Stele verzi – Interplanetara 2020

După ce în trecut am survolat planeta Marte – detalii aici și aici – avem în această lună (iulie 2020) startul unei curse interplanetare spre Marte, Interplanetara 2020. Ar putea fi numită cursă? Probabil, dacă ne gândim că o lansare cu destinația Marte poate avea loc o dată la doi ani iar fereastra de lansare are maximum o lună, fiind aceeași pentru toată lumea.

Echipele? Hmmm….

NASA

Echipa NASA cu roverul Perseverance. V-am invitat în trecut să paticipați la botezul lui. Aproape identic cu mai vechiul Curiosity, Perseverance va avea șapte instrumente pentru studiul suprafeței marțiene la Craterul Jezero. Va căuta marțieni viață marțiană și va colecta mostre de sol marțian pe care le va stoca în vederea unei posibile returnări viitoare pe Pământ. Are aproximativ 900 de kg (mai greu față de Curiosity), are 23 de camere, doua microfoane și propria dronă de cercetare – elicopterul Ingenuity. Lansarea a fost amânată pe 30 iulie, amartizarea fiind prevăzută pentru 18 februarie 2021.

Perseverance (NASA)

Perseverance, gata de plecare (NASA)

Perseverance va fi lansat cu o rachetă Atlas V fabricată de ULA. Zilele trecute a trecut printr-o repetiie generală.

Atlas 5, fără rover, în teste (NASA/ULA)

 

China

Echipa chineză are două vehicule – un vehicul care va rămâne pe orbită și un rover. Roverul chinezesc este relativ mic (are doar 240 kg) și se aseamănă mai degrabă cu vehiculele lunare din familia Yutu, folosind energia solara. Misiunea Tianwen-1 (cunoscută ca Huoxing-1 sau HX-1 în timpul dezvoltării) va fi lansată între 20-25 iulie 2020 și ar trebui să ajungă pe orbita planetei Marte între 11-24 februarie 2021. Amartizarea roverului este prevăzută pentru 23 Aprilie 2021 pe Utopia Planitia.

Rover Tianwen-1, concept, IAC 2018

Rover Tianwen-1, concept

Tianwen-1 (Twitter)

China va înființa Dragonul Roșu filiala Marte folosind o rachetă Long March 5 Y4.

Long March 5 Y4

 

UAE

Echipa UAE participă la aglomerație cu Hope Mars Mission (cunoscută și ca Emirates Mars Mission). Va studia ciclurile meteorologie zilnice și sezoniere, evenimente meteo din atmosfera joasă și vremea din diverse regiuni ale planetei Marte. Lansarea este planificată pentru 14 iulie 2020, intrând pe orbita marțiană în februarie 2021.

Mars Hope

Orbiterul UAE va fi lansat de JAXA cu o rachetă H-IIA.

H-IIA (JAXA)

 

În acest moment există două platforme operaționale pe suprafața planetei Marte – roverul Curiosity (NASA) și landerul InSight (NASA) și șase orbitere – NASA MAVEN, NASA Mars Odyssey, NASA Mars Reconnaissance Orbiter, ESA Mars Express, euro-rusul ExoMars Trace Gas Orbiter și indianul Mars Orbiter.

SĂ ÎNCEAPĂ CURSA!

 

Recapitulăm:
– 14 iulie Mars Hope
– 20-25 iulie Tianwen-1
– 30 iulie Perseverance

Iulian

20 de comentarii:

  1. Și roverul de la ROSA când ajunge pe Marte?

    2
    • e deja acolo,a avut bilete prin sindicat.

      12
    • Sectiunea RoSA am scos-o. Dar pentru ca ma stirnesti:

      Echipa RoSA nu a trimis nimic. Dar … daca ar fi trimis? Văd două variante:
      1. Face un orbiter (numit S-a furat) și un rover (numit S-a pierdut) pe care le trimite spre Marte. Se pierde legătura cu ambele. Misiunea e declarată succes. Orice informație publică dispare.

      2. Dată fiind hora în care e RoSA cu ‘instituții’ diverse conduse de comuniștii noi, misiunea ar fi una de furnizare de securitate. Experimentul stiintific ar fi furnizat de jandarmeria română, telemetria de sri și misiunea ar furniza securitate bătând celelalte orbitere și rovere în timp ce ar striga printr-un difuzor ‘Servesc Patria!’. Toată misiunea devine apoi secretă (‘siguranță națională‘) motivându-se acțiunea printr-o lovitură de stat pusă la cale de celelalte vehicule, ajunse acum un maldăr de fier vechi.

      14
      • RoSa va trimite o echipa de specialisti la NASA, sa de- a un polish pe suprafata rachetei. Apoi apare RoSA ca a contribuit la misiunea spatiala si are dreptul sa puna si ei un sticker cu steagul romanesc…

        3
  2. Si cu Exomars 2022. In ritmul asta, or sa introduca martienii taxa de oxigen pt cazanele in circulatie:)

    • Schiaparelli 2022? 🙂

      BTW, urmatoarele parti nucleare de saptamana viitoare.

      • Shhh… Don’t jinx it! Poate reusesc si europenii sa nu-si buseasca roverul….

