Desi in acest moment tunurile fara recul pe afet sunt depasite ca arme antitanc, din cauze de calibru limitat, viteza mica, precizie scazuta, greutate mare fata de rachete iar pentru sprijin general cu foc nu permit trageri indirecte… tunul suedez fara recul Bofors PV1110 a fost vazut in actiune in Ucraina (astfel de arme au devenit raritati, de colectie):
De reamintit ca proiectilul Spårljuspansarspränggranat m/84 90x760mm al BOFORS ( 10 kg HEAT) strapunge 800 mm of RHA, zburand cu pana la 700m/s. Ceea ce e arhisuficient pentru majoritatea tintelor blindate intalnite in conflictul din Ucraina. In plus, datorita vitezei mari fata de restul tunurilor fara recul, are si cea mai mare bataie eficace cu munitie clasica, neghidata, de pana la 900 de metri. Cu cat viteza in zbor creste, scade timpul parcurs pana la tinta si deci si timpul de reactie disponibil tintei sa efectueze contramasuri, reducand eficacitatea unei protectii active.
Marele dezavantaj ramane masa mare a afetului, handicap care ar putea fi rezolvat prin materiale mai moderne si mai usoare si ambarcarea pe un vehicul.
Nici clasicul SPG-9 nu se lasa mai prejos in Ucraina, desi calibrul sau e de doar 73mm:
Desi munitia subcalibru pentru tunul fara recul calibrul 73mm cu munitia sa cumulativa nu permite in principiu perforarea a mai mult de 400mm echivalent blindaj laminat omogen (din motive de diametru al conului de formare), unele surse (multumiri lui Nicusor pentru informatii) sustin ca cercetarea romaneasca ar fi permis obtinerea pana in 1989 a unei capacitati de perforare de aproximativ 500mm echivalenti, mai existand un produs similar bulgar, care perforeaza doar 450 mm.
Mai intai a fost realizat un program de calculator pentru simularea exploziei incarcaturii cumulative si a balisticii. Studiul era destinat munitiei pentru AG-9 si tunului cu presiune scazuta calibrul 73 mm 2A28 GROM de pe MLI-84, grenadele fiind identice pentru cele doua lovituri.
Diferenta intre cele doua consta in incarcaturile de azvarlire:
-
tip garguza la AG-9, asa arata o lovitura cumulativa de acest tip:
https://www.ummija.ro/wp-content/uploads/2018/09/Volanta-PG-9V-romana.pdf
-
tip cartus pentru tunul de pe MLI-84 ( in foto sunt doua tipuri, probabil ambele cumulative)
De retinut la acest program:
-
la conul exploziv s-a modificat geometria palniei, forma si dimensiunea ecranelor de formare si a lentilei .
-
s-a marit diametrul motorului reactiv si s-au recalculat ajutajul si ampenajele .
-
Ca urmare, distanta loviturii directe a fost marita la 1 000 m ( fata de 800 m ) .
-
In documentatie se mai dau tipul explozivului , A-IX-1 , masa acestuia fiind dubla fata de modelul precedent ,
-
semiunghiul de deschidere al conului 18 º , lungimea generatoarei 110 mm , lungimea 780 mm ,
-
masa grenadei era de circa 3 kg , masa incarcaturii de propulsie 0,64 kg .Datele de masa si lungime se refera doar la grenada propriu-zisa , adaugandu-se incarcatura de azvarlire lungimea si masa cresc .
Din pacate, dupa 1989 s-a produs in continuare vechiul model , cu capacitate de perforare 300 mm. Nu cunoastem motivele ambandonarii programului anteior, ele pot fi doar banuite.
In ziua de azi, AG-9 cu marea sa fiabilitate si cost redus mai poate fi o solutie doar pentru parasutisti, vanatori de munte sau trupe speciale, dar numai in angajamente contra pozitiilor intarite, infanteriei sau vehiculelor usor blindate. Bataia eficace sub 1 kilometru este de asemenea un handicap serios. Desi teoretic poate fi folosit si in tragere indirecta la cativa kilometri (maxim 7,5km), lipsa de precizie il face de dorit a fi inlocuit cu un aruncator de bombe, care are si avantajul unei traiectorii in arc vertical, putand lovi tinte aflate dupa obstacole.
Pe post de pauza… publicitara… Daca isi mai aminteste cineva… de conceptul Commando scout: cu tun fara recul cal. 106mm
http://asmrb.pbworks.com/f/1382985872/Scout%20106mm%20Rifle.jpg
http://asmrb.pbworks.com/f/1382992356/Scout%20Ontos%20106mm%20Rifle.jpg
si iata versiunea suedeza a unui astfel de vehicul
Estimarile de penetrare HEAT standard pentru munitia subcalibru, in functie de calibrul tevii de lansare:
73mm ~400mm
93mm ~500mm
105mm ~650mm
In fapt, lovitura cumulativa cal.105 a tunului fara recul M40 putea penetra pana la 700mm RHA si avea o viteza maxima in zbor de 500m/s, bataia maxima fiind de aproape 7km (cu munitie M346A1 HEP-T).
Un alt avantaj incepand cu calibrul 105mm este posibilitatea de a lansa pe teava rachete LAHAT sau alte proiectile ghidate. Aceasta ar fi singura varianta in care s-ar putea lovi precis tinte dincolo de distanta de 1km cu un tun fara recul.
Inclusiv pentru Carl Gustav s-a inceput dezvoltarea de proiectile ghidate, deoarece inclusiv cu vizor de tragere cu calculator balistic integrat si telemetru laser este dificil a lovi tinte dincolo de 1,2km. Acesta este cazul proiectilului ghidat laser Guided Multipurpose Munition (GMM) care poate lovi tinte in miscare pana la distante de 2,5km si poate fi tras din spatii inchise, deci are reducere a suflului la lansare. Acest suflu nu reprezinta doar o constrangere pentru personalul din zona de tragere, dar poate contribui la demascarea pozitiei de tragere, un alt dezavantaj al tunurilor fara recul.
O solutie de proiectil sau kit ghidat laser semiactiv imprumutata de la STAR-80L sau bombele de aruncator ar putea contribui la o imbunatatire similara a preciziei si distantei de tragere.
O diferenta intre AG-9 si Carl Gustav este faptul ca primul are teava lisa in timp ce al doilea o are ghintuita (la fel ca M-40)… ceea ce ar putea contribui la diferenta de precizie a celor doua.
In fine, probabil singura solutie de evolutie semnificativa a AG-9 ar fi trecerea pe un calibru superior, de preferinta minim 90, daca nu spre 105mm sau superior… si ar fi o decizie in contracurent, cand majoritatea armatelor lumii abandoneaza astfel de sisteme pentru a folosi exclusiv sisteme de rachete ghidate.
Intre timp la noi… Carfil ar fi reusit sa mareasca durata de viata a AG-7 de la 250 de lovituri la modelul original RPG-7 la peste 1000 de lovituri.
Marius Zgureanu
Citeste si:
Toate aceste arme sunt depășite de rachetele AT. La toate cerințele.
-Bătaie.
-Capacitate de penetrare.
-Precizie.
-Mobilitate perfecta. ( Racheta e in un cilindru ținut pe umăr)
Pentru tipurile de blindate care nu sunt la nivelul unui tanc, AG7 și variantele lui occidentale sunt perfecte.
AG 7 are dezavantajul că nu poate fi trasă din încăperi. Moare și servantul.
AG 9 îl mai poți folosi ( pină epuizezi stocurile ) la trupe auxiliare. Rezerve locale sau vechile gărzi patriotice.
Prețul e puțin important când diferența între viu și mort o face precizia loviturii.
O dotare cu rachete AT portabile e necesară că aerul.
Și de ordinul miilor de bucăți.
Vezi Ucraina, cantitățile livrate și folosite, numărul de blindate ruse efectiv făcute praf.
Indiferent că erau tapițate cu faimoasele cărămizi reactive.
Turelele fac concurs care sare mai sus. Si corpurile echipajelor sfârtecate. Nu rămâne nimic din comandant și ochitor.
