EXPUNERE DE MOTIVE
Secțiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G |
|
Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ |
|
| 1. Descrierea situației actuale | Economia și societatea în ansamblul ei se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile de comunicații electronice, iar furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice au un rol important în asigurarea acelor condiții adecvate pentru furnizarea unor servicii de comunicații electronice sigure. Se constată așadar că serviciile de comunicații electronice sunt o parte importantă a vieții cotidiene și a economiei în general.
Sectorul comunicațiilor electronice este unul extrem de dinamic și are influențe ori efecte asupra multor domenii de activitate. De asemenea, furnizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice sigure din punctul de vedere al securității acestora poate contribui la atingerea unor obiective stabilite prin alte documente[1] programatice adoptate la nivel național și european, inclusiv cele care privesc digitalizarea serviciilor publice prestate în beneficiul cetățenilor. De asemenea, serviciile de comunicații electronice sunt vitale și pentru sectorul guvernamental, instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate națională.
Unele dispoziții referitoare la securitatea în rețelele de comunicații electronice sunt reținute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, această reglementare urmând a fi modificată și completată ca urmare a noilor reguli stabilite prin Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. Pe de altă parte, dispozițiile din domeniul comunicațiilor electronice nu sunt suficiente din perspectiva domeniului securității naționale și apărării naționale, aspect ce trebuie reglementat printr-un alt act normativ.
Dispoziții referitoare la securitatea rețelelor și sistemelor informatice se regăsesc în Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, act normativ prin care au fost transpuse în legislaţia națională prevederile Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.
Modul în care este asigurată securitatea în cadrul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice are poate avea impact semnificativ asupra unor activități relevante în domeniul securității naționale și apărării naționale sau asupra unor infrastructuri de interes naţional. Reţelele și serviciile de comunicații electronice împreună cu sistemele şi serviciile informatice operate de sectorul public sau cel privat îndeplinesc un rol important în orice societate, iar securitatea acestora este esenţială pentru o serie de activităţi ce au impact asupra societății în ansamblul ei.
După cum se cunoaște, numărul incidentelor de securitate cibernetică este în creștere, acest aspect ce constituie o amenințare gravă pentru funcţionarea reţelelor şi a sistemelor informatice care pot să devină ținte pentru acțiunile rău-intenționate menite să afecteze confidenţialitatea datelor sau să întrerupă funcţionarea reţelelor. Consecințele acestor incidente se reflectă asupra sectoarelor importante pentru statul român și pot genera pierderi consistente ori chiar pot conduce la materializarea unor riscuri la adresa securității și apărării naționale.
Dezvoltarea tehnologiilor 5G poate crea premisele manifestării unor riscuri şi ameninţări interconectate, de natură a creşte complexitatea, incertitudinea şi volatilitatea mediului global de securitate, iar o gestionare precară a acestora ar putea conduce proliferarea şi redimensionarea unor ameninţări transfrontaliere, precum terorismul, hacktivismul, criminalitatea organizată. În acest context, creşterea şi îmbunătăţirea comunicaţiilor care susţin servicii digitale inovatoare menite să sprijine cetăţenii şi mediul de afaceri trebuie să fie susţinută prin măsuri de securizare a datelor şi informaţiilor vehiculate în sistemele respective.
Reţelele şi sistemele informatice şi, în principal, Internetul joacă un rol esenţial în societate și trebuie privite ca fiind în strânsă conexiune cu rețelele și serviciile de comunicații electronice definite ca atare în cadrul general din domeniul comunicațiilor electronice. Modul în care funcționează rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum şi infrastructurile informatice şi de comunicaţii de interes naţional, este strâns legat de tehnologiile, echipamentele și programele software folosite, iar dependența dintre sectoare – comunicații electronice, rețele și sisteme informatice, securitate națională și apărare națională – este una ce trebuie cu atenție gestionată și administrată în interesul statului român.
Drept urmare a celor expuse anterior, o preocupare a statului român o constituie securitatea tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, știut fiind că această nouă generație tehnologică este dezvoltată să servească unor scenarii[2] de utilizare diferite de cele din prezent.
|
| 2. Schimbări preconizate | Proiectul de act normativ urmărește stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.
Prin măsurile propuse se urmăreşte reducerea riscurilor la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software destinate utilizării în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G. Prin proiect se propune ca autorizarea să fie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), fiind luat în considerare rolul stabilit prin Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Totodată, în prezentul act normativ se propun măsuri de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G.
Prin proiectul de act normativ se propune un regim derogatoriu de la art. 7, respectiv art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Cu alte cuvinte, proiectul stabileşte că o eventuală cale de atac împotriva deciziilor adoptate potrivit legii poate fi exercitată fără parcurgerea procedurii prealabile stabilite prin Legea nr. 554/2004. Această abordare este de natură a reduce timpul necesar pentru parcurgerea procedurii stabilite prin norma amintită. Totodată, dată fiind importanţa proiectului de act normativ din perspectiva domeniului securităţii naţionale şi apărării naţionale, se propune ca eventualele litigii să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Pe de altă parte, din considerentele expuse mai sus, prin proiect se propune ca deciziile adoptate potrivit legii să fie exceptate de la posibilitatea suspendării actului administrativ, persoanele interesate urmând să aibă, în situaţia în care consideră necesar, posibilitatea de a solicita anularea acestora conform Legii nr. 554/2004.
|
| 3. Alte informații | |
| Secțiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ |
|
| 1. Impactul macroeconomic | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 11. Impactul asupra mediului concurențial şi domeniului ajutoarelor de stat | Cu privire la mediul concurențial se poate reține că, urmare a regimului de autorizare instituit prin proiectul de act normativ, se poate ajunge la situația în care, pentru considerente ce țin de securitatea națională și apărarea națională, să fie limitate opțiunile aflate la îndemână furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice atunci când decid achiziționarea de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G.