        La partile nucleare vezi mailul. E sectiunea voastra, regulile voastre 🙂 .

        Apropos, atentie la SpaceX. Se pregatesc de hop in curand (teoretic miercuri, dar 90 la suta mai amana oleaca).

  3. Asadar Perseverance va folosi tot sistemul de macara pentru amartizare, pe ultimii metri.
    Mi s-a parut fascinant acest mod de a pune un rover pe Marte.

  4. Despre Tianwen:
    Atat timp cat o misiune pe Marte se bazeaza strict pe panouri solare, misiunea este de scurta durata, si cu obiective limitate (radiatia solar ape Marte: cca 600 W/m2, iar pe Terra: cca.1200 W/m2). Datorita futtunilor, eficienta panourilor scade (la fel ca si pe Terra, nu este vorba de depunerea de praf care reduce eficienta panourilor, ci si de efectul abraziv al nisipului, care duce la opacizarea lor)
    Pe de alta parte radiatiile (furtuni solare, radiatiile cosmic) sunt de pana la 600 ori mai ridicate decat pe Terra, astfel incat componentele electronice se deterioreaza rapid (NASA are 4 nivele: commercial; rad tolerant; rad hard si latch up)
    Au ales o zona amartizare safe. Viking 2 (printer altele misiunile Viking studiasera tocmai radiatiile solare pe Marte) a amartizat in aceasi zona
    Despre HOPE: contributie UAE: petrodolari; contributie Japoneza: racheta purtatoare; contributie USA: restul
    Despre Perseverance: singura misiune “solida” si pe termen mai lung. Avand o sursa de energie RTG (https://mars.nasa.gov/internal_resources/788/ ) poate opera mult mai multe instrumente, pe perioade mult mai indelungate, si deasemenea poate sa deplaseze un rover mai greu pe distante considerabil mai mari

    4
    • Tianwen are șanse. Opportunity a fost activ intre 2004 si 2018 (14 ani si 46 de zile), de 55 de ori mai mult fata de durata de viata planificata, folosind baterii si panouri solare.
      Hope e facut in colaborare, unul din scopuri fiind ca inginerii emiratezi sa invete.

      1
      • Da, insa Yutu nu a facut mare branza pe Luna (cu toate ca folosea in principiu aceleasi tehnologi ca Opportunity: panouri solare si un sistem de incalzire bazat pe izotopi de plutoniu – RHU)

        • Yutu-2 s-a descurcat onorabil. In plus, Luna e mai solicitanta dpdv termal (diferente de sute de grade intre zi si noapte. Marte are alte provocari (furtunile, energia solara, nisipul).

  5. Initial eram sceptic la ideea folosirii unui elicopter electric intr-o atmosfera asa rarefiata, dar dat fiind ca e mai mult ca sa permita Roverului sa-si aleaga destinatia, am devenit mai prietenos conceptului.

    Tot entomopterul ramane preferatul meu 🙂 :
    https://www.youtube.com/watch?v=hhs1ioXSt8U

    Pe de alta parte, apreciez ca NASA a hotarat sa foloseasca pe Curiosity si Perseverance o sursa de energie mai teapana si constanta decat banale panouri solare. Roverele s-ar putea sa aibe o viata muuuult mai indelungata decat am crede.

    1
  6. Si uite articolu cu martieni…

  7. ??!!

    Cursa?!

    NASA in pole position , pleaca favorita . Are la activ experienta anu mai stiu cate misiuni pe Marte.

    UAE ?!! In caz de reusita, oricat de mica vor profita furnizorii…..

    China?! O amartizare cat de cat reusita si juma de ora de functionare a Roverului ar fi un suuces KOLLOSSAL si nemaiincotzopenit ptr un incepator !!!!

  8. Incepe cursa? Pai ce cota-mi dai pe Rosalind Franklin? Eu pe asta as paria ca urmatorul amartizat si cred ca si licenta de ksp ne trage oleaca de maneca sa mergem pe albastrii.
    Altfel la NASA ar trebui sa fie regular business, fara incidente, dar ESA nu are nici pe departe monopol pe intarzieri si fereasta americanilor e deja doar intredeschisa, iar chinezii nu au reusit sa ajunga pe orbita Dunei si nu stiu daca le iese chiar din prima cu roverul. UAE nu e deloc in aceeasi cursa daca nu au lander; sunt precum clasa GT la Le Mans: #onsefiche #personnenesesoucie

    1
    • Emiratezii, daca ajung cu bine pe orbita, sint pe aclasi loc cu India. Una din cele maxim 10 tari (nu le-am numarat niciodata) care au parasit sfera de influenta a Pamintului – cu UE/ESA numarata ca tara.
      Daca era si ExoMars anul acesta era mult mai interesant.
      Fereastra optima a fost initial 17 iulie – 11 august; cam trei saptamini. A fost extinsa pina pe 15 august cu lansarea mutata pe 30 iulie din cauza unor probleme la un senzor al Atlas V; inca studiaza posibilitatea de a mai stoarce citeva zile, cu ultimele picaturi de combustibil din rezervoare. Vom fi in zona de fereastra intredeschisa dupa 10 august as zice, daca se amina din nou.

  9. In domeniu asta esti top
    Citesc si iau notite

    2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *