Programul MILGEM (programul național turc de construcție de nave de suprafață) merge înainte. După cele patru corvete de clasă Ada, turcii au trecut la o versiune mărită, noua clasă fiind botezată Istanbul. Programul a avut succes și la export, un contract estimat la aproximativ 1,5 miliarde USD fiind încheiat cu Pakistanul în 2018. Un alt contract a fost încheiat recent cu Ucraina, prima navă fiind deja pusă pe cală.
Relativ recent au apărut mai multe detalii despre versiunea vândută Pakistanului – botezată Babur, după cum reiese din clipul de mai jos, preluat de pe contul de Instagram al NavalPost.com, din care am sintetizat principalele caracteristici tehnico-tactice.
Astfel, turcii își laudă puiul despre care spun că este construit în baza unor standarde militare, prin urmare cu o capacitate mare de încasare iar proiectul a fost supus mai multor măsuri de natură a reduce semnătura navei în spectrul radio, infraroșu și acustic.
Prin comparație cu Ada, dimensiunile au crescut, versiunea pakistaneză fiind mai aproape de clasa Istanbul. Astfel:
- Lungime 108,2 m
- Lățime 14,8 m
- Pescaj 4,1 m
- Deplasament 2985 tone
- Viteză maximă 26 Nd
- Autonomie 4000 Mm la 14 Nd (viteza de croazieră)
- Echipaj 142
Propulsia este CODAG cu două motoare diesel și o turbină pe gaz, nava fiind dotată cu două elice cu pas variabil. Inventarul energetic este completat de patru generatoare diesel, capabile să furnizeze 560 Kw fiecare.
Helipadul și hangarul sunt pregătite să opereze un elicopter tip Z9-EC (din gama 5 tone) și un vehicul aerian fără pilot Scan Eagle. Poate fi echipată cu mai multe RHIB-uri ce pot fi lansate la apă inclusiv prin pupa.
Radarul pare să fie un Thales Smart S de generație ceva mai veche pe care Turcia îl produce sub licență. Suita de senzori mai cuprinde un radar de control al focului și o bila opto-electronică completate de un sonar amplasat în chilă. Am remarcat și echipamentele de război electronic, pe catarg, sub radarul de cercetare, nava fiind echipată inclusiv cu un sistem de avertizare împotriva iluminării cu laser și cu un sistem de contramăsuri împotriva torpilelor.
Sistemul centralizat de conducere al luptei banuiesc că e de proveniență turcească – Sadvent. Nava este echipată cu rachete anti-navă, un tun de 76 mm, un CIWS care pare să fie autohtonul Gokdeniz – 35 mm precum și cu două tunuri rapide de 25 mm – STOP.
Un aspect interesant privește sistemul antiaerian care va echipa cele patru nave construite de Turcia. Inițial s-a discutat despre sistemul chinezesc HQ-16, un sistem dezvoltat de chinezi dintr-unul rusesc ce beneficiază de un sistem de ghidare radar semi-activ ceea ce, în mare, înseamnă că racheta trebuie ghidată de radarul navei către țintă. De altfel, Pakistanul a cumpărat și patru fregate Type 054 din China.
S-ar părea că pakistanezii n-ar fi totuși prea fericiți cu racheta chinezească. Conform unei surse turcești, se pare că pakistanezii ar fi optat pentru Albatros NG (CAMM ER) produsă de MBDA. Racheta CAMM ER este dezvoltată de subsidiara italiană a MBDA și se pare că aceștia n-ar avea nicio problemă în a da acces marinei pakistaneze la o arma modernă, sofisticată și, spune pliantul, foarte eficientă.
De altfel, urmărind clipul de mai sus, putem observa la un moment dat semnătura distinctivă a CAMM, forma de ciupercă a celulei de lansare verticală a rachetei. Din clipul de prezentare s-ar părea că Babur va avea 12 tuburi, într-o configurație de 6 + 6. Pot foarte bine să fie și 8 + 8, rămâne de văzut.
Programul MILGEM mi se pare unul de succes. Turcia a făcut eforturi mari și, în prezent, s-ar părea că 75% din implicarea industrială provine din industria turcească. Îmi aduc aminte cu nostalgie de momentul când turcii au fost declarați câștigători ai licitației de modernizare a celor două fregate, ăăă, pardon, OPV-uri, de clasă T22R. De-a lungul timpului am mai scris câte ceva despre Ada, Istanbul sau chiar NPR-urile și vehiculele fără pilot dezvoltate de Turcia. Pot fi citite aici și aici.
Ada era propunerea turcilor și în programul nostru de dotare cu corvete multirol, dar n-a fost să fie, condiția de proveniență dintr-o țară NATO și UE scoțându-i din joc încă de la bun început. Păcat, concurența nu strică nimănui…
Deosebit de interesantă mi se pare și ideea lor de a înlocui F-35B cu vehicule aeriene de luptă fără pilot. Baykar Technologies a început să se ocupe de problemă. Cum tipul care conduce compania pare să fie un geniu, probabil că va și reuși. Ideea îi frământă și pe englezi care ar dori un aparat de avertizare timpurie ceva mai potent pentru cele două portavioane ale sale. Prin urmare investighează aceeași idee.
Viitorul poartă chipul tău, după cum spunea și cântecul… Sursa foto: anadolu
De notat deal-ul cu Ucraina pentru motoare fără de care turcii ar cam fi dat mărunt din buze… Și, din nou de notat, Turcia pariază masiv pe drone și-și dezvoltă constant propriile muniții inteligente sau mai puțin inteligente.
Nicolae
@nicolae, buna sinteza. Ada class cu armament US era o solutie perfecta pentru noi. Turcii sunt seriosi, se misca extrem de repede si la un pret decent si cred ca incantati ne asigurau o colaborare industriala. Ce logica a avut cerinta „Nato si UE” doar cei care au cerut cred ca stiu, dar suna a dedicatie politica in favoarea pragmatismatismului si urgentei militare.
Spun ca era perfecta nu neaparat tehnic cat strategic, MN fara turci este o mare Caspica inchisa, iar forta lor militara sau navala este singura care conteaza pentru Nato. Cred ca si ei cauta un aliat pe care sa se sprijine si dupa vem vedem, in cele din urma l-au gasit in ucrainieni….mari idioti mai sunt cei care ne conduc.
Legat de pariul lor pe drone, o miscare inteligenta plecata din constrangeri dar care deja i-a propulsat in o pozitie de top 5 mondial. Deja dronele lor nu mai sunt aeromodele comandate, au o componenta consistenta de autonomie.
Problema turcilor e alta, populatia a saracit enorm, traiesc cu 200 eur salariu mediu fata de 700 acum 7-8 ani, in paralel cu taxare enorma, o masina in Turcia e dubla la pret fata de una in UE, la imobiliare au acelasi taxari exagerate. Au peste 1,5 mil de emigranti din zone cu risc major si deja se vede teama lor de atentate la orice pas, in orice complex comercial intrii doar dupa scanare si control la acte.
Multumesc! Cred ca in ciuda frictiunilor dintre SUA/NATO si Turcia, aceasta din urma n-are nicio intentie sa iasa din NATO. Relativ recent au inceput sa lucreze la refacerea relatiilor diplomatice cu SUA, initiativa venind, mi s-a parut mie, mai degraba din partea Turciei. Ramane de vazut in ce masura SUA si Turcia vor reusi sa ajunga la un compromis.
Pentru noi, Turcia este foarte importanta in Marea Neagra, atat prin prisma faptului ca detin controlul stramtorilor prin care se scurge o buna parte a economiei noastre cat si datorita faptului ca au singura armata din zona capabila sa impiedice transformarea Marii Negre in lac rusesc.
Rusia si Turcia sunt inamici naturali, chiar daca in acest moment pot sa para prieteni.
Deci, intarirea relatiilor bilaterale cu Turcia ar trebui sa fie pe lista celor de la MAE/MApN, cel putin in opinia mea.
In planul achizitiilor militare care au o evidenta componenta strategica sunt adeptul cooperarii cu tarile cu care avem cele mai stranse legaturi militare si interese comune, atat timp cat luam ceva competitiv dpdv caracteristici tehnico-tactice si beneficiem si de o minima cooperare industriala – SUA pe primul loc, evident (cel putin pe termen scurt si mediu), UK, Canada, Olanda, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Israel si, de ce nu, Turcia. Insa trebuie facuta disctinctie, oarecum in baza criteriilor de mai jos.
Astfel, in contractele care implica tehnologii de varf – senzori, munitii inteligente, inclusiv reactive, produse finite precum sistemele de rachete antiaeriene sau avioanele, elicopterele, tancurile (este greu de tras linie undeva anume) si unde industria de profil din Romania nu mai are competente, sunt de parere sa luam mai degraba de la tarile care le dezvolta si le produc la prima mana si unde avem si o importanta componenta strategica, decat de la cele care incearca sa se dezvolte acum cu licente etc Cum ar fi Turcia sau Coreea de Sud, ca sa dau doua exemple la indemana pentru cele care, sa zicem asa, nu dezvolta la prima mana.
Nu am fost si nici nu am devenit intre timp fanul unei colaborari industriale cu Ucraina. Turcia, avand in vedere embargoul pe componente militare impus de occident, nu are de ales.
Cu dronele, turcii au facut o miscare foarte inteligenta si de mare viitor. Dezvoltarea software-ului care permite cresterea nivelului de autonomie, securizarea conexiunii radio care permite pilotarea dronei, acestea sunt punctele care mi se par de maxima importanta si unde trebuie sa detii proprietatea intelectuala si sa-ti dezvolti propriile sisteme. Partea de hardware – motoare, camere, munitii etc poate fi rezolvata cu relativa usurinta – vezi motoarele luate din Ucraina la care se adauga cele pe care reusesc sa le dezvolte in industria proprie.
Ramane de vazut in ce masura vor reusi sa-si redreseze economia. Paradoxal, Erdogan i-a ridicat, acum pare sa-i bage in groapa. Vom vedea! 🙂
@nicolae, foarte bine spus referitor la drone, multi de pe aici discuta despre armament, payload, raza etc. Si un AN2 daca ii pui cateva leviere si servomotoare zboara, partea soft si criptarea fluxului de date este inteligenta. Imi place foarte mult conceptul lor de drona pe portavion, sper sa le iasa pentru ca acolo e o provocare la return to home care nu are coordonate fixe, ceea ce este un risc daca pierde conexiunea la statie de ex din bruiaj. Daca fac revenire si aterizare autonoma pe portavion in miscare, asta va fi o super realizare.
Teoretic au date consistente sa treaca la next level sa rafineze niste algoritmi statistici pentru un AI, sper sa aibe curajul sa intre mai tare pe directia asta, ar fi cam singura solutie pentru navigarea si aterizarea autonoma pe un vas in miscare. Pilotajul remote nu are cum sa-ti dea feedback-ul necesar pentru corectii la un vas in miscare.
In primul rand, stim ca se poate, avem UCAV-ul american care a aterizat pe puntea unui portavion.