Asta e primul învățămint din războiul de lîngă noi.
Arme antitanc cu duiumul .( și arme AA )
Moderne, precise și letale.
PS.
Alea 60 miliarde de credite de angajament din bugetul MApN, le vor folosi ?
Sau vor avea același rol ca cele 20 miliarde credite de angajament din bugetele militare a ” patriotului” Dragnea ?
Luat ochii și interzisa cheltuiala reală
Părerea mea.
Da? Excelent! Ar fi însă o singura problema: cine ar trage cu ele? Poate ne-ar trebui și câteva mii de luptători: nepalezi, afgani, Ucrainieni…
Poate nu știti :
-AG 7 are o lovitură în arma și alte 3 in rucsacul servantului.
-Javelin , identic ca Spike portabil, are sistemul de ochire și comanda reutilizabil.
NOI NU AVEM SPIKE PORTABILE. .(Cică nu ne trebuie după mintea unora.)
Deci nu trebuie sa aduci nepalezi sa ne apere.
Presupunând :
– că NU suntem armata afgană care a dezertat in masă cum au plecat occidentalii și in frunte cu mega generalii lor.
Găsim la cine să repartizam citeva mii de arme AT în o armata de 65.000 efectivi.
Basca din miile alea de scule AT , cel puțin jumătate le ți in rezervă. In depozite . Să nu termini războiul în prima zi.
Iar folosirea armelor se învață. De aia exista instrucție.
Daca ai armata doar de paradă , altfel se pune problema.
Dotare minima pentru defilare, bocanci făcuți cu crema și uniforme noi. Plus decorații.
E suficient să crească pipota in public.
Mai nasol când chiar vine rusul sa te întrebe de sănătate .
cum cine?
E plin netu de luptatgori cu rusii8, cu Putin gata sa dea cu poatra in ala care nu le sustine parerea (cam neinformata) … Unde sunt luptatorii astia??
(poate este cazul sa te informez. Am 2 infracturi, fibrilatie, BPOC , unoeri poarcurg cu greu 50 metri ). Spondilita ankilopoetica b https://www.petrebogdan.ro/wp-content/uploads/Spondilita-anchilozanta-afectiune-a-coloanei-vertebrale-413×423.png – ma impoiedica sa trag din pozitia culcat. De fpaqt kma im[p;iedica si sa ma uit in sus …
70 ani .)
Ca arma AT e totoal depasita. Dar merge utilizata ca arma de suport de foc direct la nivel de pluton/companie. Exista si munitie speciala exploziva pentru aceasta misiune.
Nu vad ce rost mai are sa ne chinuim cu AG-9/SPG-9 cand Carl Gustaf poate face aceleasi lucruri, dar e net superior in ceea ce priveste mobilitatea. Ok, daca le ai pe stoc si munitia nu e expirata, nu zic sa le arunci. Le tii pentru rezervisti in caz de bubuiala mare, dar nu mai are rost sa investesti in ele. Reprezinta un concept depasit.
Marcian, tu daca ai fi rezervist si ti s-ar da aceste vechituri, ce ai face cu ele ?
Preferi sa mori utilizindu-le sau sa ai echipament nou si net-performant, sa poti sa lupti si „a doua zi” ??
De ce crezi ca la rezervisti ar trebui sa ajunga toate vechiturile, ca la rusi ?
Esti dispus sa-i trimiti la moarte, ca nu ai ce echipamente performante sa le dai, ca sa poata lupta si sustine armata regulata ?
Nu e prea OK…
Si asa, daca e sa se ajunga sa mobilizam rezervistii, nu o sa ai arme bune sa le dai, nici pusti … tot vechituri, nefunctionale, exact ca la rusi …
Deci de ce crezi ca un rezervist ar vrea sa mearga la razboi ? Nu mai bine face pirnaie, ca nu i se asigura echipament functional si modern, sa nu moara din secunda 2 ?
Trebuie eliminate aceste vechituri… si regindita intreaga strategie, atit pentru armata regulata cit si pentru rezervisti.
Omul conteaza !!!
Ca degeaba ai arme noi si moderne, daca nu are cine sa le foloseasca …
Oare de ce echipamentele vestice sint mai performante? Care e scopul lor ?
Sa protejeze omul care le foloseste si sa isi atinga tinta, sa faca damage cit mai mare.
De aia se cruceau rusii din FOS cind trageau cu AK de aproape in veste anti-glont, capturare de la ucraineeni, si nu se gaureau …
Ale lor erau ciurucuri … de aia au pierderi mari …. ca pe generalii lor nu-i intereseaza de oameni … de aia o sa piarda.
Asa ca, onor comandantilor romani, ingrijitiva ca ostasii din subordine, indiferent ce sint, sa aiba posibilitatea sa lupte si a doua zi, deci echipament si arme performante si moderne. Altfel, vom ajunge doar cu soldati de parada, si atit.
De acord cu tine. Nu zic sa ne facem un obiectiv specific din a echipa rezervistii cu vechituri, din contra, dar deocamdata nici la militarii in termen nu stam grozav. Ideea e ca atata timp cat mai poate fi folosit, nu e de aruncat, dar ideal ar fi intr-adevar sa avem suficiente echipamente moderne si pentru niste zeci/sute de mii de rezervisti daca va fi nevoie, dar pana ajungem acolo….
Inteleg ca avem munitie termobarica si pentru AG-9 si pentru AG-7 :)) Ca sa vorbim de adecvarea cercetarii romanesti in domeniu.
AG-7 mai poate fi folosit ca artilerie la purtator si pentru blindate usoare dar ar fi bine sa ne gandim la o alta arma care poate fi folosita si din spatii inchise, avand in vedere cat de mult conteaza lupta urbana. Romania are cateva orase destul de mari pentru zona asta; probabil ca din limitarile astea, intr-o zona de razboi unde sunt multe cladiri aproape distruse ar putea fi folosit dar oarecum riscant pentru utlizatorul. AG-7 ar putea ramane in conservare sau pentru unitatile teritoriale/rezervisti (alea pe care o sa le avem la un moment dat). Incarcatura termobarica e chiar utila.
La AG-9, indiferent ce incarcatura ii pui, chiar nu vad nici un viitor, fiind prea greu de manevrat; nici macar pentru para/vm si altele nu cred ca are rost sa-l mentinem. Mai bine bagam banii in altceva gen Carl Gustav si licenta pentru munitie.
Lupta urbană!! Cred că vedem prea multe filme.
Incă nu s-a demodat razboiul de manevră. Implică costuri colaterale mici si permite folosirea majoritătii forțelor.
Dacă nu ești în stare decat de luptă urbană, mai bine mai aștepți o generație sau două și națiunea va ieși cu câștig.
Tunurile fara recul inca nu sunt cu totul demodate, dovada ca sunt inca in dotarea unor armate serioase. Fata de racheta AT are avantajul pretului si al versatiliatti, in functie de incarcatura poti angaja diverse tinte cu el, cu racheta AT doar tancuri/blindate…
Aruncatoarele de grenade au rolul lor dar au si o incarcatura de lupta mult mai mica.
Adevarat ca AG 9 in rol de arma AT este relativ desuet dar mai depinde si de inamic, in Ucraina se pare ca avut succes.
Ma intreb daca tot ca pe timpuri la o companie de infanterie este arondat un AG 9. Tare greu era ladoiul ala pina il scoteai afara din magazie.
„In fine, probabil singura solutie de evolutie semnificativa a AG-9 ar fi trecerea pe un calibru superior, de preferinta minim 90, daca nu spre 105mm sau superior… si ar fi o decizie in contracurent, cand majoritatea armatelor lumii abandoneaza astfel de sisteme pentru a folosi exclusiv sisteme de rachete ghidate.” Pai in cazul aste ne putem intoarce la calibrul 107 mm al lui B-11, dar intr-o varianta mai usoara modernizata portativa precum orice aruncator de rachete AT sau grenade reactive. Parca bulgarii faceau un aruncator termobaric calibrul 107 mm portativ precum RPG-27 Vampir care este 105 mm.