SHORAD sau VSHORAD?

Daca tot e sa despicam a nu sitiu cata oara firul in patru la acest capitol, fara ca pe plaiurile noastre sa se fi schimbat ceva in legatura cu subiectuul, in afara de pagina departamentului de achizitii… Nu de alta dar cu ce pazim bateriile alea Patriot, ca tot le-am luat nou-noute? Cu SA-9, SA-6 si un Hawk nemodernizat la nivel de rachete si conectat cu chiu-cu-vai la niste radare mai moderne?!

Incepem cu… cateva considerente din partea unui specialist (nu, nu e vorba de mine!)

Din punct de vedere tehnic, este discutabila separarea achizitiei componentei MANPADS de cea VSHORAD, din cauze de logistica dar si de diferente de performante tehnico-tactice relativ reduse intre cele doua paliere, mai ales daca se foloseste acelasi vector.

O justificare a separarii ar fi instalarea componentei VSHORAD pe vehicule, iar o alta justificare ar putea fi categoria de vectori folositi, posibil ceva mai performanti decat vectorii MANPADS.

Cateva lucruri preferabil de evitat la sistemele VSHORAD/SHORAD:

  • Vectori necontainerizati, expusi influentelor mecano-climatice;
  • Vectori reutilizati din sistemele aer-aer, care au sisteme si un profil de zbor diferit, total neadaptat lansarii si evolutiei pornind de la nivelul solului si cu viteza de lansare zero.
  • Componenta SHORAD doar IIR, ghidata prin legatura de date pana poate incadra tinta cu senzorii ambarcati. Este recomandata si existenta unui vector ghidat radar.

Distantele maxime de angajare ar trebui sa fie superioare la 6 km pentru VSHORAD (ne-artileristic) respectiv 18-20 km pentru SHORAD, in timp ce distantele minime sunt recomandate a fi sub 1 km.

Pentru VSHORAD/SHORAD romanesc au inceput sa fie depuse ofertele: Diehl cu Iris-T SLM, MBDA cu Mica VL si, se pare, dupa unele surse, ca si Boeing ar fi venit cu ceva.

 

Sa dezvoltam putin pe acest subiect… Boeing „SHORAD” si povestea sa.

Initial, pe vremuri, cei de la Boeing aveau in portofoliu AN/TWQ-1 Avenger iar mai tarziu derivatul sau, impropriu denumit SHORAD doar cu Stinger si Hellfire.
Ulterior, au mai integrat Starstreak pentru britanici pe el iar in anii 1990 a existat si o colaborare Boeing/Matra Guardian care a introdus lansatoare triple containerizate pentru rachetele Matra Mistral in locul lansatorului  cvadruplu pentru FIM-92 Stinger, prototipul fiind finalizat in 1992 cu trageri de test efectuate iar proiectul a fost abandonat in 1997.
Ulterior a fost integrat si AIM-9x, deci abia la acel moment putem vorbi cu jumatate de gura de un sistem SHORAD. Aici imagini de la AUSA 2014, cu AIM-9 deja prezente pe macheta si, probabil, integrate pe lansator:
Si asta deoarece inca din februarie 2012 Raytheon a castigat dezvoltarea pentru vectorul AI3, o varianta modificata pentru lansare de la sol si cu ghidaj radar a AIM-9 Sidewinder, lansabila de pe Avenger cu rol C-RAM (counter rocket, artillery, mortar), C-UAV si antiracheta de croaziera, sistemul fiind testat cu succes in 2014. Sa ne reamintim studiile pentru interceptori miniaturali EAPS-ID dar si pentru un interceptor low-cost lansabil de pe lansatorul Hawk.
In martie 2017 cei de la Boeing au prezentat o versiune modernizata a Avenger, echipabila dincolo de clasicul Stinger, cu AI-3 AIM-9X Sidewinder, Longbow Hellfire, rachete cal. 70mm Hydra, mitraliera .50cal si o arma cu energie dirijata.
Turela, derivata din originalul Avenger, era instalata pe o versiune decupata in spate a sasiului de Stryker, dar putea fi instalata si pe JLTVsau Bradley.
Solutia Boeing-GDLS, bazata pe upgrade al turelei Avenger (sursa)
Imagini de la tragerile de la sfarsitul lui 2017 cu prototipul Boeing – GDLS:
Alaturi de integrarea a 2 containere de rachete Hydra/APKWS cal. 70mm (2×18 rachete), Boeing Avenger PMS propunea si integrarea unor alte tipuri de rachete sol-aer, cum ar fi Bofors RBS 70/Bolide.
Desi Boeing-GDLS au fost initial favoritii competitiei americane, oferind o solutie inca din august 2017, armata SUA a considerat ca modificarile vehiculelor erau prea insemnate asa ca s-a orientat catre o solutie de turela mai compacta si mai usor de instalat.
La sfarsitul lui iunie 2018, solutia acceptata de U.S. Army s-a cristalizat in varianta oferita de Leonardo-DRS in colaborare cu Raytheon, denumita IM-SHORAD, alcatuita dintr-o turela usoara teleoperata RWIP, cu un tun M230LF, o mitraliera coaxiala cal. 7,62mm si capacitatea de a lua containere cu rachete Stinger sau Hellfire, totul ghidat de radare emisferice multimisiune ale Rada (Rada’s Multi-mission Hemispheric Radar /MHR ) si asezat pe plafonul unui vehicul Stryker 8×8 nemodificat.