Efectele, în concret, depind și de numărul producătorilor care obțin autorizarea stabilită prin proiectul de lege. |
| 2. Impactul asupra mediului de afaceri | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 21. Impactul asupra sarcinilor administrative | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 22. Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 3. Impactul social | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 4. Impactul asupra mediului | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 5. Alte informații | Nu au fost identificate. |
| Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) – mii lei – |
||||||
| Indicatori | Anul curent | Următorii 4 ani | Media pe 5 ani | |||
| 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: | ||||||
| a) buget de stat, din acesta: | ||||||
| (i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit |
||||||
| b) bugete locale: | ||||||
| (i) impozit pe profit | ||||||
| c) bugetul asigurărilor sociale de stat: | ||||||
| (i) contribuții de asigurări | ||||||
| 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: | ||||||
| a) buget de stat, din acesta: | ||||||
| (i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii |
||||||
| b) bugete locale: | ||||||
| (i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii |
||||||
| c) bugetul asigurărilor sociale de stat: | ||||||
| (i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii |
||||||
| 3. Impact financiar, plus/minus, din care: | ||||||
| a) buget de stat | ||||||
| b) bugete locale | ||||||
| 4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare | ||||||
| 5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare | ||||||
| 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare | ||||||
| 7. Alte informații | ||||||
| Secțiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare |
|
| 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții. |
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 5. Alte acte normative şi/sau documente internaționale din care decurg angajamente. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 6. Alte informații. | Nu au fost identificate. |
| Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ |
|
| 1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate. | Nu este cazul. |
| 2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ. | Nu este cazul. |
| 3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările ulterioare. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
|
| 4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările și completările ulterioare. | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 5. Informații privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenței e) Curtea de Conturi |
Proiectul de act normativ necesită avizul Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Concurenței și al Consiliului Legislativ. |
| 6. Alte informații
|
Nu au fost identificate. |
| Secțiunea a 7-a
Activități de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ |
|
| 1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ | Proiectul de act normativ a fost supus procedurii de consultare publică prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor potrivit Legii nr.52/2003. |
| 2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătății şi securității cetățenilor sau diversității biologice | Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
|
| 3. Alte informații | Nu au fost identificate. |
| Secțiunea a 8-a
Măsuri de implementare |
|
| 1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale şi/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente | Nu este cazul. |
| 2. Alte informații | Nu au fost identificate. |
În baza celor mai sus prezentate, am elaborat proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G.
| Ministrul
Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor
Lucian Nicolae BODE |
|
| Avizăm favorabil | |
| Președintele
Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații Sorin Mihai GRINDEANU |
Ministrul Apărării Naționale Ionel Nicolae CIUCĂ
|
|
Directorul Serviciului de Informații Externe Gabriel VLASE
|
Directorul Serviciului Român de Informații Eduard Raul HELLVIG
|
|
Ministrul Afacerilor Interne Ion-Marcel VELA
|
Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale Ionel-Sorin BĂLAN
|
| Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
Eugen Ştefan Dorel COJOACĂ |
Ministrul Afacerilor Externe,
Bogdan Lucian AURESCU
|
[1] Secțiunea 7 – „Problemele de securitate privind NGN” din Hotărârea Guvernului nr. 414/2015 privind aprobarea Programului pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii NGN (Next Generation Network) și Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020.
[2] Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România.
______________________________________________________________________________
Art. 1. – Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, denumite în continuare reţele 5G, în vederea eliminării riscurilor la adresa securității naționale și apărării naționale.
Art. 2. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- echipament terminal reprezintă echipamentul conectat în mod direct la interfața infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național sau interfaţa unei rețele 5G;
- infrastructura informatică și de comunicații de interes naţional – infrastructura informatică și de comunicații esenţială pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
- infrastructura informatică și de comunicații – sisteme informatice și de comunicații interconectate prin linii de comunicaţii (fibră optică, linii satelitare, conexiuni în spectrul radio, linii terestre etc.), utilizate pentru a furniza servicii informatice și/sau de comunicații;
- producător reprezintă orice persoană fizică sau juridică ce proiectează, fabrică şi/sau comercializează tehnologii, echipamente și programe software sub numele sau marca sa;
- reţelele 5G reprezintă ansamblul elementelor infrastructurilor de reţea pentru tehnologia de comunicaţii mobile şi fără fir utilizată pentru conectivitate şi servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanţă avansată, cum ar fi rate şi capacitate de date foarte mari, comunicaţii cu latenţă mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate; acestea cuprind şi elemente ale reţelei tradiţionale, bazate pe tehnologii de comunicaţii mobile şi fără fir din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G;
- riscurile, amenințările şi vulnerabilitățile la adresa securității naționale și/sau apărării naționale au înțelesul conferit prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020;
- servicii de comunicaţii electronice de tip 5G reprezintă serviciile de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul reţelelor 5G.
Art. 3. – (1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1 alin. (1), utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi.
(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.
Art. 4. – (1) Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la art. 3 se depune la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, care se transmite de îndată la CSAT.
(2) Solicitarea constă într-o scrisoare de intenţie semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de:
- date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate;
- structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
- o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- are o structură transparentă a acţionariatului;
- nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
- se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) se transmit în format fizic sau prin mijloace electronice semnate cu semnătură electronică calificată, în limba română.
Art. 5 – (1) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se fundamentează pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale și/sau apărării naționale.
(2) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte şi a parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:
- controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;
- absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;
- lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;
- funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.
Art. 6. – Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.
Art. 7. – În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, există riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.
Art. 8. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile adoptate potrivit prezentei legi pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, fără parcurgerea procedurii prealabile. Deciziile pot fi atacate în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
(2) În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei legi nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 9. – Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizați în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, pot utiliza numai tehnologii, echipamente și programe software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători autorizaţi în conformitate cu art. 3.