Si aici intervine “geniul” lui Selcuk Bayraktar: “ After completing his primary education, he was enrolled to Robert College and graduated in 1997.[2] Same year, he has started his higher education in the Department of Electronics and Communication Engineering at Istanbul Technical University. During his undergraduate education, he was offered with a scholarship by the GRASP Laboratory at University of Pennsylvania, where he received a Masters Degree in 2004. Following his success to be the first carrying air ground coordination of UAVs in formation flight alongside territorial robot teams in his master’s degree, he was offered a further scholarship by the Massachusetts Institute of Technology.[3] Pursuing his studies under the supervision of Dr. George Pappas and Dr. Eric Feron, Bayraktar has earned his second master’s degree with his research in autonomous, aggressive maneuvering of Unmanned Helicopter Systems. [2][4]”
Crezi ca azerii aveau resursele necesare sa transforme acele AN-2-uri in capcanele care au scos la iveala apararea AA a armenilor?
Degeaba ai drone daca nu ai pus la punct o tactica de utilizare. Iar aici au intrat in scena turcii.
Tipul care conduce Baykar poate ca e un geniu, dar mai are si „calitatea” de a fi ginerele lui Erdogan . Probabil ajuta si asta .
e probabil o echipa de proiectare,
asta cu omu geniu e demult trecuta,
Edison parca spunea ca geniu e 99 % transpiratie si 1 % inspiratie,
tb sa iti inchpui ca se fac calcule multe incepand de la rezistenta la inaintare data de trenu de aterizare fix etc etc.
la bayraktar sunt probabil o echipa pluridisciplinara,
altfel iti da cu virgula,
la mintea mea si la noi sar putea face ceva,
dar somnu bine facut la ceseteu, mapenue si semege ne duce sigur spre..tunel,
toata industria militara si civila turca au stat la dispozitia lor din cauza ca e ginerica acolo
Da, este vorba de Selçuk Bayraktar despre care stiu din surse de origine turca ca-i merge mintea brici: https://en.wikipedia.org/wiki/Baykar#Sel%C3%A7uk_Bayraktar
Altfel, Bayraktar este o firma de familie care s-a infiintat in 1984… Promoveaza dronele inca din 2003 – 2004. In acest caz, stiu ca-calitatea de ginere si competentele omului se completeaza cu succes.
Sistemul recomandarilor (asa numitul PCR de la noi) se practica cu succes si in occident atunci cand se recruteaza oameni in diverse pozitii. Diferenta dintre sistemul occidental si cel romanesc este ca acolo nu-ti prea permiti sa recomanzi un prostalau. Aici, mai ales la stat, avem arbore genealogic, nu organigrama.
daca sursele sunt din presa…nu prea mai exista presa care sa nu ii pupe in dos pe erdogan si acolitii
asa as zice si io,
presa tuca e in pozitia captivus de la puciu dupa care erdoganu a descoperit binefacerile epurarilor de tip stalinist,
ca si noi am avut o tovarasha de renume mondial care scria carti despre polimeri dar zicea codoii in loc de dioxid de carbon,
simpla diploma la mit sau alta facultate de pe glob nu te face expert in nu stiu cate domenii militare,
io zic ca-i munca de echipa,
asta cu geniu unei singure persoane in mai multe domenii e posibila dar improbabila,
Nu, sursele nu sunt din presa turca. Sunt surse proprii, persoane private.
Turcia este condusa de cca 200 de familii super bogate si puternice, aproape toate au si o componenta industriala. Ca societate sunt de rahat, daca nu ai o conexiune cu una din cele 200 de familii esti mancat. Pile, relatii – cheia oricarui succes. Dar, au investit foarte multi bani in industrie, scoala. Seful familiei e Dumnezeu. Ad literam. Oricum, industrial, ne dau fum din orice pozitie. Ce om potent roman a fondat si dezvoltat o companie industriala in ultimii 30 de ani? La noi, imobiliare, easy money.
Un caz interesant este Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Arad, fiul luptătorului anticomunist Vasile Blidar, impuscat de Securitate. A reușit cu greu să se impună în România, contractul de tramvaie in Bucuresti l a câștigat cu greu, s a luptat cu Găbita Firea si cu tramvaiele ei turcești ceva timp.
Este patron roman? Intr-un an-doi ii gaseste DNA pricina fii pe pace?
Editat pentru limbaj si atac la persoana.
Am apucat sa-ti citesc atacul inainte sa fie moderat. Am raspuns in acelasi fel dar am cerut stergerea messjului. Cand mai ai mesaje de genul asta macar ai curajul sa i-o transmiti omului in fata nu din spatele tastelor. Asa poti vedea daca mai ai ocazia sa folosesti acelasi limbaj si data viitoare.
@Marius
4000 pe lună nu câștiga toți profesorii, foarte mulți au chiar mai puțin. Dacă în capul tău, la salariul ăsta ești considerat „ultima speță de oameni”, îmi închipui că ești vreun om important în această țară. Și mă opresc.
la supermarket poate in Buc sau Cluj sef de raion sau sef de magazin sa iei 4000 lei in rest majoritatea incep cu salar minim verifica cat e ca sigur nu e 4000
dupa specificatii (560kw 440V@60Hz) si genset0urile diesel sunt tot chinezesti (BAIFA) care defapt sunt licentele vechi Cummins .
Astazi sunt cel putin 4,5 companii care produc (reproduc) motoarele „Cummins”: Baifa Power, Hubei Industry, Xiangyang Xinsheng Power Technology, Shanghai Hanton Machinery, Shanghai Monarch Power Engineering )
In anii de deschidere catre China, doua licente, i-au invatat pe chinezi sa produca motoare diesel: Cummins si Deutz.
Ce stii de turbina si de dieselurile de mars? Transmisia de la Ada este Renk. Dieselurile de mars probabil MTU, ca n-au mai ramas prea multe oferte pe piata. Turbina?