Se observa ca solutia MSL continua linia LAV-AD, inlocuind tunul rotativ GAU-12/U 25mm (bataie pana la 3,5km) cu mai simplul si usorul M23030 LF (cadenta doar 200 lovituri/minut si bataie pana in 4 km), pastrand solutia Stinger pentru rolul AA si adaugand Hellfire cu rol dublu AT/AA. O astfel de turela usoara, cu un LF-230 cal. 30mm sau un Oerlikon KBS 25mm (spre exemplu in turela Fieldranger sau Cockerill, pentru care Romarm a inceput discutii), alaturi de rachete integrate ar fi fost interesanta pentru configuratia noastra de TBT 8×8 APC.

Fara integrarea AIM-9 Sidewinder, MSL ramane un VSHORAD cu un tun relativ usor si inferior celor dedicate antiaerian si cu focos programabil la tragere, asigurand o protectie pe distante pana la 6-7km maxim impotriva unor tinte relativ lente (subsonice) si slab protejate. Practic SPAAG Gepard pe care il avem si noi in dotare ar fi superior MSL-ului, daca ar fi modernizat la standardul 1A2 (electronica digitala, rachete FIM-92 Stinger/derivati, munitii FAPDS/AHEAD, Capabilitati C3) adaugandu-i si capacitati C-RAM plus o distanta de tragere artileristica eficace de pana la 6km – similar mai modernului Skyshield.

Sa vedem si cat va costa, necesarul fiind de 144 de sisteme IM-SHORAD pentru U.S. Army, prevazute a fi livrate incepand cu 2021: bugetul de pe anul fiscal 2021 cuprinde productia a 72 de sisteme pentru a echipa 2 batalioane, la un cost de 7,1 mil.$ / unitate, alte 32 de sisteme fiind prevazute in primul lot incepand cu iulie 2020.

 

 

Pentru a discuta putin si despre SHORAD, s-a auzit acum un an prin targ ca ai nostri ar fi preferat ghidaj radar pentru rachete, deci era sa se lase cu carnet de sarcini cu dedicatie pentru rachete RF(EM), cum ar fi cazul NASAMS echipat doar cu AMRAAM-ER… Deocamdata, Qatar sunt primii cumparatori de AMRAAM ER, in 2019, si singurii. Ar mai fi fost in gratii MICA-RF si, la o adica, englezoaica CAMM de la MBDA, dar nu ne-a fost oferita inca, probabil din motiv de neconcurenta intre filialele MBDA…

Ca tot l-am pomenit, NASAMS, ar fi bine sa primeasca un sistem cu lansare verticala din container (stil ESSM), cum are si CAMM (care mai are si „cold launch”)… Solutia cu container orientabil da restrictii de orientare si timpi morti la lansare, fiind un compromis pentru un pret mai scazut si o minima adaptare a unor vectori aer-aer.

Pentru IRIS-T a fost imaginata o solutie de lansare verticala containerizata, dar nu e chiar un VLS cu evacuare de gaze protejata – gazele fiind dirijate spre sol in spatele vehiculului, solutie propusa a fi instalata pe un sasiu senilat din familia M113:

IRIS-T in lansator vertical containerizat pe sasiu senilat

Solutia era similara celei propuse noua pentru SIRET/Iris-T instalat pe sasiu mobil 8×8 de Saur 2, in cazul nostru racheta nefiind containerizata:

SIRET pe Saur2

Tot cu racheta Iris-T necontainerizata este si sistemul RBS-98 suedez, instalat pe sasiu de BVS-10 cu remorca, denumit Bandvagn 410, sistem aflat inca in teste.

Iata si o comparatie vizuala intre cele doua solutii Iris-T SL: cea bazica (Iris-T SLS), cu vectorii neprotejati si cea containerizata a sistemului Falcon pentru Iris-T SLM al asocierii Diehl- Lockheed-Martin:

 

Ideal ar fi un lansator de genul celui de mai jos, nu neaparat senilat, similar solutiilor existente pentru CAMM si sistem de lansarea la rece, fara evacuare de jet fierbinte care ar necesita spatiu suplimentar pe lansator:

Lansatoarele orientabile sunt bune pentru apararea de perimetru, in pozitii fixe, unde nu esti contra-timp pentru punere in pozitie.


 

Solutia cu Sidewinder si Amraam necontainerizate pe Humvee si camioane usoare e o varianta de extins rapid numarul de lansatoare la un cost minim, un fel de solutie disperata, dar nu a fost adoptata in uz curent de vreo armata, poate cu exceptia sarbilor cu rachete RLN-IC/P-13M integrate pe al lor Pasars-16 ZRPK/Terminator.

Pasars-16 ZRPK

Revenind la modul de ghidaj pentru SHORAD, posibilitatea de a avea cel putin doua tipuri de vectori cu ghidaj diferit, ar putea reprezenta un plus. La modelele nou lansate pe piata, predomina ghidaj IR si radar activ, in timp ce solutiile beam-riding (RBS-70) si iluminare (ghidaj semiactiv radar/radar ACLOS) de genul celor folosite pe RBS-23 Bamse sau Crotale sunt mai putin raspandite, acestea din urma avand avantajul unor vectori sensibil mai ieftini dar si dezavantajul angajarii simultane a unui numar limitat de tinte, fiind necesara ghidarea rachetei pe tinta de catre sistemul de la sol. La ultima categorie trebuie amintite si solutiile poloneze – Bumar Błyskawica – cu ghidaj RF CLOS dar si rusoaica Sosna-R, cu ghidaj radio/LASER, aceasta din urma evident fara sanse a intra in inzestrarea noastra.

 

Tot la capitolul ghidaj, in cazul sistemului Falcon ramane un mic neajuns – lipsa unui vector cu radar activ, ambii fiind exclusiv IIR si ghidaj prin legatura de date.
De mentionat ca NASAMS e posibil sa reintre pe usa din dos la MRAD – modernizarea Hawk – si acolo ar fi interesant exact prin AMRAAM-ER dar si posibilitatea de a integra ulterior inclusiv IRIS-T SLM (din moment ce IRIS-T SLS e deja integrat) si poate chiar mai incolo AMRAAM AIM-120D (posibil contracandidat pentru ER, la un pret similar de putin peste 1 mil.$/bucata si o raza de actiune probabila spre 45km lansat de la sol), productia sa fiind insa prevazuta a se opri dupa 2026-2030 cand e planificat sa intre in paine succesorul AIM-260 JATM de la Raytheon.

Insa AMRAAM e bine sa fie dublat cu ceva ghidat IR: “need for the AIM-9 (X BLIII) to have an increased range was from digital radio frequency memory (DRFM) jammers that can blind the onboard radar of an AIM-120D AMRAAM, so the Sidewinder Block III’s passive imaging infrared homing guidance system was a useful alternative.”
De unde, pentru lansari de la sol, un IRIS-T SLM ghidat IR poate deveni o alternativa interesanta, complementara, pentru AMRAAM SL/ER…

Concurenta ar putea sa fie serioasa pentru VL Mica (in curand si in versiunea -NG), care vine din start cu doi vectori complementari RF/IIR, cu raze de actiune similare.

Amanarile, atat din programul naval al corvetelor si fregatelor cat si din cel al programului SHORAD/VSHORAD, fac sa ne apropiem cu potentialele date de livrare a vectorilor antiaerieni pe aceste paliere de cele ale inceputului livrarilor pentru Mica-NG si ESSM Block II (ultimul, aflat deja in productie de preserie de anul trecut, cu livrari in 2020 ), in timp ce AMRAAM-ER este deja comandabila si in productie.

In incheiere, sa visam putin si la ESSM-ER pentru viitorul apropiat, producatorul sperand sa obtina pentru acesta o raza de actiune apropiata de 100km orizontal. Cert este ca cei de la Nammo pregatesc un nou motor ramjet exact pentru extinderea razei de actiune:

Ce mai ramane de zis?

In maniera in care ne-a obisnuit deja MApN-ul cu ale sale achizitii prin competitie, sa inceapa spectacolul!

 

Marius Zgureanu

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/mica-ng

https://www.rumaniamilitary.ro/vl-mica-vs-camm-si-essm

https://www.rumaniamilitary.ro/ckem-de-actualitate

https://www.rumaniamilitary.ro/amraam-er-primele-trageri-reusite

https://www.rumaniamilitary.ro/modernizari-poloneze-si-ucrainene-pentru-sa-6-2k12-kub

https://www.rumaniamilitary.ro/mbda-o-posibila-alternativa-pentru-colaborarile-elmec-ploiesti

https://www.rumaniamilitary.ro/munitii-inteligente-pentru-tancuri

https://www.rumaniamilitary.ro/rachete-de-precizie-cu-raza-extinsa-lrpf

http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-larom

http://www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-modernizarea-complexelor-de-rachete-sa-8-si-sa-6-intre-dorinta-si-realitate

http://www.rumaniamilitary.ro/cehia-isi-modernizeaza-bateriile-de-sa-6-kub

http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/

http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/

http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere

https://www.rumaniamilitary.ro/o-solutie-romaneasca-pentru-modernizarea-rachetelor-hawk

https://www.rumaniamilitary.ro/marte-sau-sea-killer

https://www.rumaniamilitary.ro/sea-venom-by-mbda

https://www.rumaniamilitary.ro/nsm-to-be-or-not-to-be

109 comentarii:

  1. Turela Leonardo o vad si pe monitoare, in locul tunurilor cal 30mm dar cu antenele radar plus o bila optoelectronica instalate pe un catarg telescopic care sa le permita sa „vada” peste copacii de pe maluri.

    6
  2. Pe programul asta Vshorad/Shorad chiar ar trebui să ne punem un pic capul la contributie și tinand cont de sumă mare de bani implicata, ar trebui să reușim să producem și ceva intern. Stiu, Elmec nu mai are oameni și tehnologie, dar cu ceva investitii se poate. Nu trebuie să ne luăm după ceea ce se întâmplă la UMB cu P5. Aia este romaneala.
    Mie imi place CAMM, este o rachetă moderna și care ar merge și pe corvete, mai ales că intra 4 buc în lansatorul Sylver.
    Pe de altă parte , MICA pare destul de ofertanta cu RF/IIR , chiar și varianta NG.

  3. IM -shorad ul ala este o mare idiotenie.o shaorma cu de toate cu vechile stinger(doar 4 de data asta) de pe avenger inghesuite langa un tun de 30mm cu o cadenta penibila ptr lupta aa si doua rachete hellfire (!!!!!).ptr ce naiba au pus rachete sol-sol pe un sistem a-a habar nu am.plus ca senzorii aia din colturi in locul unui radar rotativ „sanatos” sunt vai mama lor. daca doreau un vshorad adevarat luau de la coreeni k30(senilat sau pe roti) si gata.iar pe shorad aveau pe tava cel mai capabil sistem la ora asta , CAMM ul .8 rachete pe lansator ce poate fi alocat independent ptr protectie a-a chiar si la nivel de batalion. cold launch(al dracu de greu de detectat chiar si dupa lansare),mobilitate maxima,rachete ghidare radar si data link cu 25km raza de actiune si mach3.sau macar falconul duetului diehl-lm. asta daca erau baieti destepti.daca persista in prostia cu im shorad se vor alege din nou cu o porcarie gen m163 ,mim-72,mim-46 sau mai noul mim-146.oricum noi ne vom pricopsi fix cu ce vor avea ei la un moment dat.nu mai visati la mbda mica sau mistral.daca ei raman la stinger/avenger e naspa rau.

    3
  4. Lituania, a ales NASAMS 3

  5. Daca asteptam sa iasa o racheta AA pentru corvete si fregate o sa imbatranim… asteptand. 🙂
    Vis-a-vis de observatiile specialistului am bagat de seama ca toti cei de la noi „fug ca dracu’ de tamaie” de vectorii IIR preferandu-i pe cei radar. Ar fi fost foarte fain daca specialistul ne detalia/explica/motiva putin acest punct de vedere.
    Pentru ca si vectorii radar pot fi bruiati, nu mai tin minte cu precizie termenul, ceva cu biblioteci de semnale digitale etc samd
    Pentru IM-Shorad 4 Stinger s-ar putea sa nu le ajunga, inteleg ca de multe ori e nevoie de mai multe Stinger ca sa dai jos o tinta.
    Topul meu pentru terestri ar arata asa:
    Manpads – Stinger, poate mai surubaresc americanii la ele fara sa le creasca dimensiunile, ca au cam ramas in urma
    VShorad – Mistral III
    Shorad – mie imi place CAMM, dar alegerea logica ar fi NASAMS pe motiv de Amraam. Sau Mica, daca vor sa aiba aceeasi racheta ca la naval.
    In incheiere, dupa stiinta mea, cam toate rachetele astea, cu exceptia CAMM si IrisT SLM, sunt luate de pe avioane si lansate de la sol.
    Pentru Shorad avem nevoie de o racheta foarte manevrabila, cu raze si altitudini minime de angajare cat mai mici si de un CIC si radar foarte bune. Scopul lor, in opinia mea, e mai mult sa dea jos rachete de croaziera si mai putin avioane.

    1
    • VShorad = Mistral III + Oerlikon 35mm 🙂

      1
      • Am vazut ca americanii fac distinctie intre Maneuver Shorad care insoteste trupele in mars si Shorad (IPFC era, parca) mobil si el, dar mai putin mobil decat Maneuver.

        • Pentru in mars noi avem déjà la VSHORAD Geparzii, doar sa-i modernizeze, la naiba si sa le adauge rachete. Ne ma trebuie ceva SHORAD pentru in mars, gen Crotale… merge si cu astea cu lansare verticala de pe camion blindat

    • As mai adauga ca:
      Stinger: a existat la un moment dat posibilitatea de a folosi seeker-ul de pe AIM-9X (Stinger RMP Block II). Nush ce caracteristici schimba asta (masa, dimensiuni, raza de detectie), dar ai avea o commonalitate acolo. A fost anulat (aparent din motive bugetare; anule de gratie 2002 insemna hegemonie militara pt americani, fara peer-war la orizont).
      A mai existat si ADSM menit a fo folosita impotriva seekerelor radar, FIM-92J, care are datalink.

      Daca vrei ceva mai exotic, ai Chiron de la coreeni. E integrata pe K-30, si anecdotic mai buna decat Stinger.

      • Chiron aia e hibridizata cu Mistral de fapt, e tot cal. 80mm, dar poate fi trasa de pe umar iar capul de lupta e putin mai usor, cu vreo 450 de grame. Pacat ca ne-am „cacat” (ca alt cuvant mai sugestiv nu gasesc) si in parteneriatul strategic cu Coreea de Sud, ca si in ala cu Japonia…

        „While the missile system externally resembles a French Mistral system, the entire missile system including the seeker, control section, warhead and motor were developed and manufactured in South Korea.[2][3] The missile features integrated IFF systems, night and adverse weather capabilities, a two-colour (IR/UV) infrared seeker to aid in negating infrared countermeasures (IRCM) and a proximity-fuse warhead. During development tests the missile scored a 90% hit ratio.
        According to Agency for Defense Development officials, the missile is superior to the American FIM-92 Stinger or the French Mistral in hit probability, price and portability.[8] It had been involved in a missile test where the Shingung’s missile made impact on a low-flying target as high as 3.5 kilometers with a speed of 697.5 m/s (more than Mach 2.36)[9] and a distance range of 7 km.”

        1
        • Ce parteneriat cu Japonia? Cu Coreea de Sud? O_O N-am auzit de asa ceva… ce prevedeau? De ce le-ar pasa lor de noi in partea opusa a lumii?
          Aveti articole pe tema asta?

          • Io am scris acu’ vreo 10 ani despre parteneriatele alea care zac in pdf-uri, si care cu exceptia SUA si R. Moldova, am facut ceva pe ele cu bolta.
            https://www.rumaniamilitary.ro/ce-i-dorim-romaniei-posibile-prioritati-in-urmatorul-deceniu-externe

            am dat de pamant si de cel cu Japonia si cel cu China in urma vizitelor la noi. Ma mira ca pe lista MAE nu figureaza Israel, Georgia, Macedonia sau Muntenegru… poate si Croatia, daca vrem sa contam in Balcani. Cu Iordania iar ar fi de discutat, apoi Irak si Egipt. Nimic pe America Centrala si de Sud…

            https://www.mae.ro/node/1861

            Statele Unite ale Americii
            Republica Azerbaidjan
            Republica Populară Chineză
            Republica Coreea
            Republica Franceză
            Republica Italiană
            Japonia
            Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord
            Republica Polonă
            Republica Turcia
            Ungaria
            Regatul Spaniei
            Republica Moldova
            Republica India

            La noi totul e de forma… sa fie ceva acolo…

      • Sper ca americanii sa imbunatateasca Stinger, erau mai multe propuneri amanate din lipsa de fonduri/interes.

  6. nasams pare cea mai buna optiune

  7. Pai daca scopul shorad este sa dea jos rachete de croaziera si mai putin avioane nu ai nevoie de rachete f manevriere. Ca tintele nu prea pot face manevre evazive si alte minuni. Alea vin ca proastele spre tinta. Si un mig21 le poate da jos cu tunul de bord. Cam pe principiul pe care e conceput mult hulitul pantsir. Al carui proiectil este de fapt un warhead dirijat aclos atasat de un booster care il duce la 4000km/h si care poate face manevre la 6 max 8g.adicatelea un pilot bunicel scapa lejer de ea.

    • Viteza mare = timp de interceptie mic, nevoia unui vector care sa aibe o viteza similara
      Tinta mica + altitudine scazuta + eventuale caracteristici stealth = nevoia de un radar bun, aparare integrata si senzori IR.

    • si daca rusii trimit si tinte manevriere nu doar rachete de croaziera si UAV/UAS, ce faci, le dai mesaj sa nu mai trimita ca n-ai cu ce sa tragi? 🙂
      Amu rusii mai au in afara de Pantsir si Sosna, si Verba, si componenta SHORAD integrate in sistemele alea noi multirol si ultralaudate.

      • eu i-am raspuns lui nicolae dar am plasat postarea aiurea.normal ca trebuie sa ai pe un shorad rachete inalt manevriere.dadeam exemplul pantsir ca ala este conceput strict ptr. tinte mici,multe si fara posibilitati de manevre evazive sau bruiaj(HARM,lacm-uri si alte balarii).cat priveste s350(cred ca in ala loveai) imi place maxim si extrem.mobil in draci,putine masinute in componenta bateriei,cold launch si o gramada de rachete pe el.cu s100 isi asigura protectia proprie in shorad. cu 9m96(racheta ieftina cu ghidare radar semi activa) aigura MRAD ul iar cu 9m96e2(radar activ) face LRAD si ATBM.ce iti poti dori mai mult ?

        3
    • Acum nu fac, eu sunt de parere ca rachetele de croaziera vor evolua foarte mult in urmatorii 15-20 de ani. Ori noi luam sistemul asta pentru urmatorii 30 de ani, ca sa fiu bland.
      In plus, nu intotdeauna ai cea mai favorabila pozitie cand lansezi caz in care aia tre’ sa fie in stare de manevre violente ca sa ajunga pe traiectoria optima. Sau in caz de rerutare in zbor.

  8. Cu tot respectul către cei impatiniti ….hai sa uitam de shorad/v-shorad ,pentru moment … Ăștia dl guvernare, se cacaie cu pdf-uri și noi avem vise umede și frumoase ….. Până nu vad ceva concret pe acest palier ….nu mai cred nimic !

    2
    • Pana nu vine ordinul pe unitate ptr ce sa isi bata capul? Simuleaza actiuni, licitatii samd. Cand o fi sa fie apar doua melearde juma din pamant din piatra seaca, se face incredintare directa si se achizitioneaza…. ce trebuie(adica ce are partenerul strategic in dotare in acel moment).

      2
      • Doar ca au luat 7 sisteme Patriot care sunt in curul gol pe altitudini si distante apropiate, ca si Hawk-ul e semichior si cu rachete expirate, iar alea 8 sisteme sunt de fapt doar 4, ca aveau alta structura la olandezi, si au luat doar 4 radare de la belgiano-israelieni… Dar na, l’au imperecheat si cu radarul american cu interfata UTI…
        Apoi mai e problema cu interoperabilitatea cu Patriot care are radar mai destept, dar noi avem ala cu unghi de 120° si nu p’ala cu 360°.

        3
        • problema la hawk-ul romanesc era lipsa radarelor de cautare si urmarire (PAR/CWAR) AN/MPQ-50 si AN/MPQ-62 care fusesera inlocuite de radarul patriotului (si la aia a existat ani de zile tandemul hawk-patriot).cand le-au cumparat aveau in dotare doar radarele de iluminare (HPIR) AN/MPQ-61.practic mini bateriile de hawk(cate 3 rampe triple) primeau solutii de tir de la FCS ul patriot ,lansau si isi iluminau radar tintele cu hpir urile proprii.initial au incercat cu alea 4 elta sa inlocuiasca originalele PAR/CWAR. acum insa nu mai au nevoie . si apropo de radarele patriotului : cine are patriot cu radar la 360 ??

          • 360 nu are inca nimeni, doar ca e pe vine, si ar fi fost util mai ales daca voiai sa le folosesti integrat cu Patriot cum ai scris la inceput.
            Intrebarea e cat de bine stiu sa lucreze cu radarele prin interfata UTI?
            Apoi alea 4 radare israeliene AD-06/ELM-2106 ATAR L-band, ce fac cu ele, ca sunt utile AD dar pentru ceva gen Spyder SR <35km.?
            https://www.rumaniamilitary.ro/o-solutie-romaneasca-pentru-modernizarea-rachetelor-hawk

            • Stai un pic ca nu e asa. Uti a facut interfata ptr radarele israeliene elta atar nu ptr patriot. Ala nu are nevoie de asa ceva ca el din start a lucrat in echipa cu hawk ul pe care l a inlocuit treptat. Si daca nu era asa nu cred ca le dadeau americanii informatii secrete parlitilor de la uti sa faca aia interfete. In plus, noi, momentan, nu avem nici macar un camion din sistemele platite de multi ani(ca la curve) darmite radare sa facem interfete. Cat priveste elta atar la 75-110km raza de detectie poate da solutii de tir si ptr volhov(60km raza) nu numai ptr hawk(max 45).

              • Eu nu stiu nimic de interfata pt radarele belgiene ci pt pentru TPS 79, ala pt altitudine mica. S-a si lansat cu el…

                • Pai si atunci de ce au luat cele 4 elta atar(fix ptr 4 baterii complete de hawk)?