Art. 10. – (1) Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage după sine interzicerea utilizării tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software în cauză.
Art. 11. – (1) Autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională au dreptul de a solicita prin documentaţia de atribuire, în situaţia în care contractul are ca obiect şi furnizarea de tehnologii, echipamente și programe software destinate infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, ca producătorul acestora să fie autorizat conform art. 3.
(2) În situaţia în care autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională uzează de dreptul prevăzut la alin. (1), acestea au obligaţia de a exclude din procedura de achiziţie publică operatorul economic care furnizează tehnologii, echipamente și programe software al căror producător nu este autorizat conform art. 3.
Art. 12. – (1) În vederea verificării respectării art. 9-10, precum şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei reţelelor 5G la nivel naţional, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM, solicită furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice informații detaliate cu privire la tehnologiile, echipamentele și programele software implementate în rețelele 5G, cu privire la producătorul acestora, precum și cu privire la gradul de externalizare către terțe părți al anumitor activități referitoare la gestionarea rețelelor de comunicații electronice furnizate.
(2) Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au obligaţia de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate, în termenul şi în condiţiile indicate de ANCOM.
Art. 13. – Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
- utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu art. 3;
- utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice cu nerespectarea art. 10 alin. (1);
- netransmiterea informațiilor solicitate furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în condițiile art. 12.
Art. 14. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 13 se sancționează astfel:
- cu amendă în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri, în cazul faptelor prevăzute la art. 13 lit. a)-b);
- cu amendă în cuantum cuprins între 3% și 10% din cifra de afaceri, în cazul faptei prevăzute la art. 13 lit. c).
(2) Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situaţie financiară anuală raportată de operatorul economic.
(3) ANCOM dispune, prin procesul-verbal de constatare a contravenției şi de aplicare a sancțiunii, şi sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați conform art. 3.
Art. 15. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii.
(2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se aplică, prin rezoluţie scrisă, de către preşedintele ANCOM.
Art. 16. – În cazul sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 13 nu sunt aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările ulterioare.
Art. 17. – Prevederile art. 13-14 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
___________________________________________________
Daca licuriciul dicteaza…executam…nu avem nevoie de consultari!?!
Data publicării: 04.08.2020
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 17.08.2020
_______________________
Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate. Nu este cazul. 🙂 🙁
2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ. Nu este cazul.
3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările ulterioare. Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informații privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenței
e) Curtea de Conturi
Proiectul de act normativ necesită avizul Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Concurenței și al Consiliului Legislativ.
6. Alte informații
Nu au fost identificate.
@razvan, uite am o firma mica, deja clienti care faceau piesele in europa mi-au plecat in china in 2020. La un amic acuma ii se muta clientul in china( au oferit un pret per produs de noi nu putem cumpara materia prima la banii aia, dar mite costul de transformare)asa ca hai sa ii mai blocam si noi europenii cum putem pe chinezi, ca prea isi fac de cap sincer.
No shit…
…dar problema mea e doar partea cu „nu avem nevoie de consultari”
Si cu cine ar trebui sa se consulte la punctul 1? Cu comunitati de pe facebook? Cu ong-urile antivaccin-5gediavolul-necipeazanecontroleaza? Nu avem industrie si cercetare in domeniul telco cu companii romanesti care sa ridice pretentii. Telco din Romania sint cumparatori, deci ar conta dpdv al cksturilor lor de implementare si atit.
Da. Si cu ei.
De asta se numeste consultare.
Consultare cu toata lumea pe ce tema?
Cu toata lumea singura consultare ar putea fi pe latimea de banda mai mare si noile servicii oferite. Eventual si cine se uita la ce face utilizatorul, dar asta ar trebui sa fie clar deja: serviciile daca sint interesate de ilegalitati sau serviciile daca pot obtine un beneficiu pentru ei, pe persoana fizica sau juridica.
Despre controlul maselor prin 5G, ffs, opinii de genul asta ii drscalifica din orice consultare.
Altcineva cu parere competenta referitoare la excluderea vinzatorilor de infrastructura? Singurii care au capacitatea de a isi spune parerea, cu argumente tehnice si operationale, sint operatorii.
Cine altcineva in afara de serviciile locale poate trage cu urechea la datele personale e o chestiune de opinie. Serviciile locale vor exclusivitatea, altii nu sint de acord cu ei.
Dar discutia ajunge la comunicatiile sensibile. Si de aici, evident, la laserul lui Coanda, tunelul de sub Bucegi si alte nazdravanii. Dar realist vorbind Romania abia se mai tine, plesneste pe la cusaturi dar ne place sa folosim cuvinte mari (#furnizordesecuritate, #intereselestatului, #intereseleromaniei). La citi securisti vechi si noi sint in Huawei, putin pasa serviciilor cine vinde echipamentele 5G daca iese banutul. Ghinionul Huawei e ca ar trece peste retelele construite cu echipamentele lor date UE si NATO, care nu vor sa riste. Plus raspuns la cresterea Chinei.
Deci discutia generala este de fapt despre deschiderea unor piete pentru servicii noi si eventual costurile lor. Particular, despre protectia unui sector considerat sensibil. In plus constructia unei retele costa mult mai putin decit cifra de afaceri rezultata din vinzarea de terminale compatibile 5G.
Edit: iar consultarile efective, cind ajung sa fie, sint o gluma sinistra.
Marius,
Tu vrei s-o pui de-un ‘Brexit…
Glumesc desigur. Totusi consultarea se face pe chestiuni generale, de direcție majoră a societății. Gen vreti în comunism sau în capitalism. Nu pe chestiuni strict tehnice. Vreti F16Bl52 cu apg68 sau gripen c cu p- 05. Dacă pui asemenea intrebari, vei primi niste răspunsuri care te vor surprinde.
Populismul își va spune și el cuvântul din plin. Tendința spre derizoriu, la fel…
Chestiunile tehnice trebuie să fie apanajul tehnicienilor, mai ales cand sunt de impact strategic, decizia trebuind să le aparțină.
Exista o diferenta intre democratie si anarhie.
Da, tocmai asta e: pe cine vrem sa ne spioneze (legile sunt mereu incalcate).
Aliatii americani, al nostru mUE sau China/Rusia etc…
Diferenta e data de procesul democratic prin care putem avea initiative de a contracara derapaje antidemocratice in SUA sau UE…insa cand e vorba de China…
Marius,
Din pacate noi nu prea avem inițiative de a contracara derapajele democratice de la noi, cu atât mai puțin din SUA și UE…
Cand iti alegi „cine te spioneaza”, s-ar putea sa iti alegi și sistemul social spre care te îndrepți, iar cum unii dintre competitori sunt mult mai ieftini în oferta de echipamente, tocmai din considerentul că nu respecta „regulile”, multi ar putea fi tentați să își aleagă sistemul în care sa trăiască în funcție de tipul telefonului mobil preferat…
Nu zic ca asta s-ar intampla cu certitudine, dar ar putea fi o posibilitate.
Vezi ca mai aveam ceva comentarii care au cam dispărut. Mersi.
Ok. Tu zici ca ar fi bine sa extindem cat mai mult spectrul celor cu care ne consultam. Faceb etc…
Super. Dar dacă cei mai mulți cu care ajungi astfel sa te consulți iti vor spune că tehnologia 5G te cipeaza? Ce faci atunci? Logic și democratic ar fi sa renunți la ea, ca doar de aia ai facut consultări, nu doar ca sa te afli in treaba…
Nu spun ca e asa. Ar putea fi doar o ipoteză.
Ideea e ca daca te consulți cu cine nu trebuie într-o anumită chestiune, s-ar putea sa fii in situatia celui care merge la vraciul din colt cand are o problema medicală, în loc să consulte un medic, sau chiar doi.
Nu te poti consulta cu privire la tehnologie cu apărătorii musculitei roz. Nici viceversa…
Toate grupurile, inclusiv cele de pe faceb, sunt foarte importante si trebuie consultate, dar doar în chestiuni ce țin de sfera lor de competență și abilități.
Bai ,,proamericanule” , ca tot esti tu proliberalism, procapitalism made in USA la toate, fii coerent de data asta și recunoaște că sunt situatii cand americanii chiar au dreptate iar de data asta au al dreaqului de multă dreptate.
Sunt fidel 100% modelului de dezvoltare socio-ecinomic nord european și aproape deloc celui american , dar cand vine vorba de securitate pt Ro stau și mă întreb noi europenii suntem conștienți cat de vulnerabili dacă ne lăsăm controlată toata infrastructura de rețele de comunicații electronice de către altcineva din afara MUHUHU…UE , nu zic neaparat NATO, asa că-i chiar atât de tare blatu’ Germania&France cu Rusia și cu parandarat contra USA iar americanii s-au prins iar acum au dat ordin să se strângă rândurile?….
BAI…”insinuantule”!
Din partea mea chinezii pot se duca la dracu cu toate smartphone-urile, routerele si antenele lor 5G din sute in sute de metri.
Aici nu e vorba de doar a fi pentru sau contra „americanilor” ci de o lege importanta pentru infrastructura din Romania si consecintele asupra mediului si oamenilor, lege ce merita dezbatere…nu ascunderi sub pres de genul „lasa bai ca n-avem nevoie de consultari”.
ca sa trimiti date mai multe eu stiu ca nu iti trebuie putere mai mare de emisie electromagnetica ci doar fie o largime de banda mai mare sau o tehnologie digitala de compactare a datelor care sa incapa intr-o anumita largime de banda ,puterea mai mare de emisie este necesara doar pt a micsora numarul de relee care si ele datorita necesitatii construiirii lor afecteaza profitabilitatea retelei , emisiile mari de unde electromagnetice afecteaza mediul inconjurator , astea sunt cam notiuni de baza cineva mai calificat poate dezvolta mai bine
Sint mai multe variante pentru o latime de banda mai mare:
– modulatie capabila sa transmita mai multa informatie
– la punctul de mai sus ajuta scaderea interferentelor
– cresterea spectrului radio disponibil
Da pe tine cine Dumnezeule te-a pacalit ca Ro chiar e democratie veritabila iar ca legile chiar au parte de consultare din partea si altor reperezentanti ai ,,beneficiarului** altul decat legiuitorul in adevaratul sens al cuvantului?!…ti se pare ca decizia de mai ieri a justitiei din Ro fata de evenimentele din 10 august (apropos oamenii aia chiar au fost gazati batuti tocmai pt a apara justitia) seamana a democratie, una din conditiile de baza a democratiei fiind separarea puterilor in stat dar si buna functionare a insitutiilor….deci ,,proamericanule** raspunde la ,,insinuant** ….concluzie , de data asta americanii au dreptate 100% si chiar nu-i timp de-a jocul de-a democratia nu de altceva da nu-i timp si nici n-are rost.
Americanii au dreptate .PUNCT!:
ce e trist e ca au ajuns chinezii s-o ia inainte, nu numai la chiloti tetra, ci si la high tech. Sunt absolut dezamagit de cit de rau stau europenii in tehnologia 5G.
Europenii arunca miliarde in aberatii verzi si uita adevarata tehnologie. Europenii sunt convinsi ca morile de vint si panourile solare, fabricate de fapt in China, ar reprezenta viitorul.
Nu m-as mira ca in citiva ani sa se-ntoarca roata, sa ajunga europenii sa faca chiloti tetra pt chinezi.
Exista vreo luminita pe-acolo prin Germania? Poate o revenire a nuclearului in prim plan, un whiff de schimbare?
Eu nu glumesc sau fac misto, chiar intreb: exista vreun partid, ONG, cv… care sa fie pro-nuclear?
Oricum zilele astea fui putin socat de anti-COVID-istii de acolo….
Eu’s pro nucular. Daca are importanta.
europenii nu stau prost la 5G. Nikia si Ericsson au tot ce trebuie. Dar la alt pret, pentru ca ei nu sunt subventionati
Foarte adevarat. Acest politically hyper corect vulnerabilizeaza, chiar domenii foarte sensibile.
Sa protejăm mediul e un lucru bun, dar soluția nu este sa închidem centralele nucleare și să fim nevoiți să important gaz, devenind dependenți geopolitic, în condițiile în care unii populează fără limite, subvenționarea fără limite, nu respecta drepturi de autor, când la preturi de nimic, pentru că își permit, iar tu cumperi de la ei. Ba chiar esti dependent de forță lor de producție. Avem nevoie de un real politik, dar unul inteligent și de substanță.
Despre 5G.
https://romania.europalibera.org/a/ofensiva-sua-contra-5g-ului-chinezesc-se-extinde-la-aplicații-și-rețele-românia-în-coaliția-țărilor-curate-/30769950.html
În contextul de mai sus, nu prea exista alternativa la un asemenea demers. Ne aflăm intr-un adevarat și foarte real război economic.
Da unde au disparut din peisaj Ericsson. Nokia. Siemens
Bosch Sagem etc intre timp ….adicalea toata spuma tehnologiei vestice de au ajuns si europenii si americanii sa apeleze la HUAWEI…ce-i cu idiotenia asta. adica-ti lasi telecomunicatiile pe mana unuia care nu e nici MUE nici NATO?
Daca americanii i-si fac 5G cu Nokia si Ericsson banu-i ca n-o fac de prosti ai nostri de ce-s asa de idioti?….Coreea de Sud la fel scrie pe ei Nokia si Ericsson.
nu au disparut, firmele acestea fac cercetare foarte multa si obtin patente pe care producatorii de echipamente sunt nevoiti sa le plateasca pentru a le putea folosii. Mai putina bataie de cap cu productia, mai putini angajati dar bani mai multi raportat la bataia de cap
Nokia a dat-o de gard cu terminalele. Apoi a fuzionat cu Siemens, rezultind NSN (Nokia Siemens Networks). Ericsson a dat la Sony terminalele. Alcatel a fuzionat cu Lucent iar rezultatul a ajuns la NSN (devenit Nokia Networks). Terminalele Nokia si Alcatel sint fabricate de HMD (chinezi).
Bosch a fabricat doar terminale care au ajuns la Siemens. De la Siemens terminalele au ajuns la BenQ si au dat faliment.
SAGEM a fuzionat cu SNECMA rezultind Safran. Terminalele au ajuns la Sagem Wireless a devenit MobiWire, detinuta de chinezi. SAGEMCOM (divizia broadband) nu stiu unde a ajuns.
Ar trebui luata in calcul si proprietatea intelectuala cind vorbim despre telefonie mobila.
pai cu terminalele au dat-o in bara din cauza simbian. Am un membru apropiat al familiei in fostul top managment tehnic al Nokia. Am auzit destule magarii facute acolo in perioada lor de glorie
Partial Symbian. A mai fost si ‘freaca-geamul’ – cind s-au prins ca e ceva, era prea tirziu. Achizitia TrollTech cu care era sa faca si Qt (care era ok) praf (au scapat apoi de el la Digia). Plus diversificarea prea mare, in conditiile in care software-ul ajunsese sa faca diferenta.
Alte cauze nu am vazut pentru succesul lor. Noroc cu Microsoft care i-a salvat.
Am avut un Nokia cu Win pe el. Tehnic era in regula, ecranul foarte bun (amoled parca, negru foarte intens), softul nu dadea rateuri (aveam si un Galaxy care ma exasperase, lucru care s-a repetat si la alte generatii) si avea cateva chestii care mi-ar placea si acum (hubul ppl), aplicatii putine (dar nici androidul nu era aproape de i pe vremea aia), corp dintr-o singurra bucata (raritate pe atunci), ecran curbat (la multi ani dupa aceea am vazut reclame cu noile eccrane curbate si zambeam), posibilitate de incarcare fara fir (al meu nu avea, dar seria avea capabilitatea asta) , camerele parca erau ok (nu mai tine minte cum se comparau cuu altii ) samd. Arata foarte bine. Dar nu era Iphone4. Nokia si Blackberry aveau o imagine de marci pe moarte, ponosite si invechite si nu cred ca au mai putut sa schimbe asta.
In concluzie: da, cam tarziu au schimbat softul si nu cu unul foarte popular, si la cauze as adauga si concurenta disruptiva (iPhone a cam rasturnat cu fundul in sus piata terminalelor premium). Oh, the memories! 🙂
Pai cum ziceau si cei de la Nokia, Apple avea3000 de inginerii care fac un telefon, Nokia avea tot 3000 de ingineri care faceau 20 de telefoane. Normal ca era superior Iphone ul si le a cam pus cruce
Păi nu tot la cianizi ajungem, în mare cam asta stiam si eu, ce mai stiu e ca doar Ericsson și Nokia in asociere fac 5g și pt americani și pt coreeni…. in realitate doar ăștia mai au ceva de spus din ca alternativa la chinezarii, poate stiu eu prost
Ca om, trebuie sa fii foarte prost ca dupa episodul coronavirus sa iti cumperi un telefon huawei. Si mai prost sa iei masti made in china si nu in Romania ca e mai ieftin. Cum dracului, ca stat sa nu tii cu aliatul tau? Ce, voi comuniștilor, cei care am prins vremurile alealalte, cum era? România avea planuri de a ataca URSS si a ocupa Moscova sau de a ataca NATO?Ce Dumnezeu e greu de inteles ca trebuie sa tii cu aliatul tau daca vrei sa tina si el cu tine. Simplu ….
Tu te auzi ce spui? Tu crezi ca Apple nu își spionează clienții și trimite date către guvernul american ? Cred ca e ști naiv atunci dacă nu iar un telefon de la Huawei de top bate la curul gol un Apple…Iar pe segmentul de laptop unde MAC își făcea legea deja se clatină cu noile lp de la Huawei. Și nu, nu pup în fund pe chinezi, eu sun fanboy Samsung, dar prea sunt ipocriți americanii. Au văzut ca Huawei își ia avânt față de Apple și ca sunt lideri în tehnologia 5g și au băgat repede sancțiuni… Iar ei se bat în piept cu pumnul pentru o piață liberă… Ipocrizie. Iar asta cu spionatul deja e clișeu… Toți furnizorii de telefoane, aplicații și servicii mobile îți cer date pentru a face serviciile cât mai personalizate…
nu spionatul e problema tovarase dar te faci ca nu intelegi sau nu stii ,nu vorbim de telefonul tau cu ala poti face si ciorba daca vrei,vorbim despre infrastructura esentiala de comunicatii care e alta mancare de peste,pt ca nu stiu daca atunci cand oi face tu infarct,ti-ar conveni ca sau certat romanii cu chinezii ca romanii ii sustin pe americani ,ca telefonia mobila din Romania sa cada ca s-au inchis echipamentele la comanda chineza ca aveau nu stiu ce subrutina ascunsa pe care nu ai descoperit-o,si sa mori ca prostu ca ai vrut mai eftin
CLAU-PIT-telefonul chinez este facut cu procesor sua fabricat la Taipei,deci tot sua….astfel ca fara procesoarele din Taipei ADIO HUAWEI.Or sa vinda chinezii doar prin africa.
RSR nu avea p-lanuri de a ataca NATO.
Astfle de planuri errau sovietice. Ca ma rog in caz de rezbel .. mde asta era!
Da, erau sovietice. Si cereau forțelor armate ale RSR sa atace Italia, Grecia sau Turcia. Americanii acum ne cer sa cumpărăm altceva. Atât.
Deci mai mult interes imi surescita dimensiunile placajului pe un canal de racire a unui motor KIWI decat scriboreea asta…. What’s the deal? Din ce inteleg nu implementeaza mai nimic…. iar cand numele alea (in specia Grindeanu si Vlase) ma ia cu ameteala…
Si care-i faza cu „nu avem nevoie de consultari”? Adica sa nu intrebam pe nimeni nimic ? Nici pe americani? UK? Nu? Nici daca primim informatii de la ei sa nu le luam in seama?
Cine nu voia un telefon Nokia sau Ericsson acum 20 de ani…
Pai Nokia si Ericsson s-au ocupat de oportunitati egale si PPT-uri in timp ce chinezii au furat tot ce se putea fura in materie de proprietate intelectuala, au experimentat si au beneficiat de subventii enorme din partea statului chinez. Treaba insa nu e neaparat fara speranta. Daca-si scot capul din c…, firmele europene si americane au capacitatea de a recupera decalajul in cativa ani. Un exemplu este SpaceX care in cativa ani a revolutionat lansarile in spatiu si a facut praf preturile din piata. Asiaticii au niste probleme la intelegerea mai fundamentala a lucrurilor, ei inoveaza/inventeaza destul de putin. Au mai mult o abordare tip „brute force”. Ce au facut ei la Huawei a fost sa puna cap la cap lucruri pe care le-au gasit prin sertarele altora. Acolo unde firma occidentala foloseste pt. o problema 50 de ingineri si 25 de manageri si produc 2 prototipuri dintre care unul da fail si unul e mediocru dar fac 200 de prezentari, firma chinezilor baga la inaintare 200 de ingineri cu 5 manageri si scot 10-20 de prototipuri dintre care 15 dau fail, 3 sunt mediocre dar unul sau doua sunt ok. Sau le ofera la un pret de nerefuzat.
Din pacate, de ani buni deja, Huawei este tehnologic cu cel putin un an inaintea Ericsson / Nokia pe partea de RAN. Nu mai se pune problema de copiat cand iti ofera acum ceea ce ceilalti promit ca o sa aiba prin 2022. Si nici preturile Huawei nu sunt atat de mici pe cat crede lumea, ajungand de mult sa fie cam la acelasi nivel cu vesticii. Au fost mai mici cand isi cumparau market share.
Problema e ca in China nu e piata libera, iar Nokia si Ericsson au limitari impuse pe cota de piata de acolo. Nu e ok ca in UE Huawei si ZTE (mai putin) sa zburde liberi, iar firmele UE sa aiba limitari la cota de piata.
Nokia a dat-o in bara cand a adus un CEO american, si tot ei au insistat pe simbian si nu pe alt os sau android. Aia a fost prostia la nokia
Nu chiar. Au fost fortatati sa ia un CEO nefinlandez. Au insistat pe Symbian in epoca finlandeza a conducerii.
Rezultatul politicii perverse a comunistilor lui Deng – o tara doua sisteme – si-a atins scopul; vestul LACOM a ‘pus botul’; si-a transferat in China comunista linii de productie si mai grav, intregi departamente de R&D, in fuga nenorocita dupa profit.
Nu le-a venit sa creada spionilor galbejiti cand au inceput sa se reverse in ograda lor tehnologii cu nemiluita in toate domeniile; nu mai trebuiau nici macar sa treaca granita ca sa aiba acces la ele; nu le-a fost greu deloc ca dupa ce si-au scolit personalul propriu sa faca ce fac mai bine: adica sa copieze de la altii si mai grav sa atraga capatanile luminate ce lucrau la capitalisti, ca sa inceapa sa dezvolte produsele vesticilor.
Si iaca asa, China comunista le da cu tifla vesticilor LACOMI care acum nu mai au nici o sansa in fata galbejitilor pentru ca ii vor bate la pret pentru aproape orice produs ar fabrica.
Cine e mai vinovat? Galbejitul care s-a trezit in batatura cu linii de fabricatie si R&D pentru produse hight tech, azi, dupa ce ieri fabrica seceri si ciocane sau ciocoiul lacom capitalist care in goana de a face bani, si-a tradat tara si-a lasat muncitorii pe drumuri si si-a transferat totul in China?
Galbejitii nu mai pot fi opriti nici macar prin astfel de masuri restrictive. Poate numai printr-o mare vanzoleala in regiune, dar care vanzoleala ar cam fi si ultima pentru omenire.
Si ce propui?
Te cam supara LACOMia… 🙂
O putere poate fi invinsa taindu-i accesul la resurse (cel mai bun exemplu sunt japonezii in ww2); problema e ca galbejitii si-au tras resurse masiv (ca doar au cumparat juma din Africa) ; daca li se taie accesul la resurse, incep sa schiopateze; daca insa apuca si isi proiecteaza puterea militara pe ocean (ca d-aia se strofoaca sa se doteze cu portavioane) atunci se complica treaba; colac peste pupaza mai sunt si nucleari si cu veto in CS al ONU; deci actiuni militare directe nu se poate ca se lasa cu ww3; actiuni indirecte ar fi privarea de tehnologii noi, taiete la resurse inclusiv la capital si mai ales un fel de boicot global nedeclarat dar mediatizat puternic impotriva produselor lor.
stie cineva ce tari merg pe mana Huawei cu 5G?
Nu tari, grupuri de companii care opereaza retele. Telekom si Vodafone, AFAIK.
a da chiar,gandeam aiurea,astia doar furnizeaza echipamente.Mersi Iuliane
Ce înseamnă 5G pentru ceilalți?
– Înseamnă viteze foarte mari la internet și un super WiFi ce îți permite să vezi mai multe mai rapid
– Înseamnă posibilitatea de a cupla în rețea mult mai multe dispozitive, de la frigidere la întrerupătoare și televizoare (IoT) și pe toate să le controlezi centralizat printr-o aplicație.
– În fabrici aduce posibilitatea de a implementa Revolutia Industriala 4.0, de a automatiza și robotiza întreaga linie producție, de la un capăt la altul, fiecare modul fiind conectat wireless la module centralizate. Datele culese în baze imense permit analiza și reglaje de finețe, precum și creșterea calității produselor.
De ce nu vrem 5G chinezesc? Pentru că aceste sisteme complexe pot avea un back-door controlat de producător, se pot fura date vitale și se pot controla echipamentele de la distanță (în fabrici strategice). Chiar și astăzi sistemele de supraveghere chinezești (DVR-uri) sunt vulnerabile și pot fi accesate ușor de la distanță (cu alte cuvinte, chinezul vede și el ce vezi tu pe camere).
Apoi mai intervine o situație. Fluxurile de capital din piața vestică spre China le-au permis chinezilor să dezvolte armament și să ridice ciocul. Fluxurile de bani trebuie cumva oprite.
Criza coronavirusului a fost un pretext și pentru a reduce cererea globală de petrol și influența statelor producătoare prietene (Rusia, Venezuela, Iran). Totodată a scăzut și cerea de produse din China, oamenii fiind mai precauți.
Următorul pas? Cel mai probabil vor controla mult mai bine transferul de tehnologie. Vor controla achizițiile din China și vor impune sancțiuni tot mai dure celor ce fac afaceri cu China în domeniile importante. Mutarea fabricilor pe alte continente va mai dura, însă semnalul de a nu deschide alte fabrici în China a fost dat deja.
De ce Bruxel nu implementeaza 5G?
Am un prieten care are firma partenere Huawei. Adica vinde servere Huawei mai pe romaneste. Nu sunt mai ieftine decat Dell, HP sau alt producator cunoscut. El si-a pus in firma doar Huawei (le ia la pret redus) si de 4 ani n-a avut nici oproblema cu ele.
Am lucrat vreo 2 ani cu un departament din China care facea suport local pentru o multinationala. Parte din job-ul meu era sa fac training baietilor cu ochii oblici.
Desi pare trasa de par situatia reala este urmatoare: daca le faci proceduri pe care sa le urmeze baietii aia cu ochii oblici bat la fund ca productivitate orice departament vestic de-l asculta cu urechea. Daca n-au procedura ai pus-o, aia stau si totul este blocat pana vine procedura.
Mi-a luat 1 an sa invat un baiat mai tanar sa nu se mai blocheze chestiile cand n-au proceduri si sa incerce sa rezolve ei situatia. 2 luni mai tarziu, mi-a dat mail in care mi-a multumit din suflet, imi este recunoscator dar m-a anuntat ca pleaca la alta multinationala. Treaba asta s-a repetat dupa inca 1 an si inca un prichindel de asta invatat.
Parerea mea este ca daca vesticii pun stop la transferul de tehnologie in 10 China o sa lupte si ea cu aceleasi probleme pe care le au toti. Nu zic ca se vor duce in cap dar nici nu o sa mai fie asa tare-n clont ca acum.
Cu serverele a rezolvat-o PLO, cam de prin 2015…. 🙁
Un fel de atac fizic (pui asta sau daca nu, nu sevesti patria, adica….) la subcontractori din mainland ai contractorilor din Taiwan ai Supermicro, marele fabricant de placi de baza pentru servere……..
Placi de baza la care se putea urmari lantul logistic asa, la milimetru….
Extras din articolul mare:
„A Chinese military unit designed and manufactured microchips as small as
a sharpened pencil tip. Some of the chips were built to look like signal conditioning couplers, and they incorporated memory, networking capability, and sufficient processing power for an attack.
The microchips were inserted at Chinese factories that supplied Supermicro, one of the world’s biggest sellers of server motherboards”
Articolul e aici: https://www.bloomberg.com/news/features/2018-10-04/the-big-hack-how-china-used-a-tiny-chip-to-infiltrate-america-s-top-companies
Concluziile s-au tras cam prin 2017, puzderie de servere „alterate” prin US, retele private (dar la firme mari) sau guvernamentale
Intamplator, cam din perioada aia a inceput si Trump sa aspreasca tonul…..
Iar pe retelistica Huawei au descoperit italienii niste „intrari” back door, cica pentru controlul calitatii, feed back, etc…..
Stiu de tot taraboiul cu Supermicro, chiar eram fan pana la momentul ala. Dar cine/ce naiba e PLO ca nu m-am prins.
PLA?
„Daca licuriciul dicteaza…executam…nu avem nevoie de consultari!?!”
De unde stii ca nu au fost consultari?
Nu i-ai vazut la masa discutand, la un ceai chizesc ? 🙂
Sa presupunem ca ai fi fost directorul SIE. Ce-ai fi facut? Veneai aici pe blog sa ne spui ca Huawei face si drege?
Lucrurile astea nu se fac pe fata. Mai ales cand in spatele Huawei sta China.
Sigur ca nu stiu detalii. Dar nici nu cred ca ai nostri sunt asa de prosti, cum insinuezi. Daca le-am dat noi informatii, americanilor? 😉
Huawei are reprezentanta in Ro de peste 15 ani
Si colaboreaza cu Vodafone pe gsm
Bineinteles ca europenii si americanii isi protejeaza companiile lor
Mie asta mi se pare doar o furtuna comerciala intr-un pahar de apa
Aia cu coifu de staniol pe cap si pamant plat care spun ca 5g e pentru controlul maselor sunt problema
Nu ma intereseaza cine le lune atata timp cat netu merge mai bine
Altfel, nu inteleg de ce trebuia avizul MAE. De ce nu si al Primariei Bucuresti, SPP, APIA, Academiei Romane, ROSA samd?
Apropo, exista pe HBO un documentar recent (l-am vazut in urma cu ceva zile) despre felul cum poti fi spionat fara probleme si cum sunt colectate datele personale datorita utilizarii Amazon.
E similar cu asta:
De asta e vorba, chiar daca vorbim de stangismul HBO, iar toata lumea da in Bezos – inclusiv Trump are motive – zilele astea, merita vizionat:
Toti fura date
Nu de ieri
Inclusiv ai nostri
Erau de vanzare de prin 2004 baze de date
a fost o serie de televizoare Samsung care aveau incoroprate microfoane. Se pare ca se stia ca un anumit personaj urma sa isi cumpere un tv Samsung si baietii au pus in vreo 30-40.000 de tv uni niste microfoane ca sa fie siguri.. Asta a fost prin 2017
Orice Alexa si componente „Echo” (speakers, ring, cameras) de la Amazon au fost si sunt in continuare hackuibile.
Orice smart tv e hackuibil…dar mai mult, transmite „cui trebuie” date despre ce programe urmaresti. Undeva exista cel putin un profil al tau cu ce filme porno ai….stii tu ce… 🙂
Sint hackuibile de servicii prin backdoors preinstalate la cerere. Altfel depinde de vulnerabilitati.
Si telecomanda e hackuibila, orice e electronic si e internet of thing
La Black Hat au hackuit si o prezentare a altei companii unii in conditiile in care era cu protectie
https://adevarul.ro/tech/mobile/huawei-nu-vamai-produce-procesoare-kirin-cauza-presiunilor-americane-1_5f2ebe635163ec4271c91f1a/index.html
eu evit pe cat posibil sa cumpar made in china
Da tu chiar crezi ca poti?!….sunt o droaie de produse pe care scrie Made in Germany si cand colo de fapt e acelasi produs sub un alt brand ,,rebranduit** la randul sau doar reambalat ca sa fie MUE….aia e, e greu
Se pare ca nu stiti! 5g zburda liber peste capetele voastre cel putin in orasele mari. In Bucuresti e cam plin deja. tenologia implemantata e exclusiv Huawei. Renuntarea la aceasta presupune o reconstructie a intregii parti radio, nu o va face nimeni . indiferent cat se da din gura. Eu vad multa demagogie in aceasta tema. daca plecam de la prenisa chinezii sunt raii, aveti cunostiinta cum sunt ceilalti ? Pe scurt, la fel. ericsson produce doar in china , nokia probabil la fel.
Dap… De anul trecut se testeza in Bucuresti, in cateva zone, 5g-ul 😀 . Adica deja se cipeaza lumea :D, inclusiv dacopatii si cepefeii 🙂 .
Deci si voi ati primit sopozitoare cu 5g de la Bill Gates? Stiam eu ca in orice conspiratie exista un adevar.
Desi sunt adeptul ideii de dezbatere absolut necesara democratiei, cred ca anumite subiecte prin tehnicitatea lor devin restictive eventual rezervate unor specialisti seriosi. Daca faceau consultatii pe subiectul asta cel mai probabil ajungeam la o penibilitate precum cea in care documentele biometrice au fost puse in discutie. Literalmente toti bizarii avand coifuri de staniol in cap s-au prezentat.
Daca eram seriosi cu democratie serioasa si practicata, primii care cereau consultari erau cei de la Ancom, dar Grindeanu are alte probleme.
Guvernul Cîţu a adoptat „legea 5G“, care deschide calea eliminării echipamentelor Huawei din reţele. Giganţii din telecom reclamă dur neclarităţile din lege:
https://www.zf.ro/business-hi-tech/guvernul-citu-a-adoptat-legea-5g-care-deschide-calea-eliminarii-20044870
––––-
Vodafonu’ e negru de suparare. 😉