Renk ma indoiesc : Renk este de provenienta germana, iar Allison apartine Renk, deci de oriunde altundeva (de ce le-ar da nemtii Renk pt nave militare cand nu le dau motoare si cutii pt tancuri)
Pakistanezii au un statut aparte – vezi ultima gaselnita cu avioanele argentinienilor: nu vor sa cumpere rusesti / chinezesti pt ca argentinienii au stoc de munitie vestica, personal calificat , simulatoare si infrastructura de mentenanta vestica, asa ca iau de la pakistanezi JF17 care nu intra sub embargoul britanic si care poate sa foloseasca munitie vestica
Turbinele sunt GE LM2500 (din nou doar datorita statutului Pakistanului vizavi de USA). Cele turcesti nu stiu ce au.
Aici detaliile pe care le stiu: https://quwa.org/2020/05/07/pakistan-navy-ships-jinnah-class-milgem-corvette-frigate/
E posibil sa poata sa le obtina via terti
Nu uita ca chinezii (NORINCO) vand tancuri type 59G cu motoare Perkins Condor V-12 de 1200 bhp, si cu transmisie epiciclica David Brown TN54 (aceasi de pe Challanger 2 – https://dbsantasalo.com/industries/defence/land-defence/tn54e-tracked-vehicle-transmission )
Allison Trasmission nu apartine Renk. Firma este proprietatea grupului de investitii Carlyle. Allison Motors a fost achizitionata de Rolls Royce.
my bad! le-am incurcat-graba! Allison nu face transmisi pt nave (daca se concretiza preluarea Allison de la GM de catre ZF la inceputul anilor ’90, atunci era altceva)
atat RENK cat MAN Energy Sollution a apartinut/apartine VW (atat RENK cat si MAN ES au propriile companii in Turcia pt transmisii / sisteme de propulsie marina care ar fi putut furniza transmisiile pt navele turcesti ).
Solutiile complete de la MAN ES sunt cu echipamentele RENK (https://www.man-es.com/docs/default-source/marine/man-es_l3_factsheets_4p_man_optimized-propulsion_preview.pdf?sfvrsn=d82063f8_10 )
in 2020 Triton a preluat pachetul majorita la RENK, iar MAN ES este inca on hold pt divestment
Mai râdem si glumim, dar zilele când Turcia producea doar imitații ieftine ale unor ceasuri Rolex sau tricouri Lacoste au trecut demult. În secolul ăsta industria lor a progresat fantastic, au finalizat și niște proiecte de infrastructură la care noi putem doar visa. Acum pot construi corvete sau fregate aproape de unii singuri. Stau bine si pe parte de rachete sau drone. Dacă sultanul n-o lua razna după 2016 aveau acum și propriul tanc sau elicopter de atac și poate visau la un avion de generație 5.
Mai încet cu pianul mâine poimâine o să treacă direct la generația 6 sa fim serioși ! Da sunt OK respect lor dar mai mult de mâncat că sa crească mari ! Pt noi este un partener cheie in MN dar asta daca nu continuă cu știu ei ce ! US și NATO a fost și vor fi și singurii parteneri de nădejde ! Da sunt de respectat unde au ajuns în timp ce noi ne chinuim și acum cu 4 degete de la Corvete ! Nu ii plâng pe Francezi că ne-au tras clapa cu Corvetele atât ei cât și corupția de la noi !!! Franța daca vrei sa arăți că ești un aliat puternic și de încredere am scris ce trebuie să facă ! Un sub și corvete ! Daca nu pa pa contract și hai cu Turci sau chiar US dar in max 2 anii să le avem la cheie
mmm pe cand un program cu niste drone si la noii oare ?Noii ne ocupam de fotbal , armata are nevoie de echipa de fotbal si o vrea in prima divizie ,unde vedem oare asta in o tara normala ? Turcia misca ce poate , cat poate , vezi bine programul avion de generatia 5 , apoi Altay care stagneaza amandoua dar sunt de laudat incearca sa mentina o industrie de aparare , produc vand , locuri de munca, banii, noii ne bazam doar pe burtica populatiei mai nou , ca numai se produce mai nimic aproape.
Nu mai adulati Turcia atat. Uitati-va cine cumpara din marea lor industrie de aparare care nu e in stare sa scoata un tanc. Bine, daca ii compari cu noi sunt tari. Dar luati in sine sunt unde erau americanii in anii 70, nici macar!
Americanii în anii 70 aveau portavioane si sub-uri nucleare, avioane care zburau cu 3 mach si un complex militar-industrial de neegalat nici astăzi…
„Dar luati in sine sunt unde erau americanii in anii 70, nici macar!”
Pai si noi cand o sa fim ca Americanii in anii ’70(nici macar) sau ca Turklerii din ziua de astazi??
Indiferent de varianta pe care o preferi, e buna oricare dintre ele…
În anii 80 importau de la noi tractoare, Dacii, echipamente de tot felul, pana la fabrici de ciment. Ca și chinezii. După 90 ne-au umplut de bonibon, pyramid si roșii care stau un an…
Acum le dăm oi, cereale, turiști în Antalya și aducem legume pe care le vindem în piața ca românești sau otokar ori dezvoltatori imobiliari. Suntem parteneri strategici, asta contează…
@georgel, esti in confuzie, turcii in anii 80 produceau atat tractoare Fiat cat si Renault12 exact aceleasi modele cu ce aveam si noi. Diferenta era ca ai le faceau sub brand-ul original, cu unele piese de import si respectand tehnologia de fabricatie originala. Noi adaptam sau inventam solutii alternative ca sa ferim importul, sa scadem costul si sa suplinim unele masini unelete originale care se defectasera.
Iti dau un exemplu, axa cu came la Dacia era facuta pe o masina americana adusa de francezi, la jumatatea anilor 80 era atat de uzata incat nu ca nu respectau cotele, dar deja motoare noi aveau probleme la pornire si in functionare. Au adus de la chinezi 2 clone nenoricite care nu faceau cat una originala, se defectau si dadeau rebuturi, frecvent trebuiau facute recalibrari. Tractorul turcilor costa 12k USD iar al nostru identic la 1/2, acesta fusese deal-ul cu persii cand au inceput sa importul. De aia se cumparau ale noatre, erau niste clone ieftine si proaste.
Nu se poate sa nu apara vreunul sa ma minta in fata .
Tractorul U-445 al asociatiei noastre agricole nu a avut absolut nici o problema cu componentele fabricate la Brasov .
Nici al vecinului Ioska bacsi .
Nici al sectiei .
Am avut o problema intr-adevar cu electromotorul de pornire , s-á spart pinionul , electromotorul era german , IMPORT , era deja tractor PHARE , Nu era electromotor Electroprecizia Sacele , era in garantie inca si a durat luni de zile pana au adus alt pinion .
Germania este plina si astazi de tractoare U-445 , TIH-445 si S-445 care functioneaza si astazi , la 40 de ani de la fabricatie , fara probleme .
Am mai scris despre discurile de ambreiaj cumparate de unde lauzi dumneata , au cca. 30 % din durata de viata ale celor romanesti .
Supape de U-650 import de la pomul laudat , au avut o durata de functionare de ordinul a 6 ( sase ) ore . Intelegi ? Sase !
In rest , despre dotarea UTB esti habarnist .
Ai vazut sectia de tratamente termice automatizata ?
Ca sa vezi si dumneta cum aratau strungurile automate romanesti , prevazute cu manipulator , plus utilaj dedicat prelucrarii axelor cu came , la nivelul anului 1990 , uite niste imagini aparute ieri ca sa nu mai umbli cu povesti de carciuma , ca vad ca esti departe de realitate :
https://www.facebook.com/photo?fbid=1774984446042502&set=pcb.1774984726042474
https://www.facebook.com/photo/?fbid=1774984692709144&set=pcb.1774984726042474
https://www.facebook.com/photo?fbid=1774984399375840&set=pcb.1774984726042474
Si acum mi se ridica parul pe cap cum imi amintesc cum ajungeau la noi in anii `90 primele produse electrotehnice tucesti , relativ simple dar construite in ciuda bunului simt, nu numai a legilor electrotehnicii , ca a doua zi de la cumparare veneau cu ele sa le reparam .
Apropo , cum nu am lucrat niciodata in sectorul auto , am tot cautat termenul de semitren , nu l-am gasit nicaieri in manualele militare romanesti , l-am gasit doar in industria auto , la autoturisme , si mai concret in tarile de inspiratie tehnica franceza , inclusiv aici in Spania ( semitren delantero, semitren trasero ) .
SI am mai gasit formularea ” semitren monopata ” , adica semitren monojamba in un numar din 1952 al Revista de aeronautica de aici din Spania , la prezentarea avionului CASA-202 Halcon .
@Nicusor.
Eu apreciez comentariile tale…pana cand incepi sa manipulezi putin.
Am un tractor Fiat 450 , care este u445 al nostru cu mici diferente si piese.
Piesele turnate sunt romanesti , scrie clar pe ele prin stantare , turnate ca erau facute la Brasov.
Deci ..fiat-urile erau facute cu piese romanesti.
Acelea de corespundeau.
Acum…sa exageram si sa imbracam totul in camasa nationalismului desantat ..nu mai are nimic in comun cu realitatea.
Din experienta ..am folosit si tih-uri si 445.
Partea proasta la ele erau tocmai subansambluri , piese , etc.
Fiat-ul meu cu pompa de injectie delphi originala inca merge bine.
Toate ansamblurile de la pompe hidraulice , de injectie , etc …daca provin de la marci consacrate pot face ca tractorul sa mearga ceas …sau …luate de ale noastre , sa nu mai mearga ceas.
Ce vreau sa spun cu asta.
Noi am facut si lucruri bune …si inca facem ..dar nu toate.
Sa spunem ca tot ce era facut loco era cel mai cel ..e o exagerare.
La fel cum cei ce spun ca totul era o porcarie …exagereaza.
Industria noastra a avut nesansa de a fi intr-un sistem inchis , unde lista furnizorilor era dictata pe considerente politice.
Daca era intr-un sistem liber ..poate alta era soarta multor intreprinderi.
Subansambluri …piese ..se gasesc de la diversi producatori , pe ranguri de pret …performante , etc.
In momentul de fata …turcii ofera o gama extinsa de din astea …ceea ce reflecta maturitatea industrie de profil la ei.
Totusi asta nu reflecta lipsa industriei de profil la noi …faptul ca producem subansamble si avem si producatori/integratori ..multi cu produse originale in industria civila ..pe nisa lor de piata doar arata orientarea industriei.
Ca nu produc ce vrem noi ..sau ca unii avem nostalgii …asta e , produc ptr ce au cerere.
Ca armata nu mai e demult un client stabil si coerent ptr industria de profil ..si ca ministerul ce se ocupa de unitatile de productie cu profil militar ..nu stie ce sa faca cu ele ..e alta.
” Eu apreciez comentariile tale…pana cand incepi sa manipulezi putin. ”
Echipa de zgomote in actiune .
Sunt curios ce competente profesionale ai , domnia-ta fiind bucatar in Madrid , si fericitul proprietar al unei G-36 de jucarie , cu care ne tot scoti ochii si injuri Cugirul .
Da …sunt fericitul proprietar al unui G-36 de jucarie..si ca si competente profesionale stiu cata sare sa pun in ciorba.
Printre altele , care nu sunt competentele mele profesionale , stiu putin mai multe si experienta m-a dus in multe locuri prin tara.
Locuri inaccesibile multora si in care vezi chestii ce multora le va veni greu sa creada ca exista.
Am mai mentionat de ele ..si vad ca ai memorie buna , ne cunoastem virtual oarecum.
Locuri , majoritatea construite …nu de raposatul , cum le place unora sa manipuleze , ci de societatea romaneasca in ansamblul ei.
Ar fi uimiti multi sa afle cate se faceau pe vremea comunismului ..folosind tehnologie si inginerie vestica.
Nu de la rasarit ….ci vestica.
De fapt …nu avem nici o licenta estica , sau mai nimic important.
Nu ca vecinii ..sau altii de prin preajma.
Combinatul ..fost Sidex din Galati era plin de chestii ABB ,Siemens , locomotivele sunt licente austriece si suedeze ..pana si avioanele erau licente si proiecte originale ale noastre ..cu multe componente si licente vestice.
Oare de ce???
De ce urmaresti in comentarii ..un mod de administrare mort in istorie???
De ce modelul asta ..e oarecum similar unor societati care nu ne sunt prietene?
Autosuficienta ..nu e buna , nu e buna la nivel de companii(sunt suficiente companii care s-au dus pe copca ..doar de dragul autosuficientei).
Si nu sunt impotriva celor de la Cugir.
Ci impotriva opticii dotarii cu arme individuale.
Si impotriva opticii de ca totul e ..sau trebuie sa fie subventionat in tara asta.
Si impotriva replicilor elitiste ..si a elitistilor in general.
Si a faptului ca aceste chestii au pus mari probleme societatii.
Si am sustinut de la inceputuri …modelul Sigma , ca fiind solutia rapida , existenta si la indemana.
In schimb …sunt oameni care prefera sa traiasca cu ideile lor , sa bage capul in pamant precum strutul ..si sa fie refractari la schimbarile si evolutia societatii si a imprejurimilor.
Cu ce e superior un u 445????
Ce au scos Cugirul ptr arma de asalt????
Nu vreau sa revenim la teme vechi …dar insirarea a anumitor desene tehnice , scheme si altele …mie nu imi inspira nimic.
Stiu ca tot tu sustii ..si spui multe , dar de ce nu spui ca borduri de atac mobile ..la iar 93 exista decat de la modelul b?
De ce nu spui ca si jamba de bot orientabila?
De ce nu spui si ca postcombustia a „dezechilibrat” avionul ..si ca a trebuit compensat cu „greutate moarta”?
De ce nu spui ca nu braca diferentiat ampenajul de coada?
Sunt o multime de chestii pe care le omiti voit.
Si cu toate astea pot fi de acord ca ar fi fost mai ok un iar 93 de atac la sol ..ptr rolul asta , doar si ptr ca a fost construit ptr asta ..cu toate ca nu avea mijloace de autoprotectie si ca era slab protejat…si ca ..cu toate ca avea un tren de aterizare foarte mare(unii spun ca si greu) …ochiometric vazut , viteza de aproximare si distanta de aterizare erau destul de mari ptr a fi folosit pe piste improvizate.
Cu toate astea eu am fost si raman un mare fan al avioanelor romanesti.
Dar ..parerea mea ..e ca daca ai avea opinii mai echilibrate si ai mentiona si bunele si relele ..acei cititori care mai inteleg cate ceva te-ar aprecia mai mult.
Nu o lua ca o sugestie personala.
In general stiu ca „te motiveaza” in exces chestiile astea.
Nu ti-am raspuns aseara pentru ca stiam ca ai fost pe site atunci cand dl. Grigore a explicat ca problemele pe care le acuzi la IAR-93 erau rezolvate la varianta B .
Inclusiv lestul , care a fost eliminat prin utilizarea canardurilor .
Trenul de aterizare spre exemplu a fost cerut asa inalt de MApN .
Nici macar nu am citit partea de propaganda aseara , de-abia acum .
Nu am raspuns , pentru ca stiam ca e pierdere de vreme .
Iar 93 nu a avut canarduri.
Avea cutite aerodinamice pe extrados si inaintea prizelor aerodinamice.
A fost publicat in modelism si top gun(revistele epocii) intentia de a moderniza iar 93 , proiect ce includea montarea de canarduri fixe.
Din pacate nu s-a materializat.
Printre altele se mentiona ca montarea canardului fix ar fi dus la scurtarea distantei de decolare/aterizare , scaderea vitezei minime…si imbunatatirea performantelor de zbor.
Se vorbea si de modernizarea/inlocuirea motoarelor cu altele care ar fi facut aparatul transsonic.
” Iar 93 nu a avut canarduri.”
„De ce nu spui si ca postcombustia a „dezechilibrat” avionul ..si ca a trebuit compensat cu „greutate moarta”? ”
Inca se pastreaza prototipul cu canarduri la Academie .
Rezolvata problema lestului , de care te vaietai .
Nu impunea cheltuieli mari / complicatii constructive .
Nu s-a trecut la serie pentru ca s-au taiat .
Spre bucuria unora .
https://www.practicalmachinist.com/vb/general/romanian-built-m-i-c-m-sn-400-lathes-284052/
https://www.abltechnology.com/es/anuncios/988016-usado-1987-aris-arad-mga-250-x-8000
Si ia de-aici :
https://www.ebay.com/itm/324610478202
Salut,
La modul general si obiectiv (asadar sustinut de date sau statistica, nu de experienta personala care poate fi exceptionala sau subiectiva)
Tractoarele respective au fost o realizare a anilor ’60, cu licente, utilaje si finantare straina (atat la Brasov cat si la uzinele „partener”), dar si implicarea centrelor nationale in dezvoltarea unor componente (sau adaptarea si integrarea unora existente). Au fost probleme de calitate, performanta si fiabilitate de la bun inceput, si omologarea a fost tarzie si cu derogari, dar rezultatul a fost considerat bun, competitiv prin comparatie cu cei din jur (in fapt „concurenta”, desi nu i s-a spus niciodata asa) si s-a sperat diminuarea deficientelor pe parcurs.
Probabil multe probleme au fost rezolvate de-a lungul anilor dar doua au ramas:
1- fiabilitatea, mai ales indisponibilitatea sub pragul de 200h, si neatingerea 1500h;
2- scaderea performantei (atat erodarea la nivelul produselor noi de-a lungul anilor, cat si cea la nivelul produsului individual in cadrul exploatarii).
Cele doua se datoreaza in opinia mea slabei performante economice a centrelor de productie care nu au putut sa justifice continuarea finantarii importului de tehnologie – asadar efort valutar – necesara pastrarii eficientei mijloacelor de productie (in mare parte mentenanta si acces la piese) si a actualizarii la nivelurile aparute intre timp (atat procese cat si tehnologii|). Practic , dupa expirarea suportului extern (de obicei la maxim 10 ani dupa acordarea licentei sau 2-3 ani pentru achizitii de mijloace fixe) am ramas la nivelul proceselor din ’60, iar partea de intretinere a fost realizata cu resursele interne existente, acceptandu-se anumite compromisuri. Dezvoltarea a suferit si mai mult. Performanta nu a putut fi crescuta , mai ales pe partea de grup energetic (au existat incerccari , mai ales pentru Mercurea-Ciuc si Craiova). Incercarcarile au fost de x1.3 prin crestere turatie sau x1.8 adaugare cilindri, si au esuat chiar si pentru grupurile auxiliare prahovene.
Plafonarea a afectat evolutia competitivitatii prin excluderea 8-12 capete la arat, a frezarii , si mai ales a adoptarii de mijloace de mecanizare suplimentare pentru ccele mici (probabil destinate preponderent horticulturii) samd. Chiar si pe plan intern au fost efecte in anii 80, cand asta a impiedicat scurtarea duratei operatiunilor mecanizate din campanii in vederea trecerii la cicluri multiple de productie anuala. Tot in acei ani (si dincolo de documente iti pot confirma prin experienta personala) problemele de fiablitate si nevoia unei mentenante excesive a dus la cooptarea in cadrul sma al marilor unitati agricole de personal tehnic din fabrici/uzine. Pe la „noi” erau adusi, daca nu ma inseala memoria, niste nefericiti de la Oltcit, care aveau program redus, sau un fel de somaj (nu mai tin minte, si sunt constient ca nu exista somaj per se), si din Oltenia pana la mine mananci o paine cum s-ar zice.In fine, transfer temporar (<1an).
Chiar plecand de la premisa unei povesti de succes a anilor 60, faptul ca ne punem probleme performantei si competitivitatii in anii 90 cred ca tine de subiectivism partinitor. Era ok in 60, hai 70, dar in 90 nu. In 90 se adreasau unor piete sarace sau care nu puteau stapani sau accesa din varii motive tehnologia contemporana.
Am studiat cu atentie si am alocat timp documentelor legate de acest subiect.
Provin dintr-o familie apropiata acestui domeniu si am numeroase experiente personale.
Am incercat in prima parte sa ma rezum la varii surse si abia apoi sa-ti impartasesc si opinia mea personala.
Asadar cred ca daca vorbim despre tractorul romanesc, este foarte important sa precizam perioada sau cadrul pemporal la care facem referire. Tractoarele erau cam aceleasi, si tocmai asta face sa fie percepute ca extraordinare in anii 60, sau o mizerie in anii 2000. Familia si prietenii mei (alaturi de care am lucrat in tinerete) au utilizat aceste tractoare in numar mare (sau suficient de mare cat sa le cunoasca si sa-si formeze o opinie nebezata pe exceptii), si au fost printre nefericitii clienti din ultimii ani de existenta ai firmei, moment in care firma brasoveana era incompatibila cu economia libera, afacerile in general si bunul simt in particular. Iar am scris un perete de cuvinte si ma voi opri pentru ca suntem offopic rau , dar poate alta data iti voi impartasi si experienta de groaza cu UTB din anii 2000, ramanand sa vezi tu daca firma aia mai avea ce cauta pe piata sau nu (imi cer scuze Nicolae – nu voi pune alte raspunsuri nelegate de programul turcesc).
Repet comentariul care vad ca a disparut .
Spuneam in el :
” Probabil multe probleme au fost rezolvate de-a lungul anilor dar doua au ramas:
1- fiabilitatea, mai ales indisponibilitatea sub pragul de 200h, si neatingerea 1500h; ”
Deci eu iti spun ca tractorul nostru a functionat zece ani fara alte probleme inafara de pinion si dumneata vii cu niste probleme imaginare .
Si tractorul mai functiona daca un prost nu urca panta de 30º cu remorca de 10 mc de apa la actiune de ierbicidare . In momentul in care a accelerat a spart o biela , atat . S_a reparat .
Si am vazut alt prost remorcand in uzina doua remorci total 40 de tone de otel , drum orizontal betonat cu multe gropi ca sa poata dormi in sch. 3 , sa nu faca doua drumuri .
Sau alti doi priceputi in uzina in anul plecarii mele din Romania ,unul tractorist , ramanand duminica fara motorina , impreuna cu seful sectiei , inginer metalurgist , au gasit un butoi cu ceva ce mirosea a motorina , de fapt era insecticid , au facut plinul la U-650M si pe 1 km dus/ intors au ars motorul .
Au scos de vina tractorul , radeau colegii de ei .
Marius B , nu este prima data cand faci afirmatii neconforme cu adevarul .
Aseara am scris ” dezinformezi”
In rest , comentariul dumitale mare cat cat un perete nu-l vad o problema , daca tot a pornit cineva sa complice ( aseara am utilizat termenul imporcat ) articolul lui Nicolae , macar s-o facem cum trebuie .
Con dos cojones .
Mai lipsea Robi sa vina sa ma invete distributia energiei electrice .
https://www.rumaniamilitary.ro/un-f-16-biloc-belgian-s-a-prabusit-in-franta-pana-de-motor-la-joasa-altitudine
Pentru cei care continua cu dezinformarile despre ( inclusiv despre ) UTB , o lista de preturi cu tractoare SH produse la Brasov
https://www.marketbook.mx/listings/farm-equipment/for-sale/list/category/1110/tractors-40-hp-to-99-hp/manufacturer/long
Wow , tractor de 45 CP din 1975 $5.250 , tractor de 53 CP $7.500
Wow , clone ieftine si proaste ?
Chiar nu se pricep americanii ?
Turcii sunt de admirat, construiesc Ada class, dar mai important mi se pare ca sunt in stare sa faca un CMS, CiWS, tun de 76 mm, radar , rachete AN si chiar rachete AA (in dezvoltare).
Referitor la drone, au dovedit că fac scule bune, dar dronelor astea pentru portavion sunt o sarcina dificila.
La naiba, cat nu il suport eu pe sultan si pe dictatori in general, dar trebuie sa recunosc ca a dat avant industriei militare.
Singura mea intrebare, lăsând la o parte dronele, celelalte produse cat de performante sunt comparativ cu cele vestice?
Nu cred ca Bayraktar e chiar asa minuantie, chiar eu l-am remarcat cu niste ani in urma si am scris aici, pana acum a fost folosit impotriva unor desculti sau cu armament sovietic din 1970-1980.
Pai Marius, cam toate dronele au fost folosite pana acum impotriva unor desculti… 🙂
Miscarea Turciei mi se pare inspirata.
@VS Greu de spus cat de performante sunt prin comparatie cu cele vestice. Avand in vedere embargoul, Turcia nu prea are de ales.
@mz pana la urma cam toate dronele din gama aia sunt niste avionase ieftine capabile sa care cateva rachete.
alea scumpe cu performante de obicei sunt la recunoastere gen global hawk si gama de aripi zburatoare cvasi secreta americane.
dronele care se vor putea compara cu avioanele ca si capabilitati momentan sunt in stadiul de demonstratoare de tehnologie. neuron,taranis, x47b etc.
cred ca singurele lucruri care conteaza la dronele astea din gama tb2, predator sunt sa fie ieftine si sa duca alea 2 rachete.
eu zic ca au facut o treaba excelenta turcii pentru ca bifeaza tot ce trebuie sa faca sunt ieftine si isi cara cele 2 rachete..
eh, da si nu, mai conteaza calitatea senzorilor, comunicatiilor, rezistenta la bruiaj, calitatea componentelor… mai sunt niste chichite care pot face o mica-mare diferenta.
Ieftin, dar pana la un punct 🙂
Nicolae, cum e articolul dumitale si pana mai suntem pe aici , offtopic , te rog sterge dupa ce citesti daca crezi ca este cazul :
Marasesti trebuia sa aiba doua sisteme de stabilizare , unul cu tancuri de balast si sistem de transvazare rapida , partea de pompe realizata in tara , si un al doilea sistem cu hidroplane , utilizabil la viteza , de import .
De aceasta nu s-au mai montat , se cunosc problemele perioadei ( a fost pus pe cala in 1979 ) .
Modificarile s-au facut mai putin din motive de stabilitate cat pentru a da posibilitatea montarii lansatoarelor RBU-6000 functionale in locul RBU-2500 originale .
Trebuiau realizate 3 crucisatoare usoare portelicopter , dupa denumirea originala , piesele celui de-al doilea au ruginit multi ani pe santier la Mangalia inainte de a fi taiate , existau diferente de constructie fata de prima nava .
A mai fost taiata pe santier si o fregata 1048M , cu motorul livrat deja , aflata in stadiul de fitting.
Multumesc Nicusor!
Ar fi avut un sistem similar T22. Toate navele moderne au asa ceva. Un exemplu clasic de “economie” prost facuta.
Erau 2 1048M in diferite stadii de constructie, una aproape gata, cum zici si tu. Mie 1048M imi place, avea o arhitectura navala moderna pentru vremea ei. Pacat ca au renuntat la suprastructura din aluminiu. Acolo ce sisteme de limitare a ruliului/tangajului erau? Alea sunt renumite pentru raul de mare pe care-l provoaca echipajului…
Nu stiu de vreun sistem de stabilizare pe 1048 si 1048M .
Nu este sau nu am auzit eu .
Stiu doar – neconfirmat – de chile de ruliu – nu am vazut sa am o confirmare .
Pe Marasesti mi s-a spus ca existau , si exista si confirmarea , de care am uitat sa scriu la comentariul anterior :
https://i.postimg.cc/d3fyGPxc/Mar-frigate.jpg
SI cam asa arata parte vizibila a sistemului de comunicatii de pe Marasesti – realizare ACTTM , undeva prin 2000 :
https://i.postimg.cc/mDJ9HWqf/MARASESTI-FRIGATE-INTEGRATED-COMMUNICATION-SYSTEM.jpg
Sursa imaginilor din comentariul precedent : tpb.romtrade.ro
Editat: asta nu e site de recrutare.
Si atentie la limbaj daca vrei sa mai comentezi aici.