                  • Pai radarele sunt diferite, pe de alta parte s-ar putea sa ai dreptate si sa existe interfete si pt radarele Elta.Cert este ca prima tragere cu HAWK s-a facut cu ajutorului unui radar TPS 79, care numai radar de iluminare nu este.

                    • pai nu au iluminat cu el.cu ala au facut doar detectia si urmarirea si au dat solutia de tir in FDC .ptr iluminare au HPIR urile proprii AN/MPQ61, cate doua pe baterie. bateriile au venit de la olandezi fara radarele PAR/CWAR ptr ca aia in ultimii ani de le-au avut in dotare le-au folosit impreuna cu patriotul si nu mai aveau nevoie de vechiturile alea.

                  • si radarele alea 4 ELTA sunt la baza radare de descoperire, dar pot face si desemnare de tragere.

                    • si alea vechi functionau pe cate doua segmente.detectare facea si mpq50 si mpq 62 iar urmarirea o facea mpq62 impreuna cu mpq 61(ala de iluminare). la sfarsit ramanea pe tinta hpir ul(mpq61).

            • De ce nu mai esti gsg9-le ?! Unde te-ai dus, cine te-a plictisit cu atatea subiecte serioase intr-o tara intoarsa pe dos.

              Ps am ras cu pofta ori de cate ori comenta.

              1
          • 51 si 62 sunt fiare vechi de mult. Au fost inlocuite cu 64. Raytheon le-a propus o modernizare care includea 64 plus modernizarea FDC. Nu a fost sa fie pentru ca Raytheon nu se incadreaza la ieftin si bun. Interfata respectiva nu se aplica radarului in sine. Este o interfata care te ajuta sa schimbi date intre un FDC Hawk si unul Patriot. Hawk organic nu avea capalibilitati de a comunica in protocoale specifice pentru „air defense” cum ar fi ATDL-1, TADIL-A, TADIL-B si TADIL-J.

            • radare AN/MPQ-64 au doar cei care le-au facut upgrade ul HAWK XXI.olandezii aveau PIP phase III. doar ca avand in dotare in paralel si patriot au putut sa renunte la cele doua vechituri, inutile din moment ce FDC urile hawk primeau solutii de tir de la ECS/ICC urile patriot.au pastrat doar cele doua radare de iluminare AN/MPQ-61 per baterie.

  9. Cu riscul de a ma face de ras: am avea unde sa producem sub licenta un Chiron sau un Stinger?

    • Stinger Nu a fost vreun zmeu la tinerete cand eram Eu in fasa,daramite acum ca am pat alb la tample….plus Nu a fost updated in pas cu vremurile
      Nu ar fi rau sa ia or NASAAM 3 pe sasiu P5 ori Saur 2/3 ori MICA pe acelasi sasiu….probabil francezii ar fi mai deschisi idei de a fabrica partial /ansambla plus mentenanta la Ploiesti,AMRAAM la ploiesti cand mi oi vedea ceafa ?

    • Nu !… din cauza de lipsei finanțării …. Pt a produce îți trebuiesc bani, îți trebuie licență ,personal calificat , 0 coruptie ,etc,etc !!! Noi momentan nici pulbere pt gloanțe nu mai producem…”cumpărăm dl vecini”….dar mite sisteme shorad /v-shorad….viseeee !!!!

      1
    • Cu riscul de a fi injurat : NU!!!

      1
    • MBDA si Elmec au incheiat un memorandum ca sa coopereze daca sunt alesi. Au facut probabil si o evaluare a “fabricii”. Stiu ca au incheiat parteneriate si cu alte firme, software etc Dar aici nu era vorba de productie sub licenta, doar asamblare, testare, reparatii.
      Discutiile pe care le-am avut cu ei acum vreo 2 ani erau la modul ca erau dispusi sa dezvolte ceva cu noi, pentru noi si nevoile noastre specifice pe baza Mistral.
      La celelalte nu se punea problema de mai mult. Doar daca luam licenta.

      1
  10. Cu riscul de a fi injurat : NU!!!

  11. Nu stiu cat de bune,fiabile si mobile sunt sistemele enumerate mai sus,dar pentru rezervistii veniti nu chiar de la coada vacii,dar care au grija de nevasta,copii,catel,purcel(soacra nu se pune) si au pregatire militara sa zicem medie: In cat timp se poate (re)incarca,arma,lansa si fugii de la locul faptei cu un asemenea sistem? Ehh,captain(domn gheneral)?
    Adica usurinta in utilizare si realocarea sau reducerea amprentei termice a „agregatului”.

    Pentru ca mobilitatea,si nu statul pe loc,este de baza.Cam cat timp o sa ia pentru o asemenea operatiune?1-3-5 minute?
    Daca va fi peste 7 minute atunci stolurile de cio…libelule si vrabii,adica stoluri inamice de drone sau avioane/elicoptere,isi vor face rapid treaba si noi inca vom mesteri la bagatul tevii pe racheta sau racheta pe teava..
    4×4 si 6×6 trebuie sa fie de baza,ca mijloc de transport,senilatele sunt cam greoaie.
    Si nu stiu daca rachetele astea aer-aer transformate in sistem de rachete sol-aer sau sol-sol vor da randament ca cele facute special pentru scopul initial!

    PS: Trebuie sa ne uitam cum sunt sistemele de aparare ale rusilor din jurul Moskva,chiar daca sunt si pentru atac.
    Rusii au la baza conceptul mult si fara numar,noi putin si prost.

  12. Nu știu dacă din efervescența care era cu implicarea industriei de apărare locale, poți integra 80% din producție aici. Poate dacă Elmec i-a seeker-ul de la CA 94, adaugă niște petarde confiscate de poliție de prin Dragonul roșu anul trecut, pe post de cap de luptă, și pun un motor de la rachetele antigrindina pe care le fac. Boteaza produsul porn star 20 m și basta. Altminteri, fără a ocoli efervescența, adică cumpărături de la raft, nu văd vreo solutie. E interesantă totuși oferta celor de la MBDA de a încerca ulterior dezvoltarea locală a unui produs după asamblarea Mistral 3. Oferta Diehl, e ok, dar nu cred că vreun guvern, în următorii 15 ani, să bage bani în retehnologizare.

    2
  13. Toata lumea o da cu productie si integrare in tara a rachetelor, armamentelor, tunuletelor.
    Cu cine fratilor? Cu „management” pus politic in toate fabricile din subordinea ROMARM? Cu sindicat condus de sefi cu hematii pline de secera si ciocan?

    Sorry, parjol, dati afara toti, rase fabricile si ridicat unele moderne, tehnologie de varf, automatizare si robotizare lagreu si angajati oameni tineri pana in 30 de ani in ele, la toate nivelurile si fara implicarea politicului.

    Atat timp cat politicul decide ceva in acest domeniu noi vom fi la coada vacii.

    P.S Inca o data, spun: Unde esti, tu „rusule” doamne…? Nu s-a vrut punctul 8 de la Timisoara? Nu-i nimic, epurare stil Stalin se poate face dupa ce vin rusii in tara.

    Cand vin rusii, la Nadlac va astept domnilor care acum serviti cica Patria iar atunci veti vrea sa dati bir cu fugitii – sa aplic articolul cu dezertarea in timpul razboiului.

    P.P.S Poate ne mai scutiti sa va platim aiurea, aplicati in masa ca se angajeaza la FRONTEX. Sa va plateasca Mutti.

    2
  14. ionica fonosch

    *Toate tevile de 100 de mm respectiv 57 mm trebuie puse pe camioane , ma gandesc la camioane pe 4 osii cu cabina blindata
    Obtii cu capacitaile industriale din tara un sistem antitanc/antidrona autopropulsat :-)[detectie tinte termoviziune]
    https://twitter.com/klkamash2018/status/1113810534166609926
    {nu trebuie decat cumparata licenta de ” AHEAD ammunition”}
    ** Rachete NASMAS as alege si as incerca sa integrez inclusiv SA-2 :-))) la nevoie tragi cu tot ce ai !
    https://www.kongsberg.com/kda/products/defence-and-security/integrated-air-and-missile-defence/nasams-air-defence-system/

    • Chiriac Alexandru

      Siteme antiaeriene cu 2xtevi de 57mm pe mijloace de deplasare blindate cu senile, sovieticii le-au produs de mult, dar noi nu le-am importat, deja era facut un plan de productie romaneasca de sisteme antiaeriene! Se realizase tunul 2×30 mm cu corector mecanic si erau intr-o faza avansata tunul 2x30mm cu corector electromecanic Oerlicon si cu telemetru cu laser; se realizase rachetelE dirijate pe infrarosu si contrast de lumina CA-94 si CA-95; era in faza de experimentare radiolocatorul STAR-1M; erau in faze avansate de experimentare de tunuri de 2x30mm pe mijloace blindate cu pneuri si senile, dar se astepta rezultatul final la cel cu corector Oerlicon si telemetru cu laser, erau in diferite faze de experimentare tunuri de 100mm terestre, pe tanc, pe cazemata, de coasta, navale si urma varianta antiaeriana; dar a venit Marea Revolutie care a anihilat totul si dupa aceea am cumparat tot sistemul Oerlicon si ale Patrioate depasite!

  15. ionica fonosch

    * O parte din tevile de 30 de mm le-as utiliza intr-o turela mica , telecomandata , instalata pe MVLM 🙂
    https://www.armyrecognition.com/may_2017_global_defense_security_news_industry/russia_considers_testing_unmanned_tigr_4x4_tactical_vehicle_fitted_with_30_mm_turret_tass_21905173.html
    ** Ce ramane instalate pe camioane cu 4 osii 🙂 la care as adauga si cateva rachete CA-95 per camion 🙂
    https://en.topwar.ru/157763-pvo-chehoslovakii-poslevoennye-zenitnye-ustanovki.html
    [tendinta e clara , autopropoulsat ]

  16. As for the Pasars-16, you have to understand that it is not an independent system in itself.
    The basis of the system is the M85 Giraffe radar. It has the ability to control (in the direction) 9 different subsystems.
    The idea is that the M85 Giraffe radar controls 4 Pasars-16 and 4 Lancers with containers (something like LRSVM M18).
    It is essentially a defense in place, not in motion. For defend troops on the move, we use Russian Pantsir.

  17. very bad idea .pantsir is not a real SPAAG for defend troops on the move. it is a very dedicated system which defend airfields,logistic bases,another AD system(s300,s400) of attacks with LACM(bgm-109,agm-158, scalp) or HARM missiles. i think after that acquisition your army will also buy a AD system (s300 pmu2 probably).

    • I don’t know if Pancir is a dedicated SPAAG or not. But I know he can effectively defend a troop on the move from all kinds of threats in the air. 7 more batteries will be purchased in the coming years. Each battery will have 6 launchers.
      The current priority is the completion of the Pasars-16 system. The RLN-IC 170 missiles will be placed in containers on special FAP 2228 vehicles.
      It is said that after the completion of the Pasars-16 project, the RLN-IC 170 rocket will be boosted to a distance of 25 km. We’ll see.
      Subsequent purchases of medium and long range systems from abroad depend on future events of the Arms Industry in Serbia.

      1
      • I doubt it (Pantsir) ” can effectively defend a troop on the move from all kinds of threats in the air.”
        You got the real thing in Siria, and it got shaken a lot… As @Strumpf told you, you need other layers of air-defence to cover PAntsir, which can be effective on its specific missions, for which it has been designed, but far from being able to cover against „all kind of air threats”.

        1
      • the great problem of pantsir system is missile 57E6 .this two stage missile in fact is a one stage missile because second stage is only a warhead whitout self propulsion, aclos guided.this means that any maneuver he makes reduces his initial speed (and off course range) generated by first stage booster.this kind of missile is made for „dumb target” like LACM, ARM, guided bomb ,which do not perform evasive maneuvers and do not have jamming systems.in fact, the weapon has a cited capability to engage targets manoevring at 5-7G. that means in front of a AH64, A-10,F-16 attacking a column of tanks is not very good. in adition, if you order so many systems why not buy the newest version pantsir-SM whith 75km detection range & 40km engagement range ? or at least pantsir S2E whith new target aquisition and tracking radars ???

        • I understand what you’re talking about 57E6. The 57E6 initially has maximum acceleration and maximum speed. During the flight it consumes speed (kinetic energy), which is an advantage and not a disadvantage. Mistral 3 rockets work the same way.
          The purchase of Pancir will be in succession in a period of 10-15 years. So every other year one Pancir battery will be bought. It is now unknown which version will be purchased, but it will not be weaker than the S1.
          Pancir is primarily for short and medium range. That means detecting up to 50 km and destruction at 25 km and closer. In Vorvodina where everything is flat and there are no forests, there is no salvation for anyone. But for the rest of Serbia, where everything is hilly, Pancir is perfect.

      • RLN-IC 170 will have a range of 25 km ??? i don’t think! this missile is a upgrade of the Vympel k13(aa2 atoll) a air to air missile which in its best version had 10 km range.is it know as an air to air missile launched for the ground whitout additional booster lose three quarters of range. for this reason NASAMS 2 system with AIM-120A/C5(55-105km air to air range) have only 15-25 km range.and the aim-120b is o missile much powerful than k13.even the current 12km range it seems too much for a missile like K13.

        • Vympel k13 and AIM-9 Sidewinder rocket diameter is 127 mm. RLN-IC 170 rocket diameter is 170 mm.
          The AIM-9 Sidewinder is a concept model for the RLN-IC missile. Flying surfaces (wings) from old Vympel K-13 were used. Everything else is brand new and modern.
          It is assumed that the maximum range of RLN-IC 170 is 12 km. But those are just assumptions, because the rocket has not yet been tested for maximum range.
          The RLN-IC 170 rocket will be completed. It is made for a maximum range of 12 km. It may change its diameter in the future, but the 12 km range will be achieved.
          When you add one more stage to such missile, you can get a new missile with a maximum range of 25 km.
          The Israelis applied the same way of thinking.

          1
  18. o observatie privind rachetele de pe containerele orientabile – nu conteaza in ce directie e orientat containerul – racheta o poate lua in orice directie dupa ce e lansata.

    conteaza directia orientarii containerului doar daca se trage din el cu proiectile de artilerie.

    • 🙂 🙂
      de aia cel mai bine e sa fie vertical, fiind AA.
      Containerul conteaza ca orientare, daca e pe camion si nu e vertical, ca ai restrictii de directie date de cabina si de directia in care pleaca jetul de evacuare din canistra, camionul nefiind protejat peste tot fata de jet.
      Apoi daca lansezi racheta „peste umar”, in directia opusa tintei:
      1.) o mica parte din acceleratie se pierde, deci iti poate afecta distanta maxima/altitudinea de interceptie
      2.) nu poti face „lock-on” pe tinta direct pe racheta inainte de lansare (in cazul interceptiilor la „vedere” – in linia vizuala), datele sunt trimise rachetei ulterior, prin datalink.Nu neaparat o problema daca interceptia se face la distante mai mari de cativa km.

      2
      • da, dar si pretul rachetei si al lansatorului este mai mare.racheta musai trebuie sa mai posede niste motoare suplimentare ptr orientarea pe directie dupa lansare iar VLS -ul niste sisteme de deviere a „gazelor” la lansare.din cauza asta parlitul ala de lansator mica duce doar 4 rachete (!!!).stau si ma intreb, tampitii de rusi care sunt „tatici” in domeniul sistemelor mobile vshorad/shorad/mrad ptr protectia trupelor au un singur sistem cu vls.inculpatul tor.in rest sosna,tunguska,pantsir,osa-akm,buk(chiar si m3) au rachetele in container orientabil. nu i-au anuntat astia si pe ei ca este mai cool cu vls ??

        • Orientarea pe directie, la Mica de exemplu, se face atat aerodinamic cu aripile dorsale cat si cu ajutorul ajutajelor de la motor care directioneaza jetul motorului. D-asta de capabila de manevre violente, cu multe G-uri. Nu cred ca e singura care are astfel de sisteme.
          Camm are si niste mici motorase ca s-o aduca de la verticala la orizontala pentru ca… cold launch. La Mica nu e cazul.
          Apoi, la Mica ai cateva particularitati date de modul specific de ambalare. Practic, Mica lansata vertical vine intr-un container special, sigilat, cu propriul canal de ejectare a gazelor la lansare, in care racheta nu are aripile pliate. De unde rezulta un container mai voluminos decat unul pentru CAMM de exemplu. Solutia are avantaje si dezavantaje.
          Cam toate sistemele Shorad acum pe piata au timpi scurti de punere in pozitie si tragere dar nu sunt genul care trage din mers.
          Avem nevoie de o aparare AA foarte bine pusa la punct altfel, orice atac cu rachete de croaziera te face pilaf, poti sa ai mama lu’ F-22 si Arleigh Burke, in hangare/port sunt vulnerabile.

          2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *