Concepte militare: senila versus roata!

Bineinteles ca fiecare varianta are rolul ei, aplicatile ei, fiecare este mai buna, sau mai eficienta pe un anumit teren sau intr-o anumita situatie tactica.

Din punct de vedere mecanic, rotile vor fi intotdeauna castigatoare! Mai ieftine, mult mai usor de intretinut si reparat, avand enormul avanataj ca sunt independente unele fata de altele. In conditii reale de lupta, daca un TAB isi pierde o roata sau chiar o osie, poate foarte bina sa-si vada de treburile lui linistit. Celelalte trei osii ii ajung.

BMP-3

BTR-90

Orice pana poate fi reparata in cateva  minute, cu un personal minim, fara prea mare specializare. In principiu un tren de rulare pe rorti este, din punctul de vedere al mentenantei, mult mai eficient. Este pracatic un sistem modular de tractiune, cu mult inainte ca termenul de “modular” sa fi intrat in terminologia militara.

In acelasi timp senilele…au ceva specific, denota si emana forta, zdrangane si scartie, rup tot ce au in fata. Psihologic vorbind, o hoarda de vehicule pe senile napustindu-se spre o linie inamica, are un efect extrem de dur asupra bietului infanterist pitulat pe fundul unei transee, niciodata suficient de adanca.

Dar trecand peste beneficile efectului psihologic, vehiculele pe senile, cel mai adesea, masini de lupta ale infanteriei, BMP, Bradley, Puma, MLI 84, etc, au ca avantaj major faptul ca pot tine pasul cu tancurile, in aproape orice imprejurare. Senile langa senila, solid blindate si inarmate, aparadu-si grupa de infateristi cu ferocitatea unui tanc mai mic, senilatele, mai ales cele de astazi, sunt gandite in principiu sa poata duce lupta in orice conditii de teren, singure sau alaturi de tancuri. Sunt arme dure, proiectate sa lupte direct, fata in fata, cu orice inamic, sa atace sustinut linii defensive puternic fortificate, sa distruga, prin forta bruta, defensiva inamica, sau, in aparare, sa asigure puncte de sprijin solid propiilor linii, si sa taie avantul in atac al fortelor inamice.

CV -90

Problemele de care se lovesc insa vehiculele pe senile sunt mult mai numeroase decat cele pe roti.

In primul rand senila nu este deloc modulara, ci dimpotriva este un intreg. Iar daca in acest intreg nu se mai invarte o piesa, daca o singura parte din el este avariata,  reparatiile sunt un cosmar, mai ales in conditii de foc  direct din partea inamicului, si intregul vehicul este imobilizat. Senilatul nu are sisteme redundante, precum un transportor pe roti 8X8. De asemenea nici reparatile in teren greu, fara foc inamic,  nu sunt atat de usoare, iar mentenenta este cu totul alta mancare de peste, decat la trenurile de rulare cu roti.

Desi pare mai solida decat roata, senila este in realitate un ansamblu mult mai delicat si mult mai putin fiabil, pentru o folosire in conditii severe, timp indelungat.

Una dintre primele probleme ale senilatelor este masa mult mai mare. Apoi  necesitatea unei mentenente mai complexe si mai dese, pretul simtitor mai ridicat, complexitatea in constructie,  vulnerabilitatea mult mai ridicata a trenului de rulare.

In principiu un tot-teren militar, ar trebui sa fie pe senile. Orice om poate crede ca senila este mai utila in conditii de teren greu sau mocirlos, decat rotile, insa acest lucru nu este neeaparat adevarat. Cu totii stim ca la vehiculele militare, si nu numai,  exista posibilitatea de se desumfla rotile, tocmai pentru a creste aderenta si suprafata de contact cu solul. Acest artificiu se foloseste tocmai pe teren moale sau nisipos, pe zapada sau pe ghiata.

Senila in schimb nu este atat de versatila. Adevarat ca si ei ii se pot adauga un fel de prelungitoare, pentru cresterea latimii, sau niste doape de cauciuc, pentru cresterea aderentei, insa in timp ce la un TAB, rotile se dezumfla din interior, cu un singur buton, deci echipajul este total adapostit, la un senilat pregatirea pentru teren foarte moale, trebuie facuta in afara protectiei habitaclului masini de lupta.

Multi dintre noi confunda insa partea tehnica, strict practica, a folosiri uneia sau a alteia dintre solutii, cu partea tactica, militara, a folosirii lor. Oricine va prefera rotile, ori de cate ori poate si asta din motivele expuse deja mai sus, dar in anumite conditii folosirea senilei este obligatorie pe criterii strict militare.

In mod clar roata este mai ieftina si mai eficienta decat senila, mai ales din punct de vedere  tehnic, dar…

Cel mai important argument, in favoarea sau defavoarea uneia sau a alteia dintre solutii, este bineinteles, tactica pentru care vehiculele sunt pregatite. Daca se are in vedere inaintarea foarte rapida, pe distante lungi, atacul prin surprindere sau flancarea inamicului, TAB-ul clasic este cel mai bun posibil. Viteza si fiabilitatea, fiind de partea sa. Tocmai din acest motiv este si amfibiu, pentru ofensiva, nu petru defensiva.

Daca dimpotriva se are in vedere atacul frontal, cu mari unitati mecanizate, un asalt de tipul “care pe care”, al carui scop este distrugerea, prin anihilare, a grupului inamic de forte, atunci  regimetele de tancuri, trebuie insotite in ofensiva de MLI-uri, masini pe senile, vehicule care pot sustine acelasi ritm de inaintare, pe aceleasi terenuri, impreuna cu proprile tancuri aflate in ofensiva.

Iar acest lucru se vede foarte bine la sovietici/rusi, adevarati maestri in constructia de masini pe senile militarizate.

Un MLI cu tun automat de 30mm, dotata cu rachete AT si cu o grupa de infateristi bine pregatiti, poate oferi un foarte mare suport in lupta tancurilor sale, aflate in lupta directa head to head cu formatiuni masive de tancuri inamice.

MLI 84M

Practic tancul singur este extrem de vulnerabil in fata infanteriei inamice, a vehiculelor usoare dotate cu rachete AT ale inamicului, ori fara o protectie proprie care sa-i apere flancurile expuse si care sa angajeze in lupta directa infanteria si vanatori de tancuri inamici, orice unitate grea de blindate este sortita sa fie distrusa imediat.

Asadar, senila versus roata, nu are sens din punct de vedere strict tehnic, sau economic, ori al terenului. Fiecare are avantaje sau dezavantaje, si tot in principiu, un vehicul pe roti este mai versatil, in mai multe situatii, decat unul pe senile.

Asa cum tancul este un vehicul specializat, tot asa MLI pe senile devin si ele specializate, folosite, nu in functie de teren, ci strict din punct de vedere tactic si strategic.

Senile versus roti?! Intrebati tancul ce vrea…Ca pentru tancuri  trudeste MLI-ul. Cu alte cuvinte transportorul pe senile s-a dezvoltat, datorita necestitati de a insoti in lupta tancurile si a le oferi protectia infanteriei.

 

GeorgeGMT

22 de comentarii:

  1. Daca nu ma insel eu la senila ai nevoie de o transmisie normala, fara 4×4, sau 8×8. Doua roti de tractiunie sunt suficiente, in rest role si intinzatoare etc etc. Apoi un vehicul pe senile „pluteste” mai bine decat majoritatea vehiculelor pe roti umflate sau semiumflate – presiunea specifica pe cm patrat este mai mica la senila decat la roata deci poate suporta o greutate mai mare. La rusi nu o scoti la capat prin noroaiele alea ale lor decat pe senile, sa nu mai vorbim despre zapada…
    Senilele cred ca vor ramane trenul de rulare favorit pentru vehiculele grele.
    Desigur reparatiile la senile sunt un cosmar, dar te asigur ca nici rotile alea de TAB nu’s floare la ureche de schimbat.

    • Corect, senila este mai utila in cazul unei mase mai mari, insa este mai slaba la viteza, fiabilitate si mentenenta. Si mai scumpa de fabricat si operat, mai usor de scos din lupta. Am vazut multe documentare si in general si rotile si senila se pot comporta destul de asemanator pe teren foarte accidentat.
      Daca se va reusi sa se proiecteze o senila care sa asigure viteza si fiabilitatea rotilor, ar fi ceva. Deocamdata aceasta este folosita doar in anumite cazuri, mai speciale.

    • cum sa pluteasca mai bine „senila”,ca e fier brut?
      cu toate ca sistemul ala de permite sa mergi cu rotile dezumflate e destul de greu ,ptr ca are un fel de roata metalica pe interiorul jantei ptr ca pneul sa nu se sprijine doar pe peretii laterali…,totusi are un balon de aer ce-l sustine
      principalul avantaj al senilei e ca sustine mai multa greutate si e mai buna in noroi,strict in noroi ,nu in alt tip de teren greu
      inainte era si pe aratura ,totusi transmisiile si suspensiile au evoluat si pe acest tip de teren sunt aproximativ egale

      • Asta e intrebare de aia gen : cum sa pluteasca bre, ditamai vaporul de fier????
        Senila e regina terenului accidentat, moale sau dur, la fel si a zapezii, cam fara discutii deocamdata.

        • nu e intrebare de gen
          e chestie de logica
          tu afirmi”. Apoi un vehicul pe senile “pluteste” mai bine decat majoritatea vehiculelor pe roti umflate sau semiumflate”
          deci vehiculele pe senile plutesc mai bine?
          senilele inlesnesc iesirea din vad si deci vehiculele tip amfibiu mai vechi ptr scopul asta au fost facute asa
          nu le face senila sa pluteasca(poate volumul de aer interior)
          ce regina e?…senila are 2 mari avantaje care o face sa fie buna ptr vehiculele specifice
          pata de contact mult mai mare ce-i asigura tractiune mai mare si uniforma…si aceeasi pata de contact ii asigura stabilitate mai mare in timpul tragerilor din mers
          in rest la orice nivel castiga conceptul cu roti
          in afara de tancuri,mli-uri in momentul de fata restul de la artilerie ,artilerie antiaeriana,orice vehicul e pe roti

        • Cateva mici remarci niko, in afara de tancuri si MLI-uri dupa cum spui, mai sunt si tunuri autopropulsate (AS 90) si anti-aeriene senilate (Gepard). Intr-adevar sunt mai vechiute, de ex. noul tun autopropulsat Archer e pe roti, dar Gepard II din cate stiu eu e cat se poate de actual.

      • Senila e intotdeauna mai buna ca roata in panta. Pe teren „accidentat” sau off-road, senila e mai „penetranta” ca roata. De asemenea pe gheata si/sau zapada, noroi, sau apa si nisip, care e cosmarul oricarui automobil. Iar apa si nisip gasim peste tot in jurul litoralelor continentelor. E un mediu abundent. Senila fata de roata e ca un vapor cu aburi fata de un velier, indiferent de vant si conditii, sigur ajunge la destinatie. Aici nu sunt dubii cine e mai potrivit. Iar un vehicul senilat e in principiu un buldozer, e mult mai simplificat ca un vehicul pe roate cu transmisie cardanica sau X ori X. Dar resursa senilei e mult mai mica ca cea a rotii. Daca trebuie sa strabati cu senilatul mii de km pana la linia frontului , in multe cazuri ea e deja uzata inainte de lupta si presupune prin urmare schimbarea ei sau un transport suplimentar (pe trailer de ex), ceea ce ridica alte probleme senilatului. Pe urma o roata se schimba usor si nu presupune cunostinte nemaipomenite in schimb repararea unei senile sau schimbarea ei presupune calificare si antrenament. Operatia e dificila chiar daca ai un echipaj bine instruit.
        Nu senila pluteste, ci masina de lupta cu senile pluteste ( si nu toate, tancurile nu plutesc), pentru ca asa sunt proiectate, sa aibe flotabilitate, adica o arie cat mai mare de contact cu suprafata apei ( raportata la masa), astfel incat corpul sa fie sustinut de tensiunea apei asa cum ne spune Hidrostatica. Extrapoland la fluide, avioanele cu suprafata portanta mai mare pot frana zborul lor in aer si chiar plana in anumite cazuri, pot avea o viteza mica fara sa cada de pe cer. Iar navele cu aripi portante au alt principiu al flotabilitatii, nu cel al tensiunii apei, ci invingerea frecarii apei prin efectul aripii de portanta combinata cu o viteza mare. Dar asta numai in conditiile unei miscari laminare a apei. Nu e cazul senilatelor. Ele sunt proiectate sa pluteasca si in miscari laminare ale apei si in cele turbulente. Si aici marele pericol e rasturnarea senilatului. De aceea centrul de greutate e ales astfel incat un BMP sa nu se rastoarne in apa turbulenta in timp ce un Bradley de ex. daca ar putea pluti ar fi in pericol.

        • te referi la sustentație și hiper-sustentație „avioanele cu suprafata portanta mai mare pot frana zborul lor in aer si chiar plana in anumite cazuri, pot avea o viteza mica fara sa cada de pe cer. Iar navele cu aripi portante au alt principiu al flotabilitatii, nu cel al tensiunii apei, ci invingerea frecarii apei prin efectul aripii de portanta combinata cu o viteza mare”- cu mențiunea că e vb de portanță în cazul aripilor – apa, ca și aerul e fluid (de 800 de ori mai dens) și comportamentul e același. În absența vitezei vehicolul cu aripi se scufundă până la pescajul oferit de cocă, iar avioanele… se angajează, intră în vrie (și se prăbușesc dacă nu crește viteza-portanța).

          Întrebare:
          Cât de mult influențează mecanismul acela de schimbare a presiunii anvelopelor. Înțeleg de ce e tare util să ai pe camioane/transportoare un sistem de control al presiunii care să funcționeze în marș, fără pregătiri… dar cât contează? Știu că e util pe zăpadă, dar cât de?
          Pe noroi presupun că ajută, dar nu te scoate din.. „rahatul” situației de a rămâne înpotmolit.

          Încă ceva. La BTR/TAB-uri în genere, presupun că lungimea mare e o problemă la trecerea înclinațiilor mari (rampe cu șanțuri). Bine zic, sau e alta treaba?

          Din câte conosc, mai rămân și tancuri prin noroi, dacă echipajul gafează tare. Nu știu dacă BMP-ul poate trage un tanc mediu, am auzit că uneori nici un tanc nu îl poate scoate pe altul, caz în care trebuie să apară tancheta (vehicul) de recuperare…

        • in primul rand brdley nu prea e ptr asta
          exista laav-ul infanteriei de marina care pluteste mai bine decat bmp-ul
          mai sunt alte variante
          transmisia in totalul ei e mai complicata la un senilat deoarece nu „accepta” asa usor transmisii mecanice(doar pana la o anumita greutate si de obicei se defecteaza des din cauza solicitarilor)
          doar partea finala de legatura cu roata e mai simpla
          la senilate o sa vezi foarte des transmisii hidrodinamice,fara legatura directa
          vezi cazul scorpionului englezesc ,care desi are masa mica „frigea” ambreiajul
          din cauza asta transmisiile existente pe senilate nu „suporta” viteze de croaziera ridicate ptr mult timp
          in schimb un vehicul cu roti 8×8 bun ,lejer tine viteze de 70 km/
          ptr o grupare de tancuri marsuri de peste 200 km sunt ceva la limita(aici ma refer la grupe mari ),in conditii ideale s-ar duce catre 400
          dupa aia o transmisie buna cu diferentiale blocabile la toate rotile 100/100 si roti orientabile pe primele 2 punti ,plus cauciucuri de noroi mari te aduc la acelasi nivel de trecere cu un senilat(la masa echivalenta)si necesitsa motoare de putere mai mica
          @flogger
          sistemul de umflare te ajuta din prisma ca daca scazi presiunea ,creste suprafata de contact si pneul fiind mai „moale”,se descurca mai bine pe nisip,teren framantat precum aratura
          in noroi nu e bun,in noroi cauciucurile subtiri sunt mai bune,cu profil adecvat(cum sunt alea de la tractoare ,profil v)
          dupa aia pe asfalt o presiune mica mareste rezistenta la inaintare,deci creste consumul…sa o poti ridica iti ofera flexibilitate
          deci si in teren greu si pe sosea

        • @floger
          e foarte dificil sa scoti din mocirla o masinarie de peste 50 tone
          sa scoti una de 50 cu una de 30?
          eu ma indoiesc foarte mult
          doar un tanc sau doua scot altul

  2. @niko – ma gandesc daca e fericit Basescu acuma ca tu nu ai observar ghilimelele de la „pluteste”; am vrut sa zic ca nu se afunda asa usor in noroaie, zapada sau nisip, deci „pluteste” 😀 😀 :D.
    Ce am vrut sa zic defapt – pentru ca are o suprafata mult mai mare de contact cu solul si presiunea exercitata de vehicolul respectiv se distribuie mai eficient decat la roti si deci se poate deplasa mai usor pe teren moale sau pe zapada. De ce crezi ca unele tractoare au 2 anvelope atasate la un butuc? pe langa tractiunea mai eficienta, solul este mai butin batucit/batatorit.
    La un vehicul de 40-50 tone, nu cred ca e chiar asa de usor de implementat un sistem de avelope eficient – trebuie sa fie mari, late, super rezistente, apoi ai o transmisie mai complicata, sistemul de directie, etc etc.
    Sunt partizanul senilelor, cel putin la tancuri :D.

    • da la peste 30 tone nu prea mai poti „pune” roti
      multi spun ca de moment cam aici ar fi limita(boxer-ul nemtesc e pe acolo)
      explicatia acum e mult mai corecta
      sa-mi ia diploma daca am dat copy paste…eu sper sa lase impungerile si citaturile cu bratieni si sa faca ceva ptr oamenii de acasa(ca tot ei le platesc salariile..,ca doar sunt niste bugetari cu grade nimic altceva)
      la tancuri de moment nu cred ca discuta nimeni inlocuirea senilelor
      centauro si asemanatoarele nu sunt folosite in rolul tancurilor

  3. Tancurile bt rusesti au parut a fi un concept interesant la vremea lor. Senilele se puteau demonta pt mersul rapid pe drumuri cat de cat rezonabile. Nu ma pricep la domeniu dar cred ca s-ar putea relua cercetarile in acest scop, eventual prin crearea unor anvelope care sa poata accepta senile. Am vazut ca exista si senile din cauciuc.

  4. http://www.uamoreni.ro/

    ¨ANUNT IMPORTANT!!!¨

    Care dracu e anuntu´ ca nu pot sa dau click nicaieri……….

    • Nu te-ai prins?

      Scrie click aici! Nimic deosebit…

      OFERTĂ DE VANZARE

      S.C. UZINA AUTOMECANICA MORENI S.A. filială a C.N. ROMARM S.A. Bucureşti, cu sediul in str.Teiş, Nr.16, Moreni,jud.D�mboviţa vinde din stoc POMPE CENTRIFUGE NOI, la preţ convenabil, fabricaţie S.C. AVERSA S.A. Bucureşti, executate conform standard ISO 9001.

  5. in ultima vreme se testeaza si senile din cauciuc,momentan pentru vehicule blindate usoare de pana la 25 de tone,care au rezistenta mai mare la uzura si greutate mult redusa fata de senilele metalice,dar se spera ca tehnologia va evolua si va fi folosita si la vehicule mai grele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *