nume?
Da.
gata ,eu propun DOINA !!
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Doină
https://m.youtube.com/watch?v=jPo7Np5RSG8
sau Ciocârlia ,sau Ciuleandra…ca, greu de pronunțat dar ușor de ascultat.
https://m.youtube.com/watch?v=0W395ryBuqg
https://m.youtube.com/watch?v=b5Pn1X1_a64
?
Closca și Puii de Aur… să nu uite rușii de tezaur…
Moldoveanu si Negoiu.
http://www.nameexoworlds.iau.org/final-results
https://0bf71ea7-eb0b-44fe-ba3a-7895e80dc750.filesusr.com/ugd/6358ac_74a96f6653ee451795be63e580ac2693.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/XO